Contestaţie la executare - titlul executoriu și somația au fost legal comunicate contestatorului, prin încărcarea lor în Spaţiul Privat Virtual, fiind respectate dispoziţiile art. 47, alin. 15 și 16 din Codul de procedură fiscală, coroborate cu cele ale a

Hotărâre 5341 din 22.08.2019


INSTANŢA,

Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, la data de 06.05.2019 sub nr. …./299/2019, contestatorul A a formulat contestaţie la executare în contradictoriu cu intimata B, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună anularea tuturor formelor de executare silită referitoare la desfiinţarea titlului executoriu nr. 408010039895632 din data de 11.04.2019 cât şi a somaţiei emise de intimata nr. 408010051564868 din 11.04.2019, cu consecinţa anulării debitului în cuantum de 2696 lei precum şi a desfiinţării de drept a deciziei de impunere nr. 4080169472008 din data de 31.12.2018, care a stat la baza emiterii somaţiei.

În motivare, contestatorul a arătat că este înregistrat la Administraţia Financiară Sector 1 Bucureşti ca persoană care realizează venituri din activităţi independente. La data de 17.04.2019 i-a fost comunicată o somaţie prin care a fost înştiinţat că datorează sume de bani rezultate din titlul executoriu nr. 40801003985632/11.04.2019 provenite din decizia accesorie nr. 4080169472008 din data de 31.12.2018.

A considerat că somaţia şi titlul executoriu sunt nelegale, având în vedere că intimata a emis titlul executoriu şi decizia de impunere fără ca petentul să aibă idee ce şi cum ar trebui să plătească şi din ce este compus, fiindu-i comunicată doar somaţia. Lipseşte efectiv titlul de creanţă astfel că titlul executoriu este lipsit de temei, actul administrativ trebuind să fie comunicat contribuabilului, fiind astfel încălcate disp. art. 47 şi 48 din Codul de Proc. Fiscală. Intimata nu i-a comunicat nici un înscris la sediul său, luând cunoştinţă doar de somaţia din dosarul de executare, din spaţiul privat online. Având în vedere că nu s-a făcut dovada că deciziile referitoare la obligaţiile de platp accesorii au fost comunicate cu respectarea prev. art. 47 Cod Proc. Fiscală, obligaţiile de plată nu au devenit exigibile, în sensul art. 95 alin. 6 din Codul de Proc. Fsicală.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art.260alin. 1, art. 47 alin. 1-7 Legea 207-2015, art. 712 şi urm. CPC, Decizia 536/28.04.2011 A Curţii Consituţionale .

În dovedire, a depus înscrisuri (f. 5-8)

Contestaţia la executare a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 194 lei (fila 19).

La data de 16.07.2019 intimata a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii iar pe fond a  solicitat respingerea contestaţiei la executare ca neîntemeiată.

În motivarea pe fond, intimata a învederat în esenţă că, din analiza documentelor de executare, se reţine faptul că atât somaţia, titlul executoriu, cât şi titlul de creanţă (decizia de calcul accesorii nr. 4080169472008/31.12.2018) au fost emise şi comunicate, la cererea contestatorului, conform prevederilor art. 47, alin. 3 din Codul de procedură fiscală, prin mijloace electronice de transmitere la distanţă (spatiul privat virtual).

În drept, a invocat intimata dispoziţiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

În probaţiune, a solicitat intimata încuviinţarea probei cu înscrisuri, ataşate întâmpinării(f. 22-28).

Prin încheierea de şedinţă din data de 08.08.2019, instanţa a calificat excepţia inadmisibilităţii invocată de intimată ca o apărare de fond.

Instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Analizând probele administrate, instanţa reţine următoarele:

 Prin titlul executoriu nr. 408010039895632/11.04.2019 din data de 11.04.2019, emis de intimata B (fila 23 din dosar), s-a stabilit în sarcina contestatorului A obligaţia de plată a sumei totale de 2696 lei, reprezentând obligaţii fiscale, conform deciziei de calcul accesorii nr. 4080169472008 din data de 31.12.2018. Începerea executării silite pentru suma stabilită prin titlul executoriu menționat s-a făcut prin emiterea somației nr. 408010051564868 din data de 11.04.2019 (fila 22 din dosar).

Titlul executoriu și somația au fost legal comunicate contestatorului la data de 02.05.2019, prin încărcarea lor în Spaţiul Privat Virtual la data de 16.04.2019, fiind respectate dispoziţiile art. 47, alin. 15 și 16 din Codul de procedură fiscală, coroborate cu cele ale art. 1, alin. 4 din Procedura de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între Ministerul Finanțelor Publice/organul fiscal central și persoanele fizice, persoanele juridice și alte entități fără personalitate juridică, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 660 din data de 03.05.2017, astfel cum rezultă din adresa privind confirmarea comunicării documentelor administrative prin Spațiul Virtual Privat, transmisă de intimată la dosarul cauzei (fila 24).

În conformitate cu prevederile art. 260 Noul Cod procedură fiscală, persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor acestui cod de către organele de executare silită, precum şi în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile legii. Contestaţia poate fi făcută şi împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de instanţa de judecată sau de alt organ jurisdicţional şi dacă pentru contestarea lui nu este prevăzută o altă procedură prevăzută de lege.

 Instanţa retine că, potrivit  art. 226 din Codul de procedură fiscală,  executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare silită competent potrivit art. 30. În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare silită se înscriu creanţele fiscale, principale şi accesorii, neachitate la scadenţă, stabilite şi individualizate în titluri de creanţă fiscală întocmite şi comunicate în condiţiile legii, precum şi creanţele bugetare individualizate în alte înscrisuri care, potrivit legii, constituie titluri executorii. Niciun titlu executoriu nu se poate emite în absenţa unui titlu de creanţă fiscală emis şi comunicat în condiţiile legii sau a unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

Totodată, instanţa reţine că art. 1 din Codul de procedură fiscală defineşte actul administrativ ca fiind „actul emis de organul fiscal competent în exercitarea atribuţiilor de administrare a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale, pentru stabilirea unei situaţii individuale şi în scopul de a produce efecte juridice faţă de cel căruia îi este adresat”.

 Titlul de creanţă fiscală este actul prin care se stabilesc drepturile patrimoniale ale statului si obligaţiile de plată corelative ale contribuabililor, ce rezultă din raporturile de drept material fiscal, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptăţite potrivit legii. Rezultă, deci, că noţiunea de act administrativ fiscal are o sferă mai largă decât cea a titlului de creanţă fiscală.

 Aşadar, pentru a se determina curgerea termenului şi, pe cale de consecinţă, ajungerea titlului de creanţă la scadenţă, este necesar ca actul administrativ fiscal să fie comunicat debitorului.

 De altfel, art. 48 alin 1 Cod procedură fiscală prevede expres ca actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului sau la o dată ulterioară menţionată în actul administrativ comunicat, potrivit legii.

 Totodată, se reţine că, potrivit art. 47, alin. 1 din Codul de procedură fiscală, “Actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului/plătitorului căruia îi este destinat. În situaţia contribuabilului/plătitorului fără domiciliu fiscal în România, care şi-a desemnat împuternicit potrivit art. 18 alin. (4), precum şi în situaţia numirii unui curator fiscal, în condiţiile art. 19, actul administrativ fiscal se comunică împuternicitului sau curatorului, după caz.”  De asemenea, potrivit alin. 15 al aceluiaşi articol, “Actul administrativ fiscal emis în formă electronică se comunică prin mijloace electronice de transmitere la distanţă ori de câte ori contribuabilul/plătitorul a optat pentru această modalitate de emitere şi de comunicare, iar acesta se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data transmiterii actului către contribuabil/plătitor ori împuternicitul sau curatorul acestora”, dispoziţiile alin. 16 ale aceluiaşi articol stipulând expres faptul că “ În cazul actelor administrative fiscale emise de către organul fiscal central, mijloacele electronice de transmitere la distanţă, procedura de comunicare a actelor administrative fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, precum şi condiţiile în care aceasta se realizează se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice, cu avizul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.”

În privinţa procedurii de comunicare a actelor administrative fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, la data de 01.06.2017, a intrat în vigoare Ordinul nr. 660/2017 privind aprobarea Procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanţă între Ministerul Finanţelor Publice/organul fiscal central şi persoanele fizice, persoanele juridice şi alte entităţi fără personalitate juridică, potrivit căruia „În scopul prezentului ordin comunicarea prin mijloace electronice de transmitere la distanţă se realizează prin intermediul serviciului <<Spaţiul privat virtual>> - serviciu de distribuţie electronică înregistrată care permite transmiterea de date între terţi prin mijloace electronice şi furnizează dovezi referitoare la manipularea datelor transmise, inclusiv dovezi privind trimiterea şi primirea datelor, asigurând protejarea datelor transmise împotriva riscului de pierdere, furt, deteriorare sau orice modificare neautorizată” (art. 2).

În conformitate cu dispoziţiile art.  1, alin. 1 din Procedura de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanţă între Ministerul Finanţelor Publice/organul fiscal central şi persoanele fizice, persoanele juridice şi alte entităţi fără personalitate juridică din 03.05.2017, “Persoanele fizice, persoanele juridice şi alte entităţi fără personalitate juridică pot opta pentru a li se comunica prin mijloace electronice de transmitere la distanţă actele administrative fiscale emise în formă electronică de către organul fiscal central, prin accesarea serviciului <<Spaţiul privat virtual>>, denumit în continuare SPV”, alin. 4 al aceluiaşi articol prevăzând expres faptul că “În cazul utilizării SPV nu se mai utilizează şi altă modalitate de comunicare a actului administrativ-fiscal.”

Din coroborarea prevederilor mai sus menţionate rezultă că, în cazul actelor administrativ-fiscale emise în formă electronică, atunci când contribuabilul a optat pentru această modalitate de emitere şi de comunicare a actelor administrative, acestea se comunică exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, considerându-se comunicate în termen de 15 zile de la data transmiterii lor prin intermediul Spaţiului privat virtual, ca serviciu utilizat de către organul fiscal şi de către contribuabil, care asigură atât distribuţia, cât şi primirea de către destinatari a informaţiilor şi înscrisurilor între Ministerul Finanţelor Publice/organul fiscal central şi persoana fizică, persoana juridică sau altă entitate fără personalitate juridică în legătură cu situaţia financiară sau fiscală proprie a acesteia, în scopul realizării comunicării electronice între organul fiscal şi contribuabil.

Verificând motivul de nelegalitate invocate de contestator privind necomunicarea titlului de creanţă care a stat la baza emiterii titlului executoriu contestat în cauză, instanţa constată că acesta este neîntemeiat, întrucât decizia referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere nr. 4080169472008 din 31.12.2018 (fila 25), ca act administrative fiscal prin care au fost stabilite drepturile patrimoniale ale statului si obligaţiile de plată corelative ale contestatorului a fost legal comunicată acestuia la data de 09.03.2019, cu respectarea dispoziţiilor art. 47, alin. 15 și 16 din Codul de procedură fiscală, coroborate cu cele ale art. 1, alin. 4 din Procedura de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între Ministerul Finanțelor Publice/organul fiscal central și persoanele fizice, persoanele juridice și alte entități fără personalitate juridică, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 660 din data de 03.05.2017, prin încărcarea acesteia în Spaţiul Privat Virtual la data de 21.02.2019 astfel cum rezultă din adresa privind confirmarea comunicării documentelor administrative prin Spațiul Virtual Privat, transmisă de intimată la dosarul cauzei (fila 28).

În lipsa invocării şi a dovedirii în consecinţă de către contestator a faptului că la data de 21.02.2019, când a fost încărcat titlul de creanţă fiscală în Spaţiul Privat Virtual, nu optase pentru comunicarea actelor administrative fiscale prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanţă, în condiţiile în care inclusiv titlul executoriu şi somaţia a căror anulare se solicit au fost comunicate contestatoarei în aceeaşi modalitate, instanţa concluzionează aşadar faptul că titlul executoriu a fost emis cu respectarea dispoziţiilor art. 226, alin. 2 Cod proc. Fiscală, în baza unui titlu de creanţă (decizia referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere nr. 4080169472008 din 31.12.2018) care era opozabil debitorului obligaţiei fiscale, conform art. 48, alin 1 Cod procedură Civilă, titlul de creanţă fiind un act administrative emis în formă electronică, fiindu-i astfel aplicabile pe deplin dispoziţiile art. 47, alin. 15 Cod procedură fiscală.

În ce priveşte decizia  referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere nr. 4080169472008 din 31.12.2018 aceasta cuprinde modul de calcul al sumei de 2696 lei şi putea fi contestată printr-o procedură specială, distinctă de contestaţia la executare.

Pentru aceste considerente, constatând că atât emiterea titlului executoriu, cât şi întreaga executare silită contestată s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor legale prevăzute de Codul de procedură fiscală invocate de către contestator instanţa va respinge contestaţia la executare silită ca neîntemeiată.

.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge contestaţia la executare formulată de contestatorul  A, cu domiciliul în ….  în contradictoriu cu intimat B, cu sediul ales în ….

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

 Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 22.08.2019.

PREŞEDINTE GREFIER