Aplicarea legii penale mai favorabile (art. 6 ncp) şi reducerea unei pedepse, dar nu a concursului de pedepse

Sentinţă penală 177 din 25.04.2014


Asupra cauzei de faţă, constată următoarele ;

Constată că prin sentinţa penală nr. 915/18.02.2014 pronunţată de Judecătoria Craiova, în baza art. 23 din Legea 255/2013 raportat la art. 595 C. proc. pen., s-a respins contestaţia la executare formulată de „Comisia de evaluare a situaţiei juridice a condamnaţilor aflaţi în executarea pedepselor” de la Penitenciarul Craiova privind aplicarea legii penale mai favorabile condamnatului E.C., in prezent deţinut in Penitenciarul Craiova.

În baza art. 275 alin. (3) CPP, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele :

Prin sesizarea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. 2431/215/2014, comisia de evaluare a incidenţei aplicării legii penale mai favorabile în cazul persoanelor aflate în executarea pedepselor din cadrul Penitenciarului Craiova a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la condamnarea dispusă prin sentinţa penală nr. 197/24.11.2011 a Judecătoriei Segarcea, definitiva prin d.p. 520/06.03.2012 a Curţii de Apel Craiova  privind pe condamnatul E.C.

S-a arătat, în acest sens, că se impune reducerea pedepsei de la pct. 2 de la 6 ani la 4 ani si 8 luni  aplicata  condamnatului prin sentinţa penala menţionata anterior.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 6 C. pen., şi art. 23 din Legea nr. 255/2013.

La dosarul cauzei s-au depus fişa de evaluare întocmită de comisie, în copie sentinţa penală nr. 197/24.11.2011 a Judecătoriei Segarcea, definitiva prin d.p. 520/06.03.2012 a Curţii de Apel Craiova  şi mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 529/07.03.2012 emis de Judecătoria Segarcea.

Analizând actele dosarului şi dispoziţiile legale, instanţa a reţinut următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 197/24.11.2011 a Judecătoriei Segarcea, definitiva prin d.p. 520/06.03.2012 a Curţii de Apel Craiova inculpatul E.C. a fost condamnat la pedeapsa rezultanta de 6 ani închisoare formata din următoarele pedepse :

1. 6 ani închisoare si 3 ani pedeapsa complementara pentru art. 197 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 320 ind. 1C.p.p.

2. 6 ani închisoare pentru art. 189 alin. 1 C.p. cu aplic. art.320 ind. 1 C.p.p.

Pedepsele au fost contopite, în baza dispoziţiilor art. 33 C.p. rap la art. 34 C.p. de la 1969 şi s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6  ani închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a ,lit. b si e C.p.

În baza sentinţei penale menţionate s-a emis MEPI 529/07.03.2012 de către Judecătoria Segarcea executarea pedepsei începând la data de 08.10.2011.

Pedeapsa aplicata inculpatului la punctul 2 este mai mare decât maximul special prevăzut de Codul penal, astfel că aceasta trebuie redusa la limitele speciale prevăzute de legea nouă.

Instanţa a reţinut că potrivit disp. art. 6 C.p. când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai uşoară, sancţiunea aplicată, dacă depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită, se reduce la acest maxim.

Fapta prevăzuta de art. 189 alin. 1 C.p. de la 1969 cu aplic. art.320 ind. 1 C.p.p. si savarsita de inculpat, se regăseşte incriminată în noul Cod penal în cuprinsul articolului  205 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 396 alin. 10 C.p.p. şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 7 ani.

S-a arătat că dacă s-ar aplica dispoziţiile noului cod penal pentru fapta prev. de art. 205 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 396 alin. 10 C.p.p.  s-ar aplica o pedeapsa de  4 ani si 8 luni maximul special prevăzut de noul cod penal redus cu o treime potrivit art. 396 alin. 10 C.p.p

S-a arătat că potrivit art. 39, alin. 1, lit. b NCP „În caz de concurs de infracţiuni, se stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune în parte şi se aplică pedeapsa, după cum urmează: b)când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite”.

S-a arătat că, contopind pedepsele (6 ani si 4 ani si 8 luni ) care alcătuiesc pluralitatea de infracţiuni (concursul) prin prisma dispoziţiilor art. 39 alin. 1 lit. b NCp  s-ar aplica pedeapsa de 6 ani la care s-ar adăuga  o treime din pedeapsa de 4 ani si 8 luni,  astfel ca s-ar ajunge la o pedeapsa mult  mai mare decât pedeapsa de 6 ani aplicata prin s.p 197/24.11.2011 a Judecătoriei Segarcea, definitiva prin d.p. 520/06.03.2012 a Curţii de Apel Craiova.

Prin urmare, comparând  pedepsele rezultante - calculate atât potrivit vechilor reglementări penale , cât şi prin trimitere la noul Codul penal  - instanţa a constatat  că legea penală mai favorabilă condamnatului o reprezintă Codul penal din 1969 prin aplicarea căruia instanţa a stabilit pedeapsa închisorii de  6 ani  închisoare , iar nu Codul penal din 2009 prin aplicarea căruia s-ar stabili pedeapsa închisorii mai mare decât cea stabilita anterior.

În consecinţă în baza art. 23 din Legea 255/2013 raportat la art. 595 C. proc. pen., s-a respins  respinge contestaţia la executare formulată de „Comisia de evaluare a situaţiei juridice a condamnaţilor aflaţi în executarea pedepselor” de la Penitenciarul Craiova privind aplicarea legii penale mai favorabile condamnatului  E.C..

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas  în sarcina statului.

Împotriva acestei sentinţe a formulat contestaţie contestatorul E.C., solicitând  aplicarea legii penale mai favorabile şi reducerea pedepsei aplicate.

Analizând contestaţia formulată de contestatorul E.C., tribunalul constată că aceasta este fondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 6 alin. (1) C. pen., când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai uşoară, sancţiunea aplicată, dacă depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită, se reduce la acest maxim.

Însă, conform art. 4 din Legea nr. 187/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, „pedeapsa aplicată pentru o infracţiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depăşeşte maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.”

Pentru a analiza incidenţa dispoziţiilor art. 4 sau art. 6 C.p, tribunalul a analizat aplicarea legii penale mai favorabile în ceea ce priveşte limitele maxime de pedeapsă, dar şi concursul de infracţiuni.

a. Infracţiunea de viol prev. de art. art. 197 CP, cu aplic. art. 320 ind. 1 C.p.p., este reglementată în prezent de dispoziţiile art. 218 alin 1 NCP, cu aplic. art. 396 al. 10 NCPP, fiind sancţionată în ambele reglementări cu pedeapsa închisorii, în Codul penal din 1969 limitele pedepsei fiind prevăzute de la 3 ani la 10 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi, iar în actualul Cod Penal de la 3 ani,  la 10 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi.

Limita maximă a pedepsei menţionate anterior, potrivit noilor dispoziţii legale, aceea de 10 ani se reduce cu 1/3 din acest maxim, prin aplicarea disp. art. 396 al. 10  NCPP, fiind aceea de 6 ani şi 8 luni.

Faţă de cele reţinute, instanţa a constatat că pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată contestatorului nu depăşeşte maximul special de 6 ani şi 8 luni închisoare, prevăzut de legea nouă şi nu va fi redusă.

b. Infracţiunea de lipsire de libertate prev. de art. 189 al.1 CP, cu aplic. art. 320 ind. 1 C.p.p. este reglementată de dispoziţiile art. 205 al. 1 NCP, şi art. 396 al. 10 NCPP, fiind sancţionată în ambele reglementări cu pedeapsa închisorii, în vechiul cod penal, limitele pedepsei fiind prevăzute de la 3 ani la 10 ani, iar în actualul cod penal de la 1 an la 7 ani.

Limita maximă a pedepsei menţionate anterior, potrivit noilor dispoziţii legale, aceea de 7 ani se reduce cu 1/3 din acest maxim, prin aplicarea disp.art.396 al.10  NCPP,  fiind aceea de 4 ani şi 8 luni închisoare.

Faţă de cele reţinute instanţa a constatat că pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată contestatorului, depăşeşte maximul special de 4 ani şi 8 luni închisoare, prevăzut de legea nouă şi va fi redus la acest maxim.

În ceea ce priveşte aplicarea legii mai favorabile referitoare la tratamentul juridic sancţionator privitor la concursul de infracţiunii, tribunalul a comparat pedeapsa aplicată contestatorului, cu limita maximă la care se poate ajunge potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. 1 lit. b C.p. luându-se în calcul pedepsele.

Conform art. 39, alin. 1, lit. b CP „În caz de concurs de infracţiuni, se stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune în parte şi se aplică pedeapsa, după cum urmează: b)când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite”.

Contopind cele 2 pedepse ce alcătuiesc pluralitatea de infracţiuni (concursul) prin prisma dispoziţiilor art. 39 alin. 1 lit. b NC.p., pedeapsa cea mai grea de 6 ani aplicată la care s-ar adăuga 1/3 din totalul celeilalte  pedepse ( 1/3 din 4 ani şi 6 luni închisoare = 1 an, 6 luni şi 20 de zile),  ar rezulta o pedeapsă de 7 ani, 6 luni şi 20 de zile închisoare.

Prin urmare, comparând cele două pedepse rezultante - calculate atât potrivit vechilor reglementări penale, cât şi prin trimitere la noul Codul penal - instanţa constată că legea penală mai favorabilă condamnatului o reprezintă Codul penal din 1969, prin aplicarea căruia instanţa a stabilit pedeapsa închisorii de 6 ani închisoare, iar nu Codul penal actual, prin aplicarea căruia s-ar stabili pedeapsa închisorii de 7 ani, 6 luni şi 20 de zile închisoare.

În consecinţă, faţă de cele expuse anterior , tribunalul, în baza art. 4251 al. 7 pct. 2 lit. a NCPP, a admis contestaţia formulată de contestatorul E.C., împotriva sentinţei penale nr. 915/18.02.2014 pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 2431/215/2014, având ca obiect  contestaţia la executare (art. 598 NCPP, rap. la art. 23 alin. 5 din Legea nr. 255/2013), a desfiinţat SP. 915/18.02.2014 a Judecătoriei Craiova şi rejudecând:

În baza art. 23 din Legea 255/2013 , rap. la art. 595 NCPP:

A descontopit pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr.197 din 24.11.2011, pronunţată de Judecătoria Segarcea, definitivă prin DP. 520/06.03.2012 a Curţii de Apel Craiova şi va repune în individualitatea lor pedepsele componente după cum urmează:

- pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 197 al.1 CP, cu aplic.art. 320 ind.1 CPP

- pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 189 al.1 CP,  cu aplic.art. 320 ind.1 CPP

În baza art. 6 alin. (1) NCP:

A redus pedeapsa aplicată inculpatului E.C., prin sentinţa penală nr. 197 din 24.11.2011, pronunţată de Judecătoria Segarcea, definitivă prin DP. 520/06.03.2012 a Curţii de Apel Craiova,  pentru infracţiunea prevăzută de art. 189 al. 1 CP, cu aplic. art. 320 ind. 1 CPP, de la 6 ani închisoare, la maximul de 4 ani şi 8 luni închisoare,  prev. de art. 205 al. 1 NCP, cu aplic. art. 396 al. 10 NCPP.

În baza art. 33 lit.a CP, art. 34 lit.b CP, a contopit pedepsele menţionate anterior, urmând ca inculpatul sa execute în final pedeapsa rezultantă de 6 ani  închisoare.

S-a constatat că pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare aflată în curs de executare nu este mai mare decât maximul special de 7 ani, 6 luni şi 20 de zile închisoare prevăzut de NCP şi în consecinţă, nu s-a redus pedeapsa rezultantă de  6 ani  închisoare.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale menţionate, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata executată de la 08.10.2011 la zi şi s-a menţinut starea de arest, în vederea executării pedepsei, constându-se că nu se impune punerea în libertate a inculpatului E.C..

S-a dispus rectificarea corespunzătoare a mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 529 din data de 07.03.2012 emis de Judecătoria Segarcea.