Propunere de luare a măsurii arestului la domiciliu respinsă.

Hotărâre 52 din 11.07.2014


Condiţiile generale de luare a măsurii arestului la domiciliu prevăzute de art.218 Cod procedură penală.

Calitatea de subiect calificat al infracţiunii de dare de mită în cazul angajaţilor societăţilor de asigurare.

-art.218 Cod procedură penală;

-art.223 Cod procedură penală;

-art.289 Cod penal;

-art.175 Cod penal.

(TRIBUNALUL CĂLĂRAŞI – SECŢIA PENALĂ

ÎNCHEIEREA NR.52/11.07.2014)

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

La data de 11.07.2014 pe rolul Tribunalului Călăraşi a fost înregistrat referatul cu propunere de luare a măsurii arestului la domiciliu din 11.07.2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi privind pe inculpaţii I.M., inspector de daune la SC Uniqua SA; S.G., director la SC Uniqua SA;  Ş.M.A., inspector de daune la SC Allianz Ţiriac Asigurări SA, pentru săvârşirea de către aceştia a infracţiunii de luare de mită, faptă prevăzută şi pedepsită de art.289 al.2 C.p.

În referatul parchetului se arată că, prin ordonanţa din data de 10.02.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunea de luare de mită prev. de art.289 alin.2 Cp, constând în aceea că la data de 08.10.2013 numitul R.A., administrator la SC … SRL, a sesizat organele de poliţie din cadrul D.G.A Călăraşi cu privire la faptul că numiţii I.M. şi Ş.M.A., ambii ingineri de daune la societăţile de asigurare SC Uniqua Asigurări SA şi respectiv, SC Allianz Ţiriac Asigurări SA, au pretins şi primit lunar de la martorul denunţător diferite sume de bani pe parcursul mai multor ani, bani care reprezentau un procent din valoarea lunară încasată de numitul R.A., condiţionându-l pe acesta cu repartizarea posibililor clienţi la alte societăţi de reparaţii auto.

Prin ordonanţa din data de 09.07.2014 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale cu privire la această faptă faţă de suspecţii I.M., S.G. şi Ş.M.A.

Prin ordonanţele din data de 10.07.2014 s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva inculpaţilor I.M., S.G. şi Ş.M.A. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art.289 alin.2 Cp.

În fapt s-a reţinut că în intervalul octombrie – decembrie 2013 I.M., inspector de daune la SC Uniqua SA şi S.G., director la aceeaşi societate de asigurări, precum şi Ş.M.A., inspector de daune la SC Allianz Ţiriac Asigurări SA au pretins şi primit de la martorul denunţător R.A. diferite sume de bani (respectiv un procent din valoarea lunară încasată) în schimbul repartizării clienţilor pentru repararea autoturismelor la SC … SRL.

Prin ordonanţa din data de 10.07.2014 s-a luat faţă de inculpatul I.M. măsura reţinerii pe o durată de 24 ore, de la data de 10.07.2014, ora 1855  până la data de 11.07.2014, ora 1855, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art.289 alin.2 Cp.

Prin ordonanţa din data de 10.07.2014 s-a luat faţă de inculpatul S.G. măsura reţinerii pe o durată de 24 ore, de la data de 10.07.2014, ora 1330  până la data de 11.07.2014, ora 1330, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art.289 alin.2 Cp.

Prin ordonanţa din data de 10.07.2014 s-a luat faţă de inculpatul Ş.M.A. măsura reţinerii pe o durată de 24 ore, de la data de 10.07.2014, ora 1230  până la data de 11.07.2014, ora 1230, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art.289 alin.2 Cp.

Din probele administrate în cauză rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunea pentru care se efectuează cercetări şi, totodată, se constată incidenţa cazului prevăzut de art.223 alin.2 din Codul de procedură penală, întrucât:

Inculpaţii I.M., S.G. şi Ş.M.A. au săvârşit infracţiuni de corupţie, respectiv luare de mită prev. de art.289 alin.2 Cp.

Astfel, la data de 08.10.2013 numitul R.A., administrator la SC … SRL, a sesizat organele de poliţie din cadrul D.G.A Călăraşi cu privire la faptul că numiţii I.M. şi Ş.M.A., ambii ingineri de daune la societăţile de asigurare SC Uniqua Asigurări SA şi respectiv, SC Allianz Ţiriac Asigurări SA, au pretins şi primit lunar de la martorul denunţător diferite sume de bani pe parcursul mai multor ani, bani care reprezentau un procent din valoarea lunară încasată de numitul R.A., condiţionându-l pe acesta cu repartizarea posibililor clienţi la alte societăţi de reparaţii auto.

În speţă au fost obţinute autorizaţii legale de interceptare şi înregistrare a convorbirilor telefonice şi ambientale în baza cărora inculpaţii I.M., inspector de daune la SC Uniqua SA, S.G., director la aceeaşi societate de asigurare şi Ş.M.A., inspector de daune la SC Allianz Ţiriac Asigurări SA au fost înregistraţi în momentele când primeau de la martorul denunţător R.A. diferite sume de bani în scopul repartizării clienţilor SC Uniqua SA şi SC Ţiriac Asigurări SA către firma sa de mentenanţă auto  (Ş.M.A. – 400 de lei în data de 14.10.2013 şi 500 de lei în data de 25.11.2013, I.M. – 400 de lei la data de 17.10.2013 şi respectiv 600 de lei la data de 15.11.2013, precum şi S.G. – 500 de lei în data de 05.12.2013).

Banii reprezentau un procent din suma încasată în luna anterioară de către SC … SRL al cărei administrator este numitul R.A. pentru reparaţiile auto efectuate prin intermediul firmei sale şi facturate de către societăţile de asigurare SC Uniqua Asigurări SA, respectiv SC Ţiriac Asigurări SA.

Din denunţul şi declaraţia martorului denunţător R.A. reiese că încasarea unui procent din suma obţinută de SC … pentru reparaţiile auto efectuate clienţilor SC Uniqua SA şi SC Ţiriac Asigurări SA era o practică, un obicei care persista de mult timp.

Astfel, încă din cursul anului 2009 inculpatul I.M. i-a pretins şi a primit lunar un comision de 5% din valorile facturate şi încasate în luna anterioară de către service-ul auto, facturi decontate de către SC Uniqua SA, martorul denunţător R.A. fiind condiţionat cu repartizarea clienţilor de la societatea sa de asigurare.

În vederea primirii banilor, inculpatul I.M. se prezenta la punctul de lucru al SC … SRL de obicei în ultima zi de joi din lună, încasând lunar în condiţiile arătate anterior sume cuprinse între 2.000 şi 7.000 de lei.

Astfel cum reiese din procesul – verbal de redare a convorbirilor ambientale purtate între inculpatul I.M. şi martorul denunţător R.A. în data de 15.11.2014, aceştia au negociat, la iniţiativa numitului R.A., reducerea comisionului de 5% primit de către inculpat, prin calcularea acestei sume în altă modalitate întrucât firma de mentenanţă auto administrată de către martorul denunţător întâmpina dificultăţi financiare.

Deşi în principiu a fost de acord, inculpatul I.M. i-a recomandat martorului să discute această problemă şi cu directorul SC Uniqua SA, inculpatul S.G.

În acest scop, inculpatul S.G. s-a prezentat la service-ul auto aparţinând martorului R.A. în data de 05.12.2013 (discuţia fiind înregistrată în mod legal în baza autorizaţiei emise de către Tribunalul Clăraşi) şi, astfel cum rezultă din procesul – verbal de redare ataşat la dosarul cauzei, după negocieri, inculpatul S.G. a fost de acord cu calcularea comisionului de 5% în modalitatea propusă de către R.A., ocazie cu care a şi primit de la acesta, cu titlu de mită, suma de 500 de lei.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul Ş.M.A., inspector de daune la SC Alliaz Ţiriac Asigurări SA, martorul denunţător R.A. a arătat că relaţiile societăţii sale cu acesta se derulau în acelaşi fel ca şi cele prezentate anterior cu reprezentanţii SC Uniqua SA, cu precizarea că banii erau încasaţi de către inculpat de regulă în ultima zi de luni a fiecărei luni pentru luna anterioară, comisionul fiind cuprins între 400 şi 1.000 lei, în funcţie de cuantumul lucrărilor efectuate în luna anterioară. În schimbul sumei menţionate inculpatul Ş.M.A. repartiza clienţii care efectua reparaţii auto prin intermediul SC Allianz Ţiriac SA către service-ul SC … SRL.

Astfel, din procesele – verbale de a convorbirilor ambientale interceptate şi înregistrate în baza unor autorizaţii legale emise de Tribunalul Călăraşi rezultă că acesta a primit de la R.A. în scopul menţionat anterior suma de 400 de lei la data de 14.10.2013 şi respectiv suma de 500 de lei la data de 25.11.2013.

Apreciaza că faptele comise de către inculpaţi constituie un pericol concret pentru ordinea publică ce presupune o rezonanţă în rândul comunităţii, de natură a naşte temerea că organele judiciare nu reacţionează eficient împotriva unor astfel de persoane.

Cu privire la măsura arestului la domiciliu suntem de părere că împrejurările prezentei cauze pot constitui unul din cazurile temeinic justificate pentru luarea acestei măsuri, fiind îndeplinite condiţiile legale prev. de art.223 alin.2 Cpp, pericolul social rezultând din modalitatea de săvârşire a faptelor, infracţiuni de corupţie, apreciate de către legiuitor ca având un grad ridicat de pericol social.

În prezenta cauză, gravitatea deosebită a faptei reținute în sarcina inculpaţilor poate fi suficientă pentru a contura aprecierea că aceştia prezintă pericol pentru ordinea publică, acest aspect reieșind chiar din probele care dovedesc săvârșirea infracţiunii, măsura arestului la domiciliu a inculpaţilor fiind necesară şi suficientă.

S-a înaintat alăturat propunerii luării măsurii arestului la domiciliu dosarul de urmărire penală nr… al Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi.

În şedinţa din data de 11.07.2014 inculpaţii I.M. şi Ş.M.A. au arătat că nu dau declaraţii întrucât sunt în stare de şoc şi nu pot vorbi.

Inculpatul S.G. arată că înţelege să dea declaraţie în cauză, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosar şi în care arată că nu se face vinovat de săvârşirea faptei imputate, că denunţătorul R.A. îi este prieten de foarte mulţi ani, respectiv din anul 1994 şi cu care, în virtutea acestei relaţii de prietenie foarte apropiate, se întâlneau des, de cele mai multe ori la iniţiativa denunţătorului care cântă la chitară şi vocal. Inculpatul mai arată că este un mare iubitor de muzică şi participa la aceste petreceri cu plăcere la are veneau şi alte persoane.

Mai arată inculpatul că SC UNIQA SA al cărui director este, are acţionariat total privat străin şi personal nu avea nicio atribuţiune le linie de daune, Inculpatul şi-a exprimat regretul faţă de situaţia în care se află.

În  răspunsurile la întrebările adresate atât de instanţă cât şi de procuror şi apărători inculpatul şi-a susţinut nevinovăţia, arătând că „niciodată nu am orientat vreun client asigurat al societăţii noastre către acest service ce aparţine denunţătorului şi de fiecare dată spuneam celor care încheiau poliţe de asigurare şi aveau evenimente rutiere să aleagă serviceu-ul agreat de societatea noastră lăsându-l pe client să aleagă societatea de reparaţie pe cate o doresc”.

Apreciind asupra cauzei de faţă, respectiv asupra solicitării parchetului prin referatul dedus judecăţii în raport de probele administrate până la acest moment tribunalul reţine următoarele:

În sarcina celor trei inculpaţi se reţine infracţiunea de luare de mită, faptă prev. de art.289 al.2 C.p.

Sunt invocate, în referat, ca temei al luării măsurii arestului la domiciliu art.219 al.1, art.202 şi art.223 al.2 C.p.p.

Potrivit art.223 al.2 C.p.p. care reglementează condiţiile de aplicare a măsurii arestării preventive a inculpatului „măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”.

Fără a antama fondul cauzei, judecătorul de drepturi şi libertăţi este obligat să analizeze şi să stabilească – în primul rând, dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunea imputată, în speţă, infracţiunea de corupţie de luare de mită – art.289 al.2 C.p.

Or, art.289 al.1 C.p. arată că „fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta”, iar al.2 circumstanţiază existenţa faptei de luare de mită, în sensul că „fapta prevăzută în alin. (1), săvârşită de una dintre persoanele prevăzute în art.175 alin. (2), constituie infracţiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri”.

Din economia al.2 al art.289 C.p. decurge obligaţia de a vedea dispoziţiile art.175 al.2 C.p. care arată „de asemenea este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public”.

Or, din probele administrate până la acest moment nu rezultă că cele două societăţi de asigurare, la care sunt angajaţi cei trei inculpaţi, sunt instituţii publice care administrează sau exploatează bunurile proprietate publică astfel ca cei trei inculpaţi să fie consideraţi că exercitau un serviciu de interes public ş să atragă calitatea de funcţionar public şi respectiv de subiect activ al infracţiunii de luare de mită.

Mai departe, trebuie văzut dacă fapta celor trei inculpaţi este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri, condiţie cerută imperativ de art.289 al.2 C.p. pentru existenţa infracţiunii de luare de mită.

De fapt în ce constă fapta inculpaţilor conform referatului cu propunere de luare a măsurii arestului la domiciliu.

Parchetul arată că inculpaţii I.M., Ş.M.A. şi S.G. au pretins şi primit lunar de la martorul denunţător R.A., diferite sume de bani care reprezentau un procent din valoarea lunară încasată de acesta, condiţionându-l pe acesta cu repartizarea posibililor clienţi  la alte societăţi de reparaţii auto.

Reprezintă această repartizare a posibililor clienţi, de altfel nedovedită, o neîndeplinire sau o întârziere a îndeplinirii unui act ce intra în atribuţiile de serviciu ale inculpaţilor.

În opinia tribunalului, probele administrate până în acest moment nu au forţa juridică necesară conturării existenţei infracţiunii de luare de mită sau din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că au săvârşit infracţiunea de luare de mită.

Aşa fiind, în opinia judecătorului de drepturi şi libertăţi situaţia de fapt nu este stabilită, chiar şi în formă primară, astfel încât să justifice luarea măsurii arestului la domiciliu.

Apoi, verificând cea de a doua condiţie impusă de art.223 c.p.p. pentru aplicarea măsurii arestului la domiciliu referitoare la gravitatea faptei, modul şi circumstanţele de comitere a acesteia, anturajul şi mediul din care provin inculpaţii, antecedentele lor penale şi alte împrejurări privitoare la persoana acestora, constată tribunalul următoarele.

Inculpatul I.M., aşa cum rezultă din actele depuse la dosar, este o persoană în vârstă de 46 ani, absolvent al Politehnicii Bucureşti, lipsit de antecedente penale si neevidenţiat cu cazier contravenţional sau administrativ, absolvent de cursuri postuniversitare „Management si Relaţii Economice Internaţionale în cadrul ASE Bucureşti, tatăl unui copil minor, căsătorit, cu o familie bine organizată şi nu se află în niciuna din situaţiile prevăzute de art.223 sau art.218 c.p., astfel că nu este acoperită necesitatea luării măsurii pentru realizarea unuia din scopurile prev. de art.202 al.1 c.p.

Inculpatul S.G., este o persoană în vârstă de 54 ani, lipsit de antecedente penale sau altă natură, iar actele  în circumstanţiere depuse la dosar îl recomandă ca o persoană bine instruită, absolvent de studii superioare, cele medii fiind de natură militară, a cărei capacitate si seriozitate a fost apreciată atât în cadrul societăţii al cărei angajat este, dar şi în comunitatea de domiciliu prin articole media  favorabile.

Inculpatul are în întreţinere doi copii şi face dovada disponibilităţii susţinerii actului de cultură cu contractele de sponsorizare depuse la dosar.

În plus, denunţătorul R.A., în denunţul din 9.10.2013 nu face vorbire de inculpatul S.G.

Inculpatul Ş.M.A. este o persoană în vârstă de 46 ani, absolvent de studii superioare, lipsit de antecedente penale sau altă natură.

Toate aceste reţineri îndreptăţesc instanţa să pronunţe o soluţie de respingere a propunerii de arestare la domiciliu a celor trei inculpaţi până la stabilirea în mod cert a situaţiei de fapt si de drept.

Aşa fiind, în baza art.219 al.7 teza II NCPP, tribunalul urmează a respinge propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi privind luarea măsurii arestului la domiciliu pe o perioadă de 30 zile împotriva inculpaţilor I.M., S.G. şi Ş.M.A.

Urmează a dispune punerea în libertate a inculpatului reţinut, I.M. în baza Ordonanţei de reţinere nr… emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi la data de 10.07.2014 dacă acesta nu este reţinut sau arestat în altă cauză.

Urmează a lua act că măsura reţinerii celorlalţi doi inculpaţi a expirat azi, 11.07.2014 la orele 12,30 pentru inculpatul Ş.M.A. şi respectiv la orele 13,30 pentru inculpatul S.G.

Cheltuielile judiciare urmează a rămâne în sarcina statului.