Procedura insolventei

Sentinţă civilă 874 din 30.09.2014


Potrivit disp. art. 105 alin. 1, şi art. 107 din Legea insolvenţei, conform cărora ,,daca debitorul nu se conformează planului sau desfăşurarea activităţii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special, pot solicita oricând judecătorului-sindic să aprobe intrarea in faliment in condiţiile art. 107 si următoarele’’. Dacă plăţile se derulează potrivit planului de reorganizare, o cerere de intrare în procedura falimentului nu poate fi primită.

Prin decizia civilă nr. 721/11.12.2014 a fost respins recursul formulat împotriva sentinţei civile nr. 874/30.09.2014 pronunţată de Tribunalul Arad în dosar nr. 5939/108/2012/a2, Curtea de Apel Timişoara, Secţia a II-a Civilă reţinând, prin decizia sa, următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 874/30.09.2014 pronunţată de Tribunalul Arad în dosar nr. 5939/108/2012 s-a respins cererea de deschidere a falimentului formulată de creditorul D.G.R.F.P. Timişoara – AJFP Arad.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut că prin cererea înregistrată în data de 5.06.2014, creditorul AJFP Arad a solicitat intrarea în faliment a debitorului SC A SRL Arad întrucât de la data deschiderii procedurii şi până în prezent nu şi-a achitat obligaţiile fiscale curente născute după data deschiderii procedurii iar totalul obligaţiilor fiscale la data de 29.05.2014 este de 286.848, lei faţă de 146.019 lei sumă solicitată a fi înscrisă la masa credală prin cererea înregistrată în data de 31.10.2012 şi sunt incidente prevederile art.105 şi art.107 din Legea nr.85/2006.

Prin raportul prezentat în şedinţa din 30.09.2014 administratorul judiciar CII BCC a arătat că, potrivit documentelor înregistrate debitorul plăteşte fără întârziere obligaţiile asumate prin planul de reorganizare; că potrivit fişei analitice totale la data de 29.09.2014 debitorul efectuează plăţi periodice către AJFP Arad; că, în data de 25.09.2014 a avut loc adunarea generală a creditorilor în cadrul căreia creditorii U.Ţ. Bank şi A.C. au votat împotriva intrării în faliment.

Prin notele de şedinţă, administratorul special A.C. a solicitat respingerea cererii de intrare în faliment pentru că, nu a fost aprobată adunarea generală a creditorilor în şedinţa din data de 25.09.2014; nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art.105 şi art.107 din Legea nr.85/2006 fiind efectuate plăţile conform planului de reorganizare aprobat şi achitate obligaţiile fiscale curente şi nu este dovedită cu mijloacele de probă legale

Prin Sentinţa civilă nr.2925/29.10.2013 s-a confirmat planul de reorganizare propus de către debitorul SC A SRL Arad.

Conform programului de plată a creanţelor pentru anul 2013 respectiv 2014 debitorul SC A SRL Arad trebuia să achite creditorului U.Ţ. Bank câte 25.000 lei în 31.12.2013 respectiv în fiecare trimestru al anului 2014 şi că astfel cum rezultă din înscrisurile prezentate, debitorul SC A SRL Arad a efectuat plăţile stabilite.

Mai mult, în adunarea generală a creditorilor din data de 25.09.2014, creditorii reprezentând 35,61% din totalul creanţelor înscrise în tabelul definitiv al creanţelor debitorului nu au fost de acord cu intrarea în faliment.

Judecătorul sindic a mai reţinut că susţinerea creditorului AJFP Arad privind neachitarea obligaţiilor fiscale curente născute după data deschiderii procedurii respectiv în perioada de reorganizare nu este dovedită ci dimpotrivă combătută de probaţiunea prezentată de către debitor.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea D.G.R.F.P. Timişoara – AJFP Arad solicitând admiterea recursului, modificarea sentinţei civile atacate în sensul admiterii cererii de deschidere a falimentului împotriva debitoarei, arătând în motivare că nu a contestat faptul că debitoarea nu a achitat obligaţiile asumate prin planul de reorganizare şi nici faptul că acesta face plăţi la bugetul general consolidat, doar că plăţile sunt foarte mici raportat la debitele curente acumulate de către acesta la buget. Precizează că în baza informaţiilor primite de la SEPPJ plăţile efectuate de debitor sunt următoarele: la bugetul de stat s-a plătit în data de 03.09.2014 - 914 lei, iar la bugetul asigurărilor sociale s-a plătit începând cu luna aprilie şi până în septembrie 2014 suma de 12.141 lei.

Menţionează că de la data deschiderii procedurii insolvenţei şi până în prezent societatea şi-a achitat doar foarte puţin din obligaţiile fiscale curente, născute după data deschiderii procedurii insolvenţei, iar totalul obligaţiilor fiscale la data de 14.10.2014, conform evidenţei analitice pe plătitor, ale debitorului SC A SRL faţă de bugetul consolidat al statului este în sumă totală de 323.698 lei.

La art. 105 din Legea nr. 85/2006 se prevede în mod imperativ că daca debitorul nu se conformează planului sau desfăşurarea activităţii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special, pot solicita oricând judecătorului-sindic să aprobe intrarea in faliment in condiţiile art. 107 si următoarele.

În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 107 din acelaşi act normativ unde se menţionează că "judecătorul-sindic va decide, prin sentinţa sau, după caz, prin 'încheiere, in condiţiile art. 32, intrarea in faliment in următoarele cazuri:

b) debitorul nu si-a declarat intenţia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi in stare de insolventa, iar contestaţia a fost respinsa de judecătorul-sindic;

c) nici unui dintre celelalte subiecte de drept îndreptăţite nu a propus un plan de reorganizare, în condiţiile prevăzute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;

În opinia recurentei, continuarea activităţii societăţii nu conduce decât la acumularea de obligaţii fiscale, fără să existe posibilitatea achitării acestora din veniturile generate de activitatea curentă, şi nici din valorificarea activelor societăţii.

Având în vedere faptul că, debitoarea nu a efectuat plăţi în contul obligaţiilor curente născute după data deschiderii procedurii insolvenţei, respectiv în perioada de observaţie, considerăm că se impune intrarea în procedura falimentului în temeiul art.105- art.107 din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenţei.

În drept invocă art. 105, art. 107 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, art. 304 pct. 9, -art. 3041 C.pr.civ.

Analizând în temeiul dispoziţiilor art. 8 din Legea insolvenţei şi art. 299 şi urm. C. pr. civ. recursul formulat de către creditoare, Curtea reţine că acesta este nefondat, motiv pentru care îl va respinge, pentru următoarele considerente:

Creditoarea prin motivele de recurs arată că nu a contestat faptul că debitoarea nu a achitat obligaţiile asumate prin planul de reorganizare şi nici faptul că aceasta face plăţi la bugetul general consolidat, doar că plăţile sunt foarte mici raportat la debitele curente acumulate de către aceasta la buget, însă Curtea constată că planul de reorganizare al debitoarei a fost aprobat de Adunarea creditorilor şi confirmat de judecătorul sindic prin s.c. nr. 2925/29.10.2013 şi că în adunarea creditorilor din 25.09.2014, creditorii UŢ Bank şi A.C. au votata împotriva intrării în faliment a debitoarei.

În ceea ce priveşte afirmaţia creditoarei din cererea de recurs, că plăţile la buget sunt foarte mici în raport cu debitele curente acumulate de către debitoare, deşi prin cererea iniţială a invocat faptul că debitoarea nu şi-a achitat obligaţiile fiscale curente, născute după data deschiderii procedurii, Curtea constată că acestea sunt nefondate, întrucât conform programului de plată a creanţelor pe anul 2014, aflat la fila 17 dosar fond, debitoarea a achitat toate cele 4 rate scadente, în cuantum de câte 25.000 lei.

În speţă nu sunt întrunite disp. art. 105 alin. 1, şi art. 107 din Legea insolvenţei, conform cărora ,,daca debitorul nu se conformează planului sau desfăşurarea activităţii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special, pot solicita oricând judecătorului-sindic să aprobe intrarea in faliment in condiţiile art. 107 si următoarele’’, întrucât creditoarea recurentă a nu produs probe din care să reiasă că debitoarea nu se conformează planului de reorganizare sau că desfăşoară activităţii ce aduce pierderi, pentru a fi incidente în speţă dispoziţiile legale arătate mai sus.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 8 din Legea nr. 85/2006 şi art. 299 şi urm. C.pr.civ., instanţa a respins recurusul formulat ca fiind neîntemeiat,  menţinând în tot hotărârea recurată ca fiind temeinică şi legală.