Norme penale tranzitorii cuprinse în Noul Cod Penal şi Legea nr.187/2012. Trăsături esenţiale ale infracţiunii. Calificarea faptei în raport de prevederile Noului Cod Penal.

Sentinţă penală 47 din 28.03.2014


Individualizarea pedepselor. Aplicarea legii penale mai favorabile.

-art.5 Cod penal;

-art.3-7 din Legea nr.187/2012;

-art.15 Cod penal; art.16 Cod penal; art.18-31 Cod penal;

-art.74 Cod penal.

(TRIBUNALUL CĂLĂRAŞI – SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ NR.47/28.03.2014)

Asupra cauzei  penale de  faţă;

Prin  rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi din 10.09.2013, emis în dosarul  nr…, înregistrat la Tribunalul Călăraşi, la data de 10.09.2013, a fost trimis în judecată inculpatul O.I., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 C.p. rap. la art.174 alin.1 – art.175 alin.1 lit.e C.p. rap. la art.176 alin.1 lit.b C.p., arătând procurorul că, inculpatul, la data de 18.08.2011, aflându-se pe fondul cinegetic nr.31 … din judeţul Călăraşi, folosind arma de foc cu seria 04051433-B (armă letală), a executat un foc de armă asupra autoturismului Logan, în care se aflau părţile vătămate C.N. şi E.N.

Se arată că, urmare acestei fapte, s-au produs părţii vătămate C.N. leziuni prin împuşcare ce au necesitat pentru vindecare 15-16 zile îngrijiri medicale şi care nu au pus în primejdie viaţa victimei.

Se arată că, la data de 30.08.2011 partea vătămată C.N. a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi cu privire la faptul că in data de 18.08.2011, aflându-se în autoturismul Dacia Logan cu nr. de înmatriculare … condus de numitul E.N., pe un teren din apropierea pădurii …, ar fi fost împuşcat în umăr de o persoană necunoscută.

Procurorul mai arată că, la data de 31.08.2011 a formulat plângere penală şi partea vătămată E.N., solicitând identificarea autorilor tentativei 1a infracţiunea de omor,infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 321 Cod penal şi ameninţare prev. de art. 193 Cod penal, comise la data de 18.08.2011 în apropierea pădurii …, judeţul Călăraşi, arătându-se că „cei doi paznici de vânătoare,trăgând cu arma direct spre maşina noastră şi nu în altă parte, au tăcut-o cu intenţia de a ne împuşca, cum de altfel au şi reuşit. Acel glonţ putea fi fatal oricăruia dintre noi".

Se mai arată că cele două plângeri au fost trimise Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi - Serviciul Investigaţii Criminale în vederea identificării autorilor faptei, cauza fiind declinată Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi şi repartizată în anchetă proprie la data de 17.10.2011, în vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la infracţiunea de omor.

Se mai arată că din fişa de eveniment ataşată la fila 319 dosar reiese că la data de 18.08.2011,ora 20, numitul O.M., paznic de vânătoare, a apelat serviciul de urgenţă 112 şi a sesizat comiterea unui braconaj cinegetic, la rubrica „Descrierea situaţiei constatate la faţa locului”, organele de poliţie consemnând următoarele: „Au fost identificate auto … şi … ce prezentau urme de avariere, acestea aflându-se pe câmp, pe o mirişte. De asemenea, auto … prezenta urme de înfundare a oblonului spate, în care puteau fi observate alice de vânătoare. Din verificări s-a stabilit că O.I. - paznic la A VPS Soimul Dunărean, a executat foc de armă în direcţia auto …, rănind pe C.N., pasager în autoturismul respectiv, acesta fiind transportat la Spitalul Lehliu Gară.

Urmare acestei sesizări, o echipă formată din comisarul şef A.D. şi comisarul D.E. din cadrul IGPR-Direcţia AESP, comisarul şef M.G. şi subcomisarul I.F. din cadrul IPJ Călăraşi - Serviciul AESP, au efectuat cercetarea la faţa locului, împrejurare în care au constatat următoarele: „..La data de 18.08.2011, IPJ Călăraşi a fost sesizat telefonic prin SNAU 112 de către numitul O.M.-25 ani, paznic de vânătoare pe fondul cinegetic nr…, jud. Călăraşi, care aparţine AVPS „Şoimul Dunărean " Bucureşti, cu privire la faptul că un autoturism marca Logan papuc, cu numărul de înmatriculare …, in care se află două persoane, braconează pe o mirişte aflată lângă pădurea …, în apropiere de satul …, judeţul Călăraşi, una din persoanele din autoturism având asupra sa o armă de vânătoare. În temeiul sesizării, ne-am deplasat la faţa locului, unde am procedat la identificarea prin legitimare a persoanelor prezente, constatând că se numesc O.M., O.I. şi E.N.

La faţa locului, pe un teren cu vegetaţie uscată, au fost găsite un autoturism marca Dacia Logan papuc de culoare roşie cu numărul de înmatriculare …,orientat cu faţa către satul …, judeţul Călăraşi, care prezenta următoarele avarii: aripa dreaptă a caroseriei înfundată, produsă dinamic din spate către faţă, roata stânga spate depresurizată, urme specifice împuşcăturii cu alice, respectiv urme de perforare grupate in dreptul dispozitivului de închidere al oblonului caroseriei, urme de găurire a lunetei. Procedând la examinarea interiorului cabinei autoturismului s-au găsit  mai multe fragmente de cioburi sticlă ale lunetei. Sub scaunul conducătorului auto a fost găsită o pungă din material plastic în care se aflau 9 cartuşe de vânătoare, din care 3 cu alice şi 6 cu proiectil unic, toate de calibrul 12 mm şi un briceag în lungime de 18 cm”. Arată procurorul  că situaţia de fapt reţinută se probează cu: proces-verbal de cercetare a locului faptei încheiat la data de 18.08.2011 şi planşa cuprinzând fotografiile judiciare realizate la faţa locului; certificatul medico-legal nr. 2697/A2/543 din 29.09.2011 emis de Serviciul de Medicină Legală Călăraşi privind vătămările suferite de numitul C.N. prin împuşcare cu alice în data de 18.08.2011; raportul de primă expertiză medico-legală pe baza actelor medicale nr.3607/Al/427 din data de 02.12.2011 emis de Serviciul de Medicină Legală Călăraşi în completarea certificatului medico-legal nr. 2697/A2/543 din 29.09.2011; raportul de constatare tehnico-ştiinţifică balistică nr. 57637/21.11.2011 întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi prin care au fost supuse expertizării arma cu seria 9540376 aparţinând lui C.N. şi respectiv seria 0405l433-B aparţinând lui O.I.; raportul de constatare tehnico-ştiinţifică balistică nr. 57675/2l.l 1.2011 întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi, prin care au fost supuse expertizării fragmentele de corpuri metalice extrase de la numitul C.N.; raportul de constatare tehnico-ştiinţifică balistică nr. 57884/21.11.2011 întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi, prin care a fost supus examinării autoturismul Dacia Logan cu nr. de înmatriculare … privind urmele materiale lăsate în caroserie de alice; raportul de expertiză balistică nr. 85/14.03.2013 întocmit de Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Bucureşti; copia actelor de urmărire penală efectuate în dosarul penal 1404/P/2011 privind pe C.N., cauză înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu-Gară şi în care prin ordonanţa din 24.11.2011 s-a început urmărirea penală faţă de C.N. pentru braconaj cinegetic prev. de art.42 alin.l lit.h teza II comb. cu art.42 pct.2 lit.a din Legea 407/2006 şi uz de armă letală fără drept prev.de art.136 din Legea 295/2004, precum şi faţă de E.N. pentru complicitate la braconaj cinegetic prev. de art.44 rap. la art.42 alin.1 lit.h teza II comb. cu art.42 pct.2 lit.a din Legea 407/2006; copia soluţiei dispuse în dosarul penal nr.1404/P/2011 Parchetului de pe

lângă Judecătoria Lehliu-Gară; fotocopii ale actelor medicale şi nota de calcul aferentă cheltuielilor de spitalizare pentru partea vătămată C.N.; declaraţii învinuit; declaraţii martori; declaraţii părţi vătămate; raport de expertiză medico-legală psihiatrică nr.1535/A1/198 întocmit la data de 09.07.2013 de Serviciul de Medicină Legală Călăraşi privind pe O.I.; fişă cazier judiciar; proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală seria B nr.0356921/02092013.

La termenul din data de 03.10.2013, părţile vătămate E.N. şi C.N. au depus cereri de cereri de constituire ca părţi civile.

Iniţial, inculpatul O.I. nu a dorit să dea declaraţie în cauză (termen 22.10.2013, primul termen de judecată cu procedura completă şi în prezenţa apărătorului prezent).

Dar la termenul din data de 12.11.2013, a solicitat să fie ascultat, arătând că îşi menţine declaraţiile făcute în timpul urmăririi penale.

Despre cele întâmplate la data de 18.08.2011, arată că ajunsese mai devreme pe fondul de vânătoare împreună cu fiul său, care era paznic la Asociaţia de vânătoare „Şoimul Dunărean”, inculpatul arătând că el este membru al acestei asociaţii, fără să fie şi angajat, dar că este şi era membru onorific în comisia de control a acestei asociaţii. Precizează că se aflau pe fondul de vânătoare, pe lateralul pădurii …, când au auzit un foc de armă şi au văzut un autoturism „Logan” de culoare roşie şi că persoanele din acea maşină au tras într-un ciopor de capre aflate la prelungirea unui lan de floarea-soarelui (inculpatul susţinând că a văzut două persoane în autoturismul respectiv).

Detaliază inculpatul, arătând că nu a căzut nicio capră, ci a intrat în pădure una, ei găsind-o ulterior.

A declarat că maşina roşie şi-a continuat deplasarea, el şi fiul venind din stânga ei, pe marginea unui canal de irigaţii, maşinile întâlnindu-se la intersecţia celor două drumuri, la locul unde începea canalul.

Arată inculpatul că în momentul în care maşina s-a oprit, s-a dat jos din maşină (fără arma de vânătoare dar fiind îmbrăcat cu echipamentul specific de culoare verde şi cu pălăria pe cap) şi s-a îndreptat spre autoturismul Logan, ducându-se lângă şofer (geamurile fiind deschise).

Declară că a văzut arma în maşină, între scaune, că s-a dus în partea dreaptă a maşinii, intenţionând să bage mâna şi să ia puşca, moment în care a fost lovit cu portiera maşinii (leziunile fiind descrise în actele medicale depuse la dosar).

Inculpatul O.I. a precizat că cel care a deschis portiera, lovindu-l, a fost C.N. şi arată că nu a apucat să aibă vreo discuţie cu cei doi ocupanţi ai autoturismului Dacia Logan, deoarece C.N. i-a spus celuilalt ”să-i dea drumul”.

Arată inculpatul că şoferul maşinii, E.N., îl cunoştea ca fiind paznic de vânătoare şi că avusese anterior cu o săptămână, o discuţie cu fiul său despre braconaj şi arme de vânătoare (fără ca acesta să fie prins braconând).

Mai arată că maşina în care erau părţile vătămate a plecat pe marginea canalului, ei urmărindu-i cu maşina condusă de fiul său pe o distanţă de 3-5 km, apoi, după ce au ajuns la alt canal de irigaţii, încă 4 km, după care, maşina cu părţile vătămate a virat stânga să iasă între satele …pentru a ajunge la şosea iar el şi fiul său au fost nevoiţi să intre pe mirişte pentru a le ieşi în faţă, reuşind să-i blocheze la 500-700 m. După ce maşinile s-au  oprit, arată că i-a cerut celuilalt şofer să stea de vorbă, însă acesta a întors maşina şi a plecat în direcţia veniseră, fiul inculpatului întorcând şi el maşina şi continuând urmărirea cam 1 km până când au auzit un foc de armă (în zonă nemaifiind alte persoane decât cei patru).

Declară inculpatul că a scos puşca de vânătoare pe geam ca să le arate celorlalţi că şi ei sunt înarmaţi, şi că datorită faptului că avea cotul şi degetul mare scrântite, i-a scăpat degetul pe trăgaci, el neavând intenţia să tragă în maşina părţilor vătămate (pe care nici nu o vedea din cauza prafului).

Precizează că, după 100-200 m, s-au trezit cu părţile vătămate în faţă, aceştia făcând un viraj cu maşina, toţi patru coborând din maşini iar partea vătămată C.N. continuând să meargă spre şosea, înjurându-i.

Arată inculpatul că şoferul (E.N.) a rămas lângă maşină şi că organele de poliţie au sosit în 4-5 minute (ei sunând la 112 încă înainte de împuşcături).

Îşi motivează inculpatul conduita prin aceea că avea atribuţii de control pe fondul de vânătoare, că a depistat mai multe persoane braconând şi că a anunţat poliţia despre aceste fapte, astfel încât s-a socotit îndreptăţit să-i oprească pe părţile vătămate şi să ia arma din maşina acestora. Declară că, în momentul respectiv era în misiune de control, fără a exista un program special în acest sens, având dreptul de control al persoanelor de pe fondul de vânătoare în orice zi şi la orice oră (fără a exista un program sau o delimitare în teren).

Arată că nu avea o împuternicire anume ci doar autorizaţia de membru vânător.

La întrebările puse de procuror, răspunde că arma a fost luată din maşina părţii vătămate de fiul său (după ce a fost tras focul de armă), că avea arma de vânătoare pe bancheta din spate a maşinii; că nu a ştiut că l-a atins pe partea vătămată C.N., el nespunând nimic şi neavând decât o mică urmă de sânge pe umărul stâng.

Mai răspunde că maşinile se deplasau cu 60-70 km/h în momentul tragerii focului de armă şi că distanţa dintre autoturisme să fi fost mai mare de 10 m pentru ca alicele să lovească  în poziţia redată în fotografii.

A mai precizat că este de acord cu pretenţiile părţilor  civile, în cuantumul în care se vor stabili de instanţă.

Partea civilă E.N. (audiat la termenul din 14.02.2014, în calitate de persoană vătămată) , a declarat că în ziua incidentului, a mers la C.N. să-i lase nişte documente de transport (acesta locuind în com. … şi efectuând servicii de transport cereale pentru societatea la care lucra partea civilă E.N.).

Declară că partea civilă C.N., aflând că E.N. merge la câmp să ducă motorină unui tractorist care lucra lângă pădure, i-a cerut să-l ia şi pe el.

Precizează că societatea la care lucrează, administrează 200 ha teren agricol pe fondul de vânătoare din apropierea  pădurii … şi că a mers şi i-a lăsat tractoristului G.M. motorina, apoi a plecat spre şosea ca să se întoarcă la fermă, trecând pe lângă un lan de floarea-soarelui care urma să fie recoltat, pentru a vedea în ce stadiu este.

Mai arată că ajungând la intersecţia cu un drum de pământ, aflat lângă un canal, i-a tăiat calea un autoturism de teren de culoare albă, fără inscripţie, din care a coborât inculpatul O.I. (pe care atunci nu-l cunoştea) şi arată că inculpatul a venit pe partea stângă a maşinii şi l-a întrebat ce-i cu ei pe câmp, partea civilă răspunzându-i că a dus motorină, că inculpatul a ocolit maşina şi a încercat să intre în maşină pentru a o controla, dar C.N. i-a spus părţii civile să plece, că nu-i cunosc pe cei doi şi nu ştiu de ce vor să le controleze maşina (partea civilă precizând că inculpatul era îmbrăcat în haine obişnuite).

Relatează că au pornit şi că pe drum nu au realizat că cealaltă maşină îi urmăreşte, din cauza prafului de pe drum dar că, la un moment dat, de pe o mirişte a ieşit maşina cu cei doi şi s-a auzit un foc de armă (maşina albă fiind în spatele maşinii sale).

Precizează că iniţial nu a realizat că este vorba de un foc de armă, dar că a văzut că s-a spart luneta şi C.N. i-a cerut să oprească maşina pentru că a fost împuşcat.

Mai arată că, până să oprească maşina, maşina albă a venit din spate, intrând în partea dreaptă în aripa maşinii, că au coborât toţi din maşini, cei doi din maşina albă, având câte o puşcă (acestea fiind arme de vânătoare) precizând partea civilă că ei nu aveau arme, că nu au discutat, doar O.I. i-a înjurat, ameninţându-i cu arma.

Partea civilă E.N. declară că prima persoană ajunsă la faţa locului a apărut după 10 minute, că C.N. a sunat la ambulanţă şi a plecat pe jos până la apariţia martorului, în zona omoplatului fiind plin de sânge.

Precizează că a rămas la locul respectiv până la sosirea poliţiştilor, cărora le-a sugerat să-i testeze alcoolemia inculpatului O.I., acesta părând să fie sub influenţa alcoolului şi chiar bând bere dintr-o sticlă pe care o avea la el martorul.

La întrebări răspunde că au avut în maşină o armă de vânătoare aparţinându-i lui C.N., pe care acesta o luase de acasă, cu motivaţia ca să o aibă la ei (puşca fiind aşezată între scaune în timpul deplasării) precizând că nu au scos puşca pe geam în timpul drumului şi că nici nu au tras cu această armă, care le-a fost luată de către O.M., după ce au fost opriţi a doua oară, arma fiind pusă în maşina celor doi O. Arată că i-au luat şi cheile maşinii şi că l-a văzut pe O.M. cu o armă cu care a tras (fără a putea preciza dacă era arma lor sau cea a lui C.N. (acest lucru fiind făcut după mai multe convorbiri telefonice).

La întrebările inculpatului, arată că, de fapt, îl cunoaşte pe O.M., care-l oprise  cu o săptămână înainte, întrebându-l dacă a văzut pe cineva vânând în zonă, dar susţine că l-a recunoscut pe acesta abia când s-a dat jos din maşină.

Mai arată că, atunci când au fost opriţi prima oară, inculpatul O.I., care a vrut să le controleze maşina, nu s-a legitimat şi nici nu şi-a declinat vreo calitate care să-i permită să facă acest lucru.

Răspunde partea civilă că, pe timpul deplasării, arma de vânătoare a părţii civile C.N. a fost înfăşurată într-o pătură, colorată cu roşu şi negru.

În cauză s-au mai constituit părţi civile Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi, Spitalul Orăşenesc Lehliu Gară precizând  că nu are pretenţii civile de la inculpat.

Părţile au formulat cereri de probe, puse în discuţie şi admise în parte la termenele din data de 22.10.2013 şi 12.11.2013, conform încheierilor de şedinţă.

Au fost audiaţi martorii propuşi de procuror, aceştia relatând următoarele:

Martorul I.I., menţinând declaraţiile date în cauză, arată că el nu cunoştea părţile civile dar ştia că inculpatul O.I. şi martorul O.M. sunt paznici de vânătoare, deoarece l-au oprit în pădurea … (cu 2-3 săptămâni înainte de eveniment) şi l-au întrebat unde merge, dar nu s-au legitimat (martorul afirmând că nu se afla pe fondul de vânătoare, ci pe drumul de pământ). Precizează că are un teren luat în arendă, cultivat cu porumb şi că, în ziua incidentului, se deplasa spre acest loc când a văzut Dacia Logan roşie şi, în spate, Jeepul alb, cele două maşini deplasându-se în viteză către sat.

Arată că, la întoarcere, a văzut cele două maşini oprite la drumul de pământ, la 20-30 m de mirişte, apreciind că trecuseră 20 de minute de când îi văzuse prima oară.

Arată că i-a văzut pe paznicii de vânătoare lângă maşini, pe mirişte, maşinile fiind lovite iar şoferul E.N. vorbind la telefon pe drum (deci a văzut trei persoane).

Declară că, de fapt, nu şi-a continuat deplasarea către terenul său şi s-a oprit şi a observat maşinile „alergându-se” şi că a auzit două focuri de armă, trase la interval de 15-20 secunde.

Precizează că s-a deplasat către cei implicaţi şi a văzut că niciunul nu aveau armă în mână, doar seara, la postul de poliţie, a văzut două puşti de vânătoare şi o pungă cu cartuşe.

Declară că nu cunoştea maşina roşie dar că, atunci când a trecut pe lângă el, a văzut că cineva ţinea o puşcă cu ţeava scoasă oblic pe geam, pe partea dreaptă a maşinii (fără a putea preciza cine ocupa acel loc).

La întrebări revine asupra declaraţiilor arătând că,  de la momentul când a văzut maşinile şi până când a auzit focurile de armă, au trecut 7-8 minute.

Susţinând că, la faţa locului a văzut cele trei persoane enumerate anterior, arată că a fost prezent şi când au venit şeful de post şi doi lucrători de poliţie de la Serviciul Arme şi Muniţii de la Călăraşi.

Martorul O.M. (fiul inculpatului O.I.), arată că era angajat al AVPS „Şoimul Dunărean” ca paznic de vânătoare şi, în ziua incidentului, după o partidă de vânătoare organizată, era în control pe fondul de vânătoare nr…, însoţit de tatăl său, care era membru vânător şi urma şi el să fie angajat.

Arată că era în control cu maşina de serviciu în jurul orelor 19,00, şi se deplasau pe marginea unui lan de floarea-soarelui, când au auzit un foc de armă de lângă Pădurea … şi au văzut un autoturism Dacia Logan de culoare roşie.

Martorul arată că a recunoscut maşina pentru că vorbise anterior cu partea civilă E.N., căruia i-a spus că este paznic de vânătoare şi i-a atras atenţia să nu umble cu arme sau cu braconieri.

Declară că tatăl său îl însoţea pentru că participase la vânătoare şi avea dreptul să folosească mijloacele de transport.

Relatează că au ieşit în faţa maşinii roşii pe drumul de pământ blocându-i calea, că inculpatul O.I. s-a dat jos din maşină, fiind mai aproape şi a mers la ei, având dreptul să-i întrebe de braconaj, că el nu a mai apucat să ajungă la maşină pentru că partea civilă C.N. l-a lovit cu portiera dreaptă, lovindu-l în zona cotului şi degetului de la mâna stângă (O.I. căzând în urma acestei lovituri).

Arată că au plecat în urmărirea maşinii şi că, la 1 km, l-au întâlnit pe martorul  I.I., ei continuându-şi drumul, precizând martorul din nou că nu se vedea nimic din cauza prafului stârnit de maşini şi că, cel mai aproape de maşina roşie au fost când au ajuns să se deplaseze în paralel cu ei, cu această ocazie făcându-le semn să oprească. Răspunde martorul că în acel moment, nimeni nu avea vreo armă scoasă pe geamul maşinii.

Declară că maşina roşie a frânat brusc, că el nu a putut face acest lucru, ieşind pe mirişte, timp în care maşina roşie a întors brusc, deplasându-se pe drumul pe care venise.

Arată că, după 500 m – 1 km s-a auzit un foc de armă, neputând să spună în ce direcţie şi că inculpatul O.I. a scos arma pe geam, ţinând-o cu mâna dreaptă în poziţia oblică, într-un unghi de 45º.

Mai arată că se deplasa cu 70 km/h şi inculpatului i-a scăpat focul de armă, bubuitura auzindu-se în maşină dar că au continuat deplasarea până când maşina roşie a făcut o manevră bruscă la dreapta, moment în care arată că i-a lovit, pentru că nu i-a văzut.

Precizează că partea vătămată C.N. a coborât din maşină şi i-a ameninţat că-i bagă în „puşcărie”, văzând şi martorul că partea vătămată este rănit, acesta spunându-le şi că merge la spital şi plecând de la locul faptei.

Declară că şoferul (partea civilă E.N.) a coborât şi el, aşezându-se pe marginea unui lan de floarea-soarelui şi că nu a vrut să vorbească nici cu ei şi nici cu lucrătorii de poliţie şi arată că inculpatul O.I. a luat din cealaltă maşină o armă de vânătoare, ducându-i-o martorului să o ducă în maşina de serviciu până la sosirea poliţiei (precizând că arma era în maşină, între scaune, fără husă şi alături de o pătură.).

În cauză, părţile civile au solicitat să administreze: proba cu martori – partea civilă C.N.; proba cu acte şi martori – partea civilă E..N.; proba cu acte – Spitalul Judeţean de urgenţă Călăraşi.

Pentru inculpat s-au solicitat probele cu expertiză balistică şi cu acte în circumstanţiere, tribunalul admiţând în parte această cerere, cu motivarea din încheierea de şedinţă din 12.11.2013.

Nu s-a administrat proba cu acte în circumstanţierea inculpatului O.I., până la pronunţarea prezentei hotărâri (în afară de copia certificatului medico-legal depus şi în dosarul de urmărire penală).

Martorii propuşi de C.N. au fost audiaţi la termenul din data de 12.11.2013.

Martorul N.G., declară că-l cunoaşte pe partea civilă C.N. de 10-15 ani şi sunt buni amici, aşa că ştie că acesta a fost împuşcat în umăr în urmă cu 2 ani (soţia părţii civile anunţându-l când  partea civilă era în drum spre Spitalul Lehliu-Gară).

Arată că l-a însoţit pe partea vătămată în drumurile făcute la spitale din Bucureşti, Călăraşi şi Lehliu Gară (exemplifică arătând că o dată l-a dus pe partea vătămată la medic pentru că-i rămăsese o alică în mână, apoi la mai multe vizite medicale).

Mai arată că l-a ajutat cu bani în mai multe rânduri deoarece nu mai putea lucra din cauza rănii (partea civilă fiind conducător auto), banii fiind împrumutaţi până când acesta îşi va relua activitatea (lucru care nu s-a întâmplat până în prezent) şi însumând 10.000 lei pe parcursul a trei luni de zile.

Apreciază că partea civilă s-a schimbat după incident, aceasta fiind şi  aprecierea  consătenilor, care apreciază că nu ar mai putea efectua serviciile de transport în siguranţă (precizând martorul că, anterior incidentului, partea vătămată a efectuat şi transporturi către alte localităţi cu maşina de mare tiraj a tatălui său).

Şi martorul D.G. declară că-l cunoaşte  pe partea civilă C.N., întrucât martorul se ocupă cu exploatări forestiere iar partea civilă este şofer şi a efectuat transport de masă lemnoasă.

Arată că, în seara zilei de 18.08.2011, partea vătămată l-a sunat de la spital, spunându-i că a fost împuşcat şi, pentru că la Spitalul Lehliu Gară medicul a spus că nu poate să intervină, martorul l-a transportat pe partea civilă acasă, în com. …, partea civilă ajungând la spital la Călăraşi în ziua următoare, când a suferit şi o intervenţie chirurgicală.

Martorul declară că l-a transportat de câteva ori pe partea civilă pentru îngrijiri medicale, că nu-i lua bani pentru aceste drumuri dar partea civilă îi plătea benzina.

Susţine martorul că incidentul a avut urmări, partea civilă C.N. fiind afectat fizic dar şi psihic, tot timpul fiind speriat.

Arată că partea civilă nu a muncit o bună perioadă de timp şi că l-a împrumutat de vreo două ori cu sume cuprinse între 2000 şi 3000 lei, pentru ca acesta să-şi cumpere medicamente.

Mai arată martorul că, după incident, partea civilă nu mai era aşa de solicitat de cei din comună să efectueze servicii de transport.

Martorul G.M. (propus de partea civilă E.N.), arată că în maşina în care se afla partea civilă E.N. la momentul incidentului aparţinea firmei M… SRL, că partea civilă a reparat-o pe cheltuiala lui, fără să poată preciza martorul cât a costat întreaga reparaţie.

Ştie de la partea civilă că maşina a fost stricată în pădure, martorul constatând personal că uşa din spate a Loganului avea 2-3 găuri de împuşcături.

Precizează că este coleg de serviciu cu partea civilă E.N. şi că acesta era o persoană veselă dar, după incident, l-a văzut tăcut şi disperat.

Partea civilă E.N. a depus la dosar un desfăşurător cu cheltuielile ocazionate de repararea autoturismului şi o adeverinţă (nr.707/11.11.2013) emisă de M… SRL.

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de probele administrate în timpul urmăririi penale cât şi în faza de judecată, reţine tribunalul următoarele:

În ziua de 18.08.2011, ora 20,00, Serviciul Naţional Unic de urgenţă 112 a fost sesizat de paznicul de vânătoare O.M. că s-a comis infracţiunea de braconaj pe fondul cinegetic …

La faţa locului au ajuns lucrătorii de poliţie de la Secţia 7 Poliţie Rurală … care au identificat auto … şi …, acestea prezentând urme de avarie, aflându-se pe câmp, pe o mirişte. În raportul întocmit de cei doi lucrători de poliţie (fila 316 dosar urmărire penală) au fost descrise avariile auto … (maşina prezenta urme de înfundare a oblonului din spate, în care puteau fi observate alice de vânătoare) şi se precizează că s-a stabilit că O.I. a executat foc de armă în direcţia auto sus-amintit, rănind pe numitul C.N. – pasager. La faţa locului au sosit lucrători din cadrul IGPR – AESP şi din cadrul IPJ Călăraşi – Serviciul AESP, din procesul-verbal de constatare la faţa locului rezultând că la faţa locului se aflau O.M., O.I. şi E.N. iar cele două maşini se aflau pe o mirişte aflată în apropierea unui lan de floarea-soarelui, învecinat cu Pădurea …, în apropiere de satul … din jud. Călăraşi.

În procesul-verbal de constatare, au precizat că auto … prezenta următoarele avarii: aripa dreapta a caroseriei înfundată (produsă dinamic, din spate către faţă), roata stângă spate depresurizată, urme specifice împuşcăturii cu alice, respectiv urme de perforare grupate în dreptul dispozitivului de închidere a oblonului caroseriei, urme de găurire a lunetei.

Cu ocazia cercetării la faţa locului, în prezenţa celor trei (inculpatul, martorul O.M. şi partea civilă E.N.) organele de poliţie au ridicat armele de vânătoare aparţinând una lui C.N. seria BAIKAL 0540376 şi una aparţinând lui O.I. (seria 04051433-B).

Cu privire la infracţiunea de braconaj cinegetic, s-a constituit dosarul penal … înregistrat la parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară, soluţionat la data de 05.10.2012 prin scoaterea de sub urmărire  penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ faţă de C.N. şi E.N.

În cauză au formulat plângeri penale părţile vătămate C.N. şi E.N., plângerile fiind înaintate Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi la 16.09.2011 care le-a trimis la IPJ Călăraşi – S.I.C., la 17.10.2011, cauza fiind declinată în favoarea parchetului Călăraşi pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la infracţiunea de omor.

Prin rezoluţia din 05.01.2012 dispusă în dosarul nr… al Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva inculpatului O.I. pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 C.p. rap. la art. 174 alin.1 C.p. rap. la art. 175 alin.1 lit.e C.p., iar prin rezoluţia din data de 10.05.2013, procurorul a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei în tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 174 alin.1 – 175 alin.1 lit.e C.p. rap la art. 176 alin.1 lit.b C.p.

În faza de urmărire penală s-a efectuat o constatare tehnico-ştiinţifică balistică, prin raportul 57884/21.11.2011 întocmit de IPJ Călăraşi – Serviciul Criminalistic, concluzionându-se că orificiile constatate pe oblonul din spate al autoturismului Dacia Logan nr... sunt rezultate în urma acţiunii alicelor dintr-un singur cartuş, alicele având diametrul de 5 mm şi trăgătorul fiind poziţionat în spatele maşinii, la o distanţă de până la 10 m faţă de oblonul din spate al acesteia.

Prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică balistică nr.57637/21.11.2011 întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul IPJ Călăraşi se concluzionează că în urma expertizării armei de vânătoare seria 04051435 B, aparţinând lui O.I., că aceasta face parte din categoria armelor letale, fiind clasificată conform balisticii judiciare ca armă de vânătoare.

Cum, de la momentul sesizării s-a susţinut că paznicul de vânătoare O.M., însoţit de tatăl său O.I. i-a urmărit pe cei doi ocupanţi ai auto … pentru că braconau şi, în timpul urmăririi, arma ţinută de O.I. cu ţeava pe geamul maşinii, s-a descărcat accidental, s-a dispus efectuarea unei expertize balistice care să lămurească acest aspect (apărarea inculpatului O.I. fiind constantă pe tot timpul procesului penal) şi prin raportul nr.85/14.03.2013 întocmit de Laboratorul Interjudeţean de  Expertize Criminalistice Bucureşti, s-a stabilit că arma de vânătoare BAIKAL model IZH – 18 EM-M, calibrul 12, seria 04051433 – B este în bună stare de funcţionare, focul putând fi declanşat exclusiv prin acţionarea trăgaciului numai atunci când zăvorul de siguranţă se află în poziţia „DEZASIGURAT”.

Prin aceeaşi lucrare, răspunzând celui de-al doilea obiectiv dispus, se concluzionează că arma de vânătoare folosită de învinuit de tragere de la aproximativ o distanţă de aproximativ 10 m cu cartuşe încărcate cu alice având diametrul  de 3 mm sau 5 mm, poate pune în pericol viaţa unor persoane.

Prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică balistică 57637/2011 s-a mai concluzionat că atât arma inculpatului O.I. cât şi arma părţii civile C.N. prezenta urme de tragere anterioare.

Având în vedere că, în ceea ce priveşte infracţiunea de braconaj cinegetic (respectiv complicitate de braconaj cinegetic) faţă de C.N. şi E.N., Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară a dispus scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni administrative, în dosarul …, prin ordonanţa din 05.10.2012, se confirmă aproape integral situaţia de fapt reţinută de procuror în prezenta cauză, în mare, protagoniştii descriind similar derularea evenimentelor.

Astfel, în ziua de 18.08.2011, paznicul de vânătoare O.M. însoţit de tatăl său O.I., se întorceau de la o vânătoare organizată, în jurul orelor 19,00, când au sesizat că, pe un drum de pământ din apropierea Pădurii …, se deplasa cu viteză un autoturism Dacia Logan de culoare roşie (pe care paznicul o văzuse şi anterior, când îl abordase pe conducătorul auto, aducându-i la cunoştinţă că este paznic de vânătoare şi atrăgându-i atenţia asupra faptului că nu trebuie să braconeze).

Confirmând cele susţinute de inculpatul O.I., în ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară se reţine că partea civilă C.N. a tras fără drept asupra vânatului, situaţie care i-a determinat pe tată (inculpatul O.I.) şi fiu să pornească în urmărirea acestora.

La un moment dat, la intersecţia drumului pe care se deplasa Dacia Logan cu drumul de pe marginea unui canal de irigaţii, maşina condusă de O.M. a blocat drumul celuilalt autoturism şi din maşină a coborât O.I., care s-a apropiat de cealaltă maşină interpelându-l pe şofer şi încercând să ia prin portiera dreapta cu geamul deschis, arma de vânătoare pe care a văzut-o între scaune.

Reţine tribunalul din actele depuse în cauză de ASV „Şoimul Dunărean”, că la acel moment, numai O.M. avea calitatea de paznic de vânătoare, inculpatul O.I. fiind doar membru vânător (adresa nr. 382/17.10.2011 de la fila 306 dosar urmărire penală), inculpatul nefăcând în niciun fel dovada vreunei calităţi care să-i permită să percheziţioneze autoturismul părţilor civile şi să ridice orice fel de obiect din acea incintă.

Speriaţi probabil de consecinţele faptelor lor, la îndemnul părţii civile C.N., E.N. a pornit maşina, nu înainte ca C.N. să-l lovească cu portiera maşinii pe inculpat peste mâna stângă, provocându-i luxaţie policelui stâng şi contuzie cot şi mână stângă.

După plecare auto Dacia Logan, cei doi au plecat cu autoturismul de serviciu condus de O.M. şi, după o urmărire către sat …, inculpatul a tras un foc de armă în direcţia celeilalte maşini, lovind-o în zona dispozitivului de închidere a oblonului din spate, alicele spărgând luneta şi deformând bordul, una dintre ele lovindu-l pe partea vătămată C.N. în zona scapulară stângă şi provocându-i acestuia leziuni pentru care s-a estimat că ar fi necesare 15-16 zile îngrijiri medicale, potrivit certificatului medico-legal 2697/A2/543 din 29.09.2011 completat prin raportul de primă expertiză medico-legal nr.3607/A1/427 (ambele acte fiind emise de S.M.L. Călăraşi), expertiza precizând şi că leziunile nu au pus în primejdie viaţa victimei.

E.N. a oprit maşina, C.N. spunându-i că a fost împuşcat, iar autoturismul de teren care se deplasa în imediată apropiere, a ieşit pe mirişte şi, la o manevră bruscă, a lovit în aripa stângă spate maşina în care erau părţile vătămate.

Se poate reţine că toţi cei patru protagonişti au coborât imediat din maşini, că partea vătămată C.N. a plecat către şosea iar şoferul E.N. a rămas lângă maşină, nefiind dovedită susţinerea părţii vătămate C.N. că cei doi, O.M. şi O.I., au coborât fiecare cu arma în mână, cum nu este dovedit nici că inculpatul şi fiul său i-ar fi ameninţat cu armele, câtă vreme părţile civile coborâseră din maşină fără armă, puşca de vânătoare a lui C.N. rămânând în autoturism.

Declaraţiile celor trei rămaşi lângă maşini sunt concordante în sensul că inculpatul O.I. a luat puşca lui C.N. din Dacia Logan şi i-a dat-o fiului său, care a pus-o în maşină, tribunalul îndepărtând apărarea pe care E.N. încearcă să i-o construiască lui C.N., că s-ar fi tras un fond de armă cu puşca acestuia, când partea civilă C.N. deja plecase.

În raport de situaţia de fapt reţinută, faţă de concluziile expertizei balistice şi cele ale constatărilor balistice, apreciază tribunalul că poate reţine latura obiectivă a infracţiunii de omor deosebit de grav, obiectul vulnerant fiind apt de a produce rezultat letal, în condiţiile date (de la mică distanţă) şi asupra a două persoane care se aflau în cabina autovehiculului, la distanţă de cel mult 40 m una de alta.

Cât despre producerea rezultatului letal, acesta nu se datorează conduitei inculpatului, ci faptului că autovehiculele se aflau în mişcare şi părţile vătămate nu au putut fi atinse.

În ceea ce priveşte latura subiectivă a infracţiunii, apreciază tribunalul că, în acest caz,  vinovăţia se poate reţine în forma intenţiei prev. de art.19 alin.2 lit.b C.p. 1969 (16 alin.3 lit.b N.C.P.) deoarece experienţa inculpatului (vânător din 1980) îl putea face să prevadă rezultatul faptei sale pe care, chiar dacă nu l-a urmărit în mod direct, l-a acceptat ca posibil

Probele administrate în cauză au demonstrat apărările inculpatului cu privire la poziţionarea maşinilor şi a trăgătorului la acel moment, arma neputând declanşa focul decât cu zăvorul de siguranţă în poziţia dezasigurat (trăgătorul a fost poziţionat în spatele maşinii paralel cu axa longitudinală a maşinii, la o distanţă de 10 m faţă de oblonul din spate al acestuia, astfel încât se poate prezuma caracterul voluntar al actelor materiale ale inculpatului.

Pentru considerentele anterioare, tribunalul va respinge cererile de achitare formulate de apărătorul inculpatului în temeiul art.16 alin.1 lit.e N.C.P. şi a cererii de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prev. de art.180 alin.2 C.p. (soluţia solicitată pentru această infracţiune fiind încetarea procesului penal pentru lipsa plângerii prealabile.

A mai solicitat apărarea schimbarea încadrării juridice în sensul reţinerii circumstanţei atenuante prev. de art. 73 lit.b C.p. 1969 însă tribunalul nu poate reţine ipoteza avansată, aceea că, anterior focului de armă tras de O.I., s-au fi auzit un alt foc de armă pe care nu avea cine să-l execute decât partea vătămată C.N.

Totuşi, faţă de intrarea în vigoare a noului cod penal (Lg. 286/2009), apreciază tribunalul că, pentru acurateţe, se impune schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul O.I., din infracţiunea prevăzută de art.20 C.p. 1969 rap. la art.174 alin.1 – 175 alin.1 lit.e rap. la art.176 alin.1 lit.b C.p. 1969, în infracţiunea prevăzută de art.32 alin.1 C.p. rap. la art.188 – 189 alin.1 lit.f C.p.

În  ceea ce priveşte urmările produse sau care s-ar fi putut produce, consideră fără relevanţă faptul că una dintre părţile vătămate a suferit leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 15-16 zile îngrijiri medicale, iar cealaltă parte nu a avut leziuni, deoarece fapta, prin obiectul vulnerant folosit, putea avea rezultat letal (fiind fără relevanţă că existau în spatele maşinii alte obstacole, acestea fiind canistre de motorină întâmplător goale).

În acest sens, menţionăm şi practica recentă a Tribunalului Călăraşi, confirmată în recurs de ICCJ – Secţia penală (sentinţa penală 35/2012 definitivă prin decizia penală 1773/2013 şi sentinţa penală 47/2010 definitivă prin decizia penală 3909/2011 prin respectivele hotărâri apreciindu-se întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor calificat (câte 1 parte vătămată) în condiţiile în care nu au fost nici măcar rănite persoane aflate în autoturismul asupra căruia s-a tras.

Raportându-se tribunalul şi la dispoziţiile art.15 alin.1 din noul cod penal, constată că fapta inculpatului O.I. este prevăzută de legea penală, că a fost săvârşită în forma prevăzută de lege (conform art.16 alin.3 lit.b N.C.P.), că  fapta nu este  justificată (în sensul neregăsirii vreuneia din cauzele cuprinse în Titlul II cap.II NCP (art. 18-22) şi este imputabilă inculpatului), în sensul neregăsirii vreuneia dintre cauzele de neimputabilitate reglementate de Titlul II – Cap. III art. 23-31), chiar dacă apărarea a evocat constatarea existenţei situaţiei prevăzută de lege în art.21 NCP.

Stabilind, în funcţie de normele tranzitorii de aplicare a vechiului cod penal şi noului cod penal, că încadrarea juridică a faptei inculpatului, conform noul cod penal este cea prevăzută de art.32 alin.1 N.C.P. rap. la art.188 – 189 alin.1 lit.f C.p. (nemaiexistând agravanta prev. de art.175 alin.1 lit.e C.p. 1969, ci numai cea privind comiterea faptei asupra a două sau mai multe persoane.

Apreciază tribunalul că nu poate reţine ca şi cauze de atenuare a pedepselor, nici circumstanţele atenuante legale prev. de art.73 C.p. 1969 şi nici pe cele prevăzute de art.75 alin.1 N.C.P., cum nu există vreun temei ca să reţină circumstanţele atenuante judiciare de natura celor enumerate exemplificativ în art.74 C.p. 1969, respectiv în art.75 alin.2 NCP, nedovedindu-se existenţa lor iar conduita inculpatului demonstrând că deşi are discernământul păstrat (conform raportului de expertiză medico-legală  psihiatrică 1535/A1/198 din 09.07.2013 întocmit de SML Călăraşi), nu apreciază că a săvârşit o faptă penală, considerând că a acţionat legal şi că focul de armă s-a executat accidental.

Totuşi, lipsa de antecedente penale, vârsta, lipsa altor antecedente de aceeaşi natură în activitatea îndelungată de vânător, determină tribunalul să aprecieze că sunt îndeplinite condiţiile prev. de art.86 ind.1 alin.1 C.p. 1969 şi urmează a face aplicarea art.86 ind.2 – 86 ind.3 C.p. 1969 în ceea ce priveşte pedeapsa principală şi cele accesorii.

La individualizarea pedepsei complementare se va avea în vedere natura faptei şi modalitatea de prevenire a comiterii de  către inculpat de fapte de acelaşi gen dar şi caracterul primitiv al acestor gen de sancţiuni raportat la valorile sociale a căror integritate a fost afectată prin infracţiune.

Se va face aplicarea art.7 cu ref. la art.4 lit.b din Lg. 76/2008.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, urmează a lua act că partea civilă Spitalul orăşenesc Lehliu Gară nu se constituie parte civilă în cauză.

În baza art.397 alin . 1 C.p.p., cu ref. la art.313 din Lg. 95/2006 modif., urmează a  admite  cererea de despăgubiri civile formulată de Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi şi a obliga pe inculpatul O.I. la plata sumei 551,70 lei către această parte, reprezentând cheltuielile de spitalizare pentru partea vătămată C.N.

Pentru prejudiciul creat prin infracţiune de inculpatul O.I., acesta va răspunde în condiţiile art.1349 Cod civil şi art. 1357 Cod civil, întinderea reparaţiei urmând a fi stabilită în condiţiile art.1385 – 1387 Cod civil în baza probelor administrate în cauză.

Apreciază admisibilă, în parte, cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă E.N., urmând ca prin despăgubiri să se acopere prejudiciul material (partea vătămată suportând reparaţiile avariilor aduse autoturismului prin împuşcare) dar şi prejudiciul nepatrimonial (constând în starea de temere provocată prin infracţiune, afectarea activităţii profesionale, etc.).

Pentru partea civilă C.N., apreciază că prejudiciul material produs prin faptă se întinde la suma de 5000 lei (aceasta rezultând din depoziţiile martorilor şi câteva acte medicale).

Mai apreciază că prejudiciul nepatrimonial necesită o reparaţie prin echivalent bănesc în cuantum de 10.000 lei, în considerarea zilelor de spitalizare pentru îngrijirea sănătăţii, a manevrelor medicale pe care a fost nevoit să le suporte partea vătămată C.N. pentru refacerea sănătăţii, pentru afectarea activităţii profesionale şi a veniturilor posibile ale acestei părţi vătămate.

Va face aplicarea art.108 lit.d C.p. în ceea ce priveşte arma de vânătoare marca BAIKAL model IZH – 18EM – M, calibrul 12, seria 04051433-B, depusă la camera de corpuri delicte a IPJ Călăraşi, conform dovezii seria H nr. 0079175/21.03.2013.

Tribunalul va stabili cuantumul cheltuielilor judiciare datorate statului de inculpat, în conformitate cu art. 274 alin.1 N.C.P.P., acesta urmând a fi obligat şi la plata cheltuielilor de judecată către părţile civile conform art. 27 al.1 N.C.P.P., în măsura admiterii cererilor de despăgubiri civile şi a dovedirii cheltuielilor.

Domenii speta