Cerere având ca obiect obligarea comisiilor de fond funciar la punerea în posesie şi emiterea titlului de proprietate

Dosar nr.1203/232/2013APEL

DECIZIA CIVILĂ NR.51

Şedinţa publică din data de 03.03.2014

Instanţa compusă din :

PREŞEDINTE - Simona Duvalmă

Cerere având ca obiect obligarea comisiilor de fond funciar la punerea în posesie şi emiterea titlului de proprietate. Cerere prematură. Până la data de 01.01.2016, nu se poate reţine că există un refuz nejustificat de punere efectivă în posesie  şi eliberare a titlului de proprietare în condiţiile în care potrivit art. 7 din Legea nr. 165/2013, până la întocmirea situaţiei centralizatoare la nivel local, se suspendă emiterea hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile judeţene de fond funciar, eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar, precum şi orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar, dispoziţiile nefiind aplicabile hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile iar conform art. 11 alin. 1 şi 2 din acelaşi act normativ, comisiile locale şi judeţene de fond funciar au obligaţia de a soluţiona toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie şi de a elibera titlurile de proprietate până la data de 01.01.2016.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găeşti sub nr. 1203/232/2013, reclamantul SI, în calitate de moştenitor legal al defunctului SA, a chemat în judecată pe pârâtele Comisia Locală Mătăsaru pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 şi Comisia judeţeană Dâmboviţa pentru stabilirea dreptului de proprietate, solicitând, în baza art. 64 din Legea nr.18/1991, să fie obligate acestea să îndeplinească formalităţile necesare pentru emiterea titlului de proprietate pentru suprafaţa de 0,36 ha teren extravilan cu vecinătăţile N- P Gh, E- moştenitorii defunctei DI, S- pârâul Tinoasa, V- drum exploatare.

În motivarea acţiunii reclamantul arată că tatălui său SA i s-a atribuit suprafaţa de 0,36 ha, cu amplasamentul menţionat mai sus, fiind pus în posesie la 6 iulie 1992. Comisia Locală Mătăsaru nu a înaintat documentaţia pentru eliberarea titlului de proprietate cu toate demersurile efectuate.

Se solicită probele cu acte, interogatoriu.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 64 din Legea nr. 18/1991.

La termenul de judecată din data de 05.06.2013, reclamantul şi-a precizat acţiunea în sensul că, în baza art. 64 din Legea nr. 18/1991, a solicitat punerea în posesie efectivă pentru suprafaţa de 3,36 ha, cât s-a reconstituit tatălui lui SA şi eliberarea titlului de proprietate pentru această suprafaţă de 3,36 ha şi nu pentru 2,41 ha cât este menţionat în titlul de proprietate nr. 117058/02.12.2002.

Prin încheierea din data de 07.08.2013 a fost respinsă excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată, invocată de pârâta Comisia judeţeană de fond funciar.

Prin sentinţa civilă nr. 1659/11.09.2013, Judecătoria Găeşti a admis excepţia prematurităţii formulării acţiunii, invocată din oficiu şi a respins acţiunea formulată de reclamantul SI în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală Mătăsaru pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 şi Comisia judeţeană Dâmboviţa pentru stabilirea dreptului de proprietate.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin prezenta acţiune, reclamantul solicită obligarea pârâtelor să îl pună în posesie pe punerea efectivă în posesie pe suprafaţa de 3,36 ha, susţinând că pentru această suprafaţă s-a reconstituit dreptul de proprietate autorului lui SA şi obligarea pârâtelor la eliberarea titlului de proprietate pentru această suprafaţă.

Ca temei de drept, a invocat dispoziţiile art. 64 din Legea nr. 18/1991, potrivit cărora, în cazul în care comisia locală de fond funciar refuză înmânarea titlului de proprietate sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulţumită poate face plângere la instanţa în a cărei rază teritorială este situat terenul.

Mai reţine instanţa că la data de 20.05.2013 a intrat în vigoare Legea nr. 165/2013, privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, act normativ care prin art. 1 alin. 1 şi art. 2 lit. b instituie principiul prevalenţei restituirii în natură a acestor imobile.

Conform art. 6 din acelaşi act normativ, în termen de 180 de zile de la constituire, comisia prevăzută de art. 5 întocmeşte situaţia terenurilor agricole şi forestiere aflate în domeniul public sau privat al statului sau al unităţii administrativ teritoriale, care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ teritorială, situaţie ce se vizează de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Comisiile judeţene centralizează aceste situaţii în termen de 30 de zile de la primirea acestora, rezultatul urmând a fi transmis ANRP, care demarează procedurile legale necesare în vederea schimbării regimului juridic al terenurilor ce fac obiectul situaţiei centralizatoare, pentru a fi afectate restituirii în natură, sau, după caz, valorificării punctelor acordate potrivit acestei legi..

Potrivit art. 7 din acelaşi act normativ, până la întocmirea situaţiei centralizatoare la nivel local, se suspendă emiterea hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile judeţene de fond funciar, eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de câtre comisiile locale de fond funciar, precum şi orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar, dispoziţiile nefiind aplicabile hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile.

După parcurgerea procedurilor prevăzute de Legea nr. 165/2013, conform art. 11 alin. 1 şi 2, comisiile locale şi judeţene de fond funciar au obligaţia de a soluţiona toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie şi de a elibera titlurile de proprietate până la data de 01.01.2016, iar în situaţia neîndeplinirii acestor obligaţii în termenul menţionat, persoana care se consideră îndreptăţită poate formula plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile.

Mai trebuie reţinut că potrivit art. 4, dispoziţiile Legii nr. 165/2013 se aplică cererilor formulate şi depuse în termen legal, la entităţile învestite de lege, nesoluţionate până la data intrării în vigoare a acestei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor, precum şi cauzelor aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii pilot din 12 octombrie 2010, pronunţată în cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, la data intrării în vigoare a acestei legi.

Faţă de dispoziţiile legale amintite şi în condiţiile în care nu există o hotărâre judecătorească irevocabilă, instanţa constată că înainte de data de 01.01.2016, nu se poate aprecia că ar exista un refuz nejustificat al pârâtelor de punere efectivă în posesie şi de îndeplinire a formalităţilor necesare eliberării unui titlu de proprietate. Temeinicia cererii formulată de reclamant poate fi analizată pe fond numai după data menţionată, respectiv după expirarea termenului pus de lege la dispoziţia pârâtelor pentru îndeplinirea obligaţiilor de a soluţiona toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie şi de a elibera titlurile de proprietate şi numai dacă în termenul de 30 de zile prevăzut de lege, reclamantul formulează plângere în situaţia în care apreciază că pârâtele nu şi-au îndeplinit obligaţiile până la data de 01.01.2016.

În consecinţă, fără a afecta accesul reclamantului la justiţie, care este garantat în condiţiile arătate, instanţa de fond a apreciat că cererea de chemare în judecată este formulată prematur, dreptul reclamantului nefiind un drept actual, ci unul supus termenului de 01.01.2016, astfel că a admis excepţia prematurităţii şi a respins acţiunea.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel în termenul legal reclamantul arătând că dreptul pe care vrea să îl valorifice prin acţiunea formulată nu este supus unui termen sau condiţii suspensive; că art. 64 din legea nr. 18/1991 nu prevede nicio procedură prealabilă şi că actele în baza căruia a fost eliberat titlul de proprietate nr. 117058/02.12.2012 sunt întocmite înainte de apariţia Legii nr. 165/2013 care nu suspendă activitatea administrativ jurisdicţională a instanţei în materia Legii nr. 18/1991.

Prin decizia civilă nr. 51/03.03.2014, Tribunalul Dâmboviţa a respins apelul declarat şi a păstrat hotărârea atacată, constatând că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

Coroborând dispoziţiile art. 7 şi 11 din Legea nr. 165/2013 cu cele ale art. 64 din Legea nr. 18/1991, tribunalul constată că în mod corect prima instanţă a reţinut că până la data de 01.01.2016, nu se poate reţine că există un refuz nejustificat de punere efectivă în posesie  şi eliberare a titlului de proprietare în condiţiile în care potrivit art. 7 din Legea nr. 165/2013, până la întocmirea situaţiei centralizatoare la nivel local, se suspendă emiterea hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile judeţene de fond funciar, eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar, precum şi orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar, dispoziţiile nefiind aplicabile hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile iar conform art. 11 alin. 1 şi 2, comisiile locale şi judeţene de fond funciar au obligaţia de a soluţiona toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie şi de a elibera titlurile de proprietate până la data de 01.01.2016.

Susţinerea apelantului în sensul că art. 64 din Legea nr. 18/1991 nu impune nicio procedură prealabilă, deşi reală, nu are relevanţă în cauză deoarece art. 11 din Legea nr. 165/2013 a instituit un termen maxim pentru executarea obligaţiilor comisiilor de fond funciar şi nu o procedură prealabilă şi în mod corect prima instanţă a constatat că dreptul corelativ al apelantului nu este un drept actual ci unul supus unui termen – termenul de 01.01.2016.

În mod corespunzător, şi susţinerea apelantului referitoare la faptul că prin Legea nr. 165/2013 nu s-a suspendat activitatea instanţelor judecătoreşti, deşi este corectă întrucât Legea nr. 165/2013 nu a instituit un nou caz de suspendare a judecăţii, nu are relevanţă în cauză în condiţiile în care prima instanţă nu a dispus suspendarea judecăţii ci a soluţionat cererea formulată de reclamantul petiţionar.

Faţă de considerentele mai sus expuse, constatând că, în mod corect şi cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, a fost admisă excepţia prematurităţii formulării acţiunii, tribunalul, în baza art. 480 din Codul de Procedură Civilă, a respins apelul ca nefondat şi a păstrat hotărârea atacată.

Domenii speta

Spete similare