Incuviintare la executari silita

Decizie 518 din 02.10.2014


R O M Â N I A

TRIBUNALUL TULCEA

SECŢIA CIVILĂ DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 518/2014

Şedinţa publică de la 02 Octombrie 2014

TRIBUNALUL,

Asupra apelului civil de faţă.

Prin adresa nr. 158 / 2014 înregistrată pe rolul JUDECATORIEI TULCEA  la data de 11.04.2014 sub nr.2612/327/2014, BIROUL EXECUTORILOR JUDECĂTOREŞTI V a solicitat ca in baza dispoziţiilor art. 818, art. 819 si art. 665 Cod procedura civila sa se dispună încuvinţarea executării silite a titlului executoriu, constând in Contract de ipoteca de rang I nr. 308 din 19.12.2005 , aut.3603 in 19.12.2005 de BNP , Contract de ipoteca de rang II nr. 679 din 17.03.2008 , aut. nr. 419 in 17.03.2008 de BNP cu privire la imobilul situat în, Str. Judetui .., înscris în C.F. nr. 1026/N, nr. cadastral 416/2;4;10, proprietatea debitorului VC, cu, Str., Judetul, la cererea creditoarei CEC BANK S.A, cu sediul in, , Judetui...

Se arată că, in data de 09.04.2014, creditoarea CEC BANK S.A, a solicitat executarea silită a titlului executoriu, constând in Contract de ipoteca de rang I nr. 308 din 19.12.2005 , aut.3603 in 19.12.2005 de BNP, Contract de ipoteca de rang II nr. 679 din 17.03.2008 , aut. nr. 419 in 17.03.2008 de BNP, prin care debitorul a fost obligat să-i plătească suma de 403.872,51 lei + dobanda penalizatoare calculata conform contractului de credit, pana la plata integrala a debitului datorat, deoarece debitorul nu si-a executat de bunăvoie obligaţiile stabilite în titlul executor.

Conform dispoziţiilor art. 664 si 819 Cod procedura civila prin încheierea din data de 09.04.2014 executorul judecatoresc a admis cererea creditoarei, a dispus înregistrarea acesteia si deschiderea dosarului de urmărire silită, pentru declanşarea urmăririi silite imobiliare, astfel că, solicită admiterea cererii, şi să se dispună încuviinţarea urmăririi silite cu privire la imobilul situat..Judeţul, înscris în C.F. nr. 1026/N, nr. cadastral 416/2;4;10, proprietatea debitorului, şi autorizarea creditorului pentru a trece la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu menţionat prin urmărirea imobilului indicat mai sus.

In conformitate cu disp.art. 679 al.l si 2 Cod procedura civila, solicita ca odata cu încuviinţarea executării silite sa se dispună si autorizarea intrării executorului judecătoresc in locurile mentionate conform disp.art.679 al.l Cod procedura civila, respectiv domiciliul debitorului VC, avand in vedere faptul ca titlul executoriu nu este o hotarire judecătoreasca.

Intimatul VC a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii arătând ca este garant ipotecar în baza Contractului de ipoteca de rang I nr. 308 din 19.12.2005 , aut.3603 in 19.12.2005 de BNP, Contractului de ipoteca de rang II nr. 679 din 17.03.2008 , aut. nr. 419 in 17.03.2008 de BNP cu privire la imobilul situat, Judetui, înscris în C.F. nr. 1026/N, nr. cadastral 416/2;4;10, proprietatea debitorului VC, cu domiciliul in.., la cererea creditoarei CEC BANK S.A, cu sediul.

Prin sentinta nr. 4878/25.11.2011 pronunţată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr. 4434/88/2011 s-a dispus deschidera procedurii generale a insolventei fata de debitorul DS, iar prin sentinta civila nr. 2939/15.06.2012 s-a confirmat planul de reorganizare al societăţii.

Se arată că debitorul si-a respectat integral graficul de eşalonare a creanţelor, iar ipoteca fiind un drept accesoriu, insoteste obligatia principala.

DS a formulat cerere de intervenţie accesorie în favoarea intimatului VC  solicitând respingerea cererii formulate de creditor prin BIROUL EXECUTORILOR JUDECĂTOREŞTI CX si invocând aceleaşi susţineri ca si intimatul VC.

Creditoarea CEC BANK S.A a formulat întâmpinare solicitând respingerea ca inadmisibilă a cererii de interventie accesorie si admiterea actiunii arătând că potrivit art. 102 alin. 2 din Lega nr. 85/ 2006 modificarea cuantumului creanţei prin planul de reorganizare este opozabilă numai debitorului , nu si tertilor garanţi.

Soluţionând cererea Judecatoria Tulcea  prin incheierea  din 06.05.2014  in baza art. 665 alin. 5 c.proc.civ.,a respins cererea de încuvinţare a executării silite si a admis cererea de intervenţie accesorie formulata de interveninetul SC Danico Prest SRL în favoarea intimatului VC.

Pentru a se pronunta astfel prima instanta a retinut urmatoarele

În ceea ce priveşte legea aplicabilă, în materie contractuală, art. 102 alin. 1 LPA a codului civil dispune cât se poate de clar că „Contractul este supus dispozitiilor legii in vigoare la data când a fost încheiat in tot ceea ce priveşte încheierea, interpretarea, efectele, executarea si încetarea sa.”

Astfel, cum contractul de credit nr. 270/13.12.2005, Contractul de ipoteca de rang I nr. 308 din 19.12.2005 , aut.3603 in 19.12.2005 de BNP..şi Contractul de ipoteca de rang II nr. 679 din 17.03.2008 , aut. nr. 419 in 17.03.2008 de BNP..sunt anterioare datei de 01.10.2011 se aplica codul civil 1864, deoarece potrivit art. 220 alin. 1 din Legea nr. 71/ 2011, „Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011”.

Problema de drept care urmează a fi soluţionata este daca planul de reorganizare admis de către instanţa prin sentinţa nr. 2939/ 15.06.2012 pronunţată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr. 4434/88/2011 este aplicata si intimatului VC sau priveşte numai CV

Potrivit art. 102 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 „(1) Când sentinţa care confirmă un plan intră în vigoare, activitatea debitorului este reorganizată în mod corespunzător; creanţele şi drepturile creditorilor şi ale celorlalte părţi interesate sunt modificate astfel cum este prevăzut în plan. În cazul intrării în faliment ca urmare a eşuării planului sau a unei executări silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotărâre definitivă şi irevocabilă împotriva debitorului. Pentru executarea silită a acestor creanţe, calitatea de titlu executoriu o va avea sentinţa de confirmare a planului”.

Astfel, creanţa pe care a are creditorul CEC BANK S.A împotriva debitorului CX a fost modificata la data pronunţării sentinţei prin care instanţa, constatând că în cauză planul de reorganizare a fost acceptat de către două din cele trei categorii de creanţe menţionate în programul de plăţi, dintre cele menţionate la art.100 alin.3 din Legea 85/2006 şi fiind îndeplinite condiţiile prev. de art.101 din acelaşi act normativ, a confirmat planul de reorganizare al societăţii comerciale CX, propus de către debitoare.

Daca debitorul nu plăteşte la scadenţă creanţele stabilite în planul de reorganizare, calitatea de titlu executoriu o va avea sentinţa de confirmare a planului, însă nu ne aflăm în aceasta situaţie.

Problema de drept este daca intimatul VC se încadrează sau nu in situaţia reglementata de art. 102 alin. 1 din Lega nr. 85/2006 care prevede că „Creditorii conservă acţiunile lor, pentru întreaga valoare a creanţelor, împotriva codebitorilor şi a fidejusorilor debitorului, chiar dacă au votat pentru acceptarea planului”.

Din toate actele dosarului , inclusiv din Contractul de ipoteca de rang I nr. 308 din 19.12.2005 , aut.3603 in 19.12.2005 de BNP şi  Contractul de ipoteca de rang II nr. 679 din 17.03.2008 , aut. nr. 419 in 17.03.2008 de BNP, rezultă că intimatul are calitatea de garant ipotecar.

Textul mai sus citat se refera la codebitorii şi fidejusorii debitorului, notiuni care nu corespund celei de garant ipotecar.

Art.1774 şi art. 1776 C.civ 1864. reglementează ipoteca ca fiind generată de principiul specializării sub dublu aspect, atât asupra imobilului asupra căruia se instituie garanţie cât şi asupra valorii creanţei garantate. Instanţa reţine că intimatul  a garantat cu ipotecă asupra imobilului proprietatea sa, astfel încât nu se poate pune semnul egalităţii între garantarea prin ipotecă, care este drept real accesoriu, o garanţie imobiliara şi garantarea prin fidejusiune, care este o garanţie personala a fideiusorului.

Cu atât mai mult nu se poate asimila garantul ipotecar cu codebitorul, acesta din urmă având aceleaşi drepturi si obligaţii contractuale ca si debitorul si răspunzând împreuna cu acesta pentru rambursarea creditului către banca.

Astfel, cum art. 102 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 arată în mod expres că creditorii conservă acţiunile lor, pentru întreaga valoare a creanţelor, împotriva codebitorilor şi a fidejusorilor debitorului, rezultă, per a contrario că creditorii nu conserva acţiunile , pentru întreaga valoare a creanţei împotriva garantului ipotecar, acesta beneficiind de dispoziţiile în favorem impuse de art. 102 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 prin planul de reorganizare.

Creditorul va avea posibilitatea de a-l urmări pe garantul ipotecar numai în situaţia în care debitorul nu-şi îndeplineşte obligaţiile din planul de organizare, ceea ce excede prezentei cereri.

Potrivit art. 662 alin. 1 c.proc.civ., „executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă. Alin. 4 arată că „Creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată”. Cum exista un plan de reorganizare pentru debitorul CV iar intimatul are calitatea de garant ipotecar si nu de fidejusor sau de debitor, creanţa pe care o are creditorul CEC BANK S.A nu este exigibilă, astfel încât nu poate fi pusă în executare.

Faţă de soluţia data cererii principale, aceasta fiind respinsa  a fost admisa cererea de intervenţie accesorie formulata de interveninetul CV în favoarea intimatului CX.

Împotriva acestei încheieri a declarat apel creditorul CEC Bank SA.  criticând-o ca fiind nelegala si netemeinica.

Arata apelanta ca cererea de încuviinţare a fost depusa la Judecatoria Tulcea la data de 11.04.2014 instanta pronuntandu-se asupra acesteia în data de 06.05.2014, dupa 29 de zile de la depunerea cererii de încuviinţare cu mult peste termenul de 7 zile prevăzut de lege, respectiv de art. 665 alin. 2 c.proc.civ.

Totodata, pronunţarea a fost amanata cu 6 zile in raport cu termenul de 48 de ore prevăzut de lege.

Din motivarea încheierii a rezultat faptul ca VC a formulat intampinare, desi legea nu prevede acest drept in speţa de fata, intampinare acceptata da instanta de judecata, dar necomunicata creditorului. împiedicând dreptul de a răspunde la aceasta si incalcand principiul contradictorialitatil, in masura in care acesta intampinare putea fi acceptata.

Astfel, cum art. 102 alin. 2 din Legea 85/2006 arata in mod expres ca creditorii conserva acţiunile lor, pentru întreaga valoare a creanţelor, împotriva codebitorilor si a fidelusorilor debitorului, perulta. per a contraria, ca creditorii nu conserva acţiunile, pentru întreaga valoare a creanţei împotriva garantului ipotecar, acesta beneficiind de dispoziţiile in favorem Impuse de art. 102 alin. 1 din Leaea nr. 85/2006 prin planul de reorganizare."

Art. 102 din Legea 85/2006 prevede: “ (1) Cand sentinta care confirma un plan intra în vigoare, activitatea debitorului este reorganizata in mod corespunzător; creanţele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate astfel cum este prevăzut in plan. În cazul intrării in faliment ca urmare a eşuării planului sau a unei executări silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotarare definitiva si irevocabila împotriva debitorului. Pentru executarea silita a acestor creanţe, calitatea de titlu executoriu o va avea sentinta de confirmare a planului.

 Creditorii conserva acţiunile lor, pentru întreaga valoare a creanţelor împotriva codebitorilor si a fidejusorilor debitorului, chiar daca au votat pentru acceptarea planului.

Mai arata apelanta ca, prima instanta a interpretat eronat prevederile art. 102  din Legea 85/2006 limitand aplicarea prevederilor  alin. 2 din art. 102 la codebitorl si fideiusori, dar extinde prevederile alin. 1 din art, 102 si asupra garantului ipotecar desi acesta prevede expres ca se refera exclusiv la debitor.

Considera apelanta  ca  interpretarea data de prima instanta este greşita in contextul in care in raport de prevederile art. 665(4) n.c.pr.civ., in temeiul încheierii prin care se incuvinteaza executarea silita,executorul judecătoresc poate proceda, simultan sau succesiv, la executarea silita a obligaţiei stabilite prin titlul executoriu în oricare dintre formele prevăzute de lege.

Prin semnarea contractului de ipoteca precum si a anexei actului adiţional nr. 1446 din data de 22.06.2009 la contractul de credit in calitate de garant ipotecar, intervenientul VC si-a asumat obligaţia de a garanta plata si îndeplinirea in întregime a obligaţiilor rezultate din contractul de credit nr. 270 din data de 13.12.2005, încheiat intre CEC Bank ‘ si CV, astfel cum rezulta din clauza reglementata de contractul de ipoteca precum si art. 6.3 din anexa contractului de credit, renunţând irevocabil si necondiţionat la beneficiul de discutiune si diviziune, garantand îndeplinirea tuturor obligaţiilor asumate prin contractul de credit.

S-a mai arătat că, in calitate de garant ipotecar, VC si-a asumat obligaţia de a garanta in solidar cu împrumutatul in caz de neplata a ratelor si dobânzilor aferente contractului de credit, astfel incat, în raport de prevederile art 1443 C. civ. aplicabil, creditorul este îndreptăţit sa ceara oricărui codebitor executarea integrala a prestaţiei care formeaza obiectul obligatiei.

Având în vedere ca, potrivit art. 1445 C. civ. solidaritatea nu se prezuma, obligaţia a fost stabilita in mod expres prin contractul de credit, fiind stipulata la art. 6.3 din contract si in contractul de ipoteca, aşa cum s-a precizat.

 De asemenea, in situaţia in care Banca ar aştepta derularea planului de reorganizare exista si riscul intervenirii prescripţiei dreptului de a solicita încuviinţarea executării silite, avand in vedere faptul ca acesta se deruleaza pe o perioada de 3 ani de zile.

In acest context, Banca are dreptul sa urmareasca pe acel debitor pe care si l-a ales, avand în vedere ca toti debitorii sunt debitori principali, iar garantul ipotecar nu poate opune creditorului beneficiul de discutiune si diviziune si nici nu poate impune alegerea unei forme de executare, care sa oblige creditorul sa recuperam cu întârziere debitul, ceea ce ar duce la creşterea valorii acestuia.

In acest context, instanta a preferat sa interpreteze per a contraria prevederile art. 102 din Legea 85/2006 fara a tine cont de prevederile titlurilor executorii in baza carora a fost solicitata executarea silita.

Prima instanta a retinut in mod gresit si faptul ca existand un plan de reorganizare pentru debitorul XY, iar intimatul are calitatea de garant ipotecar si nu de fidejusor sau debitor, creanţa pe care o are creditorul CEC Bank SA nu este exigibila, astfel incat nu poate fi pusa in executare.

Ori creanţa este exigibila atunci când ea nu a fost achitata pâna la termenul de scadenta convenit, în conformitate cu contractul de credit.

Mai mult asa cum s-a aratat si prin cererea de executare silita, creanţa nu a fost acoperita prin planul de reorganizare, astfel prin aceasta urmeaza a se mai recupera suma de 477.262. 30 lei din totalul creanţei de 881.134,81 lei, astfel rezulta o diferenţa de 403.872,51 lei, acesta creanţa nefiind prevăzută prin planul de reorganizare creanta care este exigibila, creditoarea apelanta fiin indreptatita  de a solicita executarea silita a garanţiilor terţilor garanţi.

Avand in vedere ca. in conformitate cu prevederile Legii 85/2006, creanţa prevăzută prin planul de reorganizare modifica creanţa creditorului în raport cu debitorul rezulta ca diferenţa rezultata este exigibila, ea nefiind prevăzută a se plaţi prin planul de reorganizare.

In consecinta s-a solicitat admiterea apelului si schimbarea incheierii atacate in sensul admiterii cererii de incuviintare a executarii silite asa cum a fost formulata.

Examinand incheierea atacata in raport de criticile aduse acesteia Tribunalul constata ca apelul  este fondat pentru urmatoarele considerente:

Garantiile pot fi definite ca fiind acele mijloace juridice care, dincolo de limitele dreptului de gaj general si in plus fata de acest, confera creditorului garantat anumite prerogative suplimentare, constand,  de regula, fie intro prioritate fata de ceilalti ceditori, fie in posibilitatea ca, in caz de neexecutare din partea debitorului, sa urmareasca pe o alta persoana, care s-a angajat sa execute ea obligatia ce revenea debitorului.

Grantiile se clasifica in garantii personale si reale.,

Garantiile personale constau in angajamentul pe care o alte persoana decat debitorul principal si-l asuma fata creditor, de a executa obligatia, in cazul in care debitorul principal nu o va face. Este cazul  fidejusiunii denumita si cautiune, care apare ca un accesoriu al obligatiei principale.

Grantiile reale constau in afectarea speciala a unui bun pentru garantarea obligatiei in instiuirea unui drept real accesoriu, de garantie, cu privire la acest bun. Din acest drept real decurge pentru creditor, atat un drept de preferinta, cat si un drept de urmarire. Este cazul gajului, ipotecii si al privilegiilor reale.

Dreptul de gaj sau de ipoteca poate fi instituit, fie de catre debitorul principal, asupra bunurilor sale, fie de catre o terta persoana – un  fidejusor – cand avem de-a face cu ceeace denumim cautiune reala.

Din examinarea contractului de credit nr. 270/13.12.2005, a actului aditional nr. 1446/22.06.2009 la acest contract (fila 34 din dosarul primei instante), a anexei nr. 1 la acest act aditional – care potrivit art. 1 din actul aditional face parte din acesta - (filele 35-42), toate acestea fiind semnate si incheiate de creditoarea CEC  BANK SA si  cu garantul ipotecar VC precum si din examinarea  celor doua contracte de ipoteca in discutie rezulata ca debitorul intervenient a garantat creditul acordat nu numai cu bunul imobiliar ipotecat cat si in calitate de fidejusor.

Potrivit art. 42 alin. 1 din Codul comercial din 1887, aplicabil contractelor in discutie, in obligatiunile comerciale codebitorii sunt tinuti solidariceste, afara de stipulatiune  contrarie.

Regula solidaritatii , afara de cazul cand insusi fidejusorul a renuntat la acest beneficiu, sau s-a obligat solidar cu datornicul , este prevazuta si de art. 1662 din vechiul Cod civil.

In raport de aceasta dispoziţie debitorul  intimat VC având si calitatea de garant – fidejusor răspunde in solidar cu codebitorul comerciant pentru creditul nerambursat si dobânzile aferente acestuia, întrucât potrivit art. 6.3  din anexa la contractul de credit  menţionata mai sus garantul ipotecar a renunţat irevocabil si necondiţionat  la beneficiul de discuţiune si diviziune, garantând îndeplinirea tuturor obligaţiilor asumate prin contractul de credit, solidaritatea fiind stabilita in mod expres prin contractul de credit.

Din aceasta perspectiva prima instanţa  a dat o interpretare greşita dispozitiilor art. 102 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.

S-a dat o interpretare greşita si dispozitiilor art. 102 alin. 1 din Legea 85/2006, aceasta stipulând in mod clar ca in cazul intrării în faliment ca urmare a eşuării planului sau a unei executări silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotărâre definitivă şi irevocabilă împotriva debitorului, nu si a codebitorilor sau garanţilor ipotecari –fidejusori.

Potrivit art. 665 alin. 4 c.proc.civ.

(4) Încuviinţarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc care a solicitat încuviinţarea să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalităţile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare.

Sub acest aspect creditorul CEC BANK SA are dreptul sa urmărească pe acel debitor pe care si l-a ales, având in vedere ca toţi sunt debitorii principali, iar garantul ipotecar nu poate opune creditorului beneficiul de discuţiune si diviziune si nici  nu poate impune alegerea unei forme de executare, care sa oblige creditorul sa recupereze cu întârziere debitul, ceea ce ar duce la creşterea valorii acestuia.

Este eronata si constatarea primei instanţe potrivit cu care creanţa nu este exigibila.

Ori creanţa este exigibila, ea nefiind achitata pana la termenul de scadenta convenit, in conformitate cu contractul de credit.

Cum prin planul de reorganizare creanţa nu a fost acoperita in totalitate, ramanand o diferenţa de 403 872,51 lei care nu este prevăzuta in plan, aşa cum rezulta si din adresa nr. 475/11.08.2014 a administratorului special al debitorului intervenient FD, din conţinutul planului de reorganizare,si cum creanţa este exigibila, creditorul poate solicita executarea silita a  debitorului garant ipotecar.

Cat priveşte critica referitoare la incalcarea principiului celerităţii judecării cauzei de prima instanţa, aceasta nu poate face obiectul analizei instanţei de control judiciar, deoarece nu este un aspect care vizează  neegalitatea  soluţiei primei instanţe.

Este neintemeiata critica apelantei referitoare la incalcarea principiului contradictorialităţii prin necomunicarea întâmpinării formulate de debitorul VC, deoarece din actele dosarului primei instanţe rezulta ca instanţa deşi nu a comunicat întâmpinarea a comunicat cererea de intervenţie creditoarei prin intermediul executorului judecătoresc care a investit instanţa cu soluţionarea cererii de încuviinţare a executării  silite, prin cererea de intervenţie fiind formulate aceleaşi acelaşi susţineri ca şi cele ale debitorului din întâmpinare, intervenţia fiind făcută în interesul debitorului VC.

Mai mult, procedura încuviinţării silite fiind o procedură judiciară necontencioasă, judecata făcându-se fără citarea părţilor, nu era obligatorie comunicarea întâmpinării.

In consecinţa in temeiul art. 480 c.proc.civ apelul a fost admis, si a fost schimbata încheierea atacata in sensul admiterii cererii si incuviintarii executării silite a celor doua contracte de ipoteca, pana la concurenta creanţei in  suma de 403 872,51 lei privind imobilul asupra căruia s-a înfiinţat ipoteca.

Fata de soluţia data cererii creditoarei de încuviinţare a executării silite, a fost respinsa ca nefondata cererea de intervenţie accesorie formulata de intervenientul debitor CX in favoarea intimatului VC.