Contestaţie la tabelul definitiv consolidat al creanţelor

Dosar nr. 14019/3/2013

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI-SECŢIA a VII-a CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 230

Şedinţa publică de la 14.01.2014

Tribunalul constituit din:

PRESEDINTE –JUDECATOR SINDIC: G L D

GREFIER: D C

Pe rol soluţionarea cauzei civile formulate de contestatorul SDCS în contradictoriu cu intimatul LS având ca obiect contestaţie la tabelul definitiv consolidat de creanţe.

Dezbaterile si luările de cuvânt au avut loc in şedinţa publica din data de 07.01.2014, fiind consemnate in încheierea de şedinţa de la acea data care face parte integranta din prezenta sentinţa, când, instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 14.01.2014, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Deliberând constată următoarele:

 Prin contestația înregistrată la data de 24.09.2012, creditorul SDCS a formulat contestaţie la tabelul preliminar al obligaţiilor debitorul EF în temeiul prevederilor art 108 din Legea 85/2006.

In motivare, creditorul a menționat că tabelul definitiv consolidatîntocmit de către lichidatorul judiciar reprezentând o adevărată inovaţie, deoarece nu se constituie într-un tabel de creanţe  prevăzut şi reglementat de legea privind procedura insolvenţei, fapt confirmat şi de conţinutul său.

Tabelul preliminar de creanţe cuprinde”toate creanţele născute înainte de data deschiderii procedurii”art. 3 pct. 16 din Legea 85/2006 iar în tabelul suplimentar se înscriu „toate creanțele născute după data deschiderii procedurii generale şi până la data începerii procedurii falimentului” art.3 pct.18 din Legea 85/2006.

Ori în tabelul în cauză, este cuprinsă creanţa suplimentară a contestatorului născută după data deschiderii procedurii  insolvenţă şi până la trecerea la faliment şi nu creanţa născută înainte de deschiderea procedurii, în schimb sunt incluse creanțe ale unor creditori care nu apar în tabelul preliminar, creanţe născute înainte de deschiderea procedurii  insolvenţei.

Astfel se apreciază că ne aflăm în prezenţa atat a unui dol dar si a unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţelor PBE si a d-lor SAB, LS si LAD.

Mai precis, existenta manoperelor dolosive si, in consecinţa, inducerea in eroare este, evidenta in condiţiile in care au fost prezentate ca temei al declaraţiilor de admitere a creanţelor, o serie de “contracte de credit” încheiate in anii 2010 si 2011, care nu au data certa, nefiind deci opozabile terților (aşadar nici judecătorului sindic, lichidatorului judiciar, subscrisei creditoare, etc.) si care nu se regăsesc in evidenta contabila a debitorului in faliment.

De asemenea, eroarea esenţiala exista prin aceea ca lichidatorul judiciar a admis si a înscris in tabelul suplimentar al datoriilor debitorului, pretinse creanţe născute înainte de deschiderea procedurii precum si prin aceea ca au fost admise si înscrise creanţe al căror temei il constituie pretinse împrumuturi acordate debitorului in anii 2010 si 2011 dar care nu sunt opozabile terților si nu se regăsesc in contabilitatea debitorului.

Având in vedere ca toate contractele de credit prezentate sunt încheiate in anii 2010 si 2011, sumele respective ar fi fost înregistrate si ar fi aparut in evidentele contabile ale debitorului, creditorii conservându-si astfel creanţa si drepturile lor. Astfel, in măsura in care aceste sume împrumutate s-ar fi regăsit in evidenta contabila a debitorului, ele ar fi trebuit sa fie identificate de administratorul judiciar la momentul întocmirii tabelului preliminar de creanţe. Ori, in acest tabel preliminar, ca si in cel definitiv de altfel, singurul creditor inscris este subscrisa.

In aceste condiţii, in mod cu totul de neînțeles, nejustificat si in consecinţa de neadmis, lichidatorul judiciar a inclus in tabelul atacat atat creanţa suplimentara a subscrisei dar si creanţele preliminare dar nedeclarate in termen ale celorlalţi patru creditori. Aşadar, concluzia care se desprinde este aceea ca lichidatorul judiciar nu si-a îndeplinit atribuțiile si obligaţiile legale si nu a verificat si analizat la vreme evidenta contabila si toate celelalte documente in mod atent astfel incat sa observe existenta acestor “împrumuturi” primite de debitoare înainte de deschiderea procedurii; alternativa, in caz contrar, este aceea ca, in realitate, aceste contracte au fost “încheiate” pro causa.

Aşadar, cei 4 creditori (PBE, SAB,LS,LAD) care nu au formulat declaraţiile de creanţa in termenul - limita stabilit in acest sens (29.11.2011) sunt, fata de dispoziţiile art. 76 din legea nr. 85/2006, decăzuţi din dreptul a fi înscriși in tabelul creditorilor cu aceste creanţe “preliminare” (si pentru ca sunt tardive dar si pentru ca tabelul in discuție este cel suplimentar). Nu se poate susţine nici faptul ca aceste creanţe ar fi născute după deschiderea procedurii insolventei deoarece temeiul lor ii reprezintă contractele de credit prezentate ca fiind încheiate in anii 2010 si 2011 (aşadar înainte de deschiderea procedurii din data de 18.10.2011). Pentru aceste argumente, socotim si solicitam instanței sa constate, ca cei patru creditori înscriși in tabelul de creanţe nu (mai) sunt îndreptățiți sa figureze in tabel cu sumele ce se pretinde a fi creanţe născute înainte de deschiderea procedurii.

Un alt aspect important este acela ca toate creanţele solicitate de ceilalţi patru creditori sunt si nescadente, ele provenind din “contractele de credit” încheiate in anii 2010 si 2011 pentru o durata de 3 (trei) ani.

In consecinţa, aceste creanţe, daca nu ar fi tardive si daca ar fi putut fi admise, ar fi fost provizorii, sub condiţie, ori lichidatorul judiciar nu a făcut nici o astfel de menţiune in tabelul de creanţe. Un alt aspect important este acela că toate creanţele solicitate de cei patru creditori sunt şi nescadente ele provenind din „contracte de credit” încheiate în anii 2010 şi 2011 pentru o durată de 3 ani. În consecinţă, aceste creanţe dacă nu ar fi tardive şi dacă ar fi putut fi admise, ar fi provizorii, sub condiţie, ori lichidatorul judiciar nu a făcut nici o astfel de menţiune în tabelul de creanţe.

De asemenea se învederează şi faptul că pentru aceste patru declaraţii de creanţă nu au fost achitate taxele judiciare de timbru aferente şi se solicită anularea acestora ca netimbrate, iar declaraţiile de creanţă ale creditorilor LS şi LAD nu au fost formulate de aceştia ci de Serfati Albert Bernard fără a exista mandate în acest sens.

In drept a invocat disp. art. 75 si urmat din legea 85/2006.

La data de 30.12.2013 lichidatorul judiciar  a depus la dosar un punct de vedere prin care a solicitat respingerea in totalitate a contestației formulata de creditoare împotriva tabelului definitiv consolidatde creanțe, invocând şi excepţia lipsei de interes .

Din verificările efectuate de către lichidatorul judiciar, s-a constatat faptul ca:societatea debitoare are un capital social de 400 lei, iar investiţiile realizate in active imobilizate si bunuri mobile (respectiv toate bunurile preluate de debitor) au fost înregistrate in evidentele contabile ale societăţii  la valoarea totala de 340.015,19 Lei. De asemenea, cheltuielile de funcţionare - chirii, salarii, electricitate, mărfuri - au fost făcute cu disponibilităţile băneşti puse la dispoziţie - prin creditare - de către asociaţii societăţii, întrucât potrivit declaraţiilor fiscale - bilanţuri contabile - societatea a înregistrat pierderi inca de la începutul activității, situații cunoscute de către creditorul care a si formulat plan de reorganizare - a se vedea in acest sens Planul de Reorganizare depus de creditor pg 10 in cuprinsul căruia se recunoaşte faptul ca societatea a demarat activitatea abia in noiembrie 2011 odată cu deschiderea centrului comercial al creditorului precum si la pag. 12 unde se recunoaşte ca societatea deţine mijloacele fixe si obiectele de inventar necesare desfășurării activității.

Cat priveşte motivul dolului invocat de către creditorul contestator - susținându-se in esenţa ca respectivele contracte de credit nefiind investite cu data certa nu sunt opozabile creditorului, apreciem susţinerea ca fiind cel puţin superflua, in condiţiile in care, pe de o parte, legea nu prevede o atare obligaţie pentru înregistrarea ereditarilor in evidentele contabile, iar pe de alta parte, deoarece, toata activitatea societăţii  - incluzându-se aici si investiţiile in amenajarea spaţiului închiriat de la creditor si obiectele de inventar de esenţa activității societăţii  debitoare - n-ar fi putut fi efectuate din alte sume decât cele furnizate - prin creditare - de către asociaţi.

Referitor la pretinsa eroare esenţiala a lichidatorului judiciar arătam ca, potrivit evidentelor contabile societatea a efectuat o serie de investiții in spaţiu si in funcţionarea efectiva, care au fost efectuate prin acordarea de credite persoanei juridice de către asociaţii acesteia, astfel ca, o atare eroare esenţiala nu exista.

Referitor la motivul aparentei nescadente a contractelor de împrumut, arătam ca, potrivit dispoziţiilor art. 112 alin. 4 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, creanţele băneşti asupra averii debitorului se considera scadente la data deschiderii procedurii de faliment.

Referitor la partea din creanţa SDCS care a fost respinsa de lichidatorul judiciar, arătam faptul ca aceasta reprezintă creanţa născută - facturata - înainte de deschiderea procedurii de insolventa, intre data depunerii cererii introductive de către creditor si data la care instanța s-a pronunțat asupra acesteia. In aceste condiţii, suma a fost respinsa de către lichidatorul judiciar pe motivul tardivei înregistrări la masa credala.

Totodată, cu privire la acest aspect, invocam si decăderea din termenul de formulare a contestației la Tabelul Definitiv consolidatdeoarece acest act procedural se poate contesta in termen de 5 zile de la data publicării, ori actul a fost publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr 10629/27.07.2012 iar în speţă nu se invocă motive de dol sau eroare esenţială.

Referitor la excepţia lipsei de interes s-a arătat că in dosarul de fond privind procedura de faliment împotriva debitorului EF. nu mai exista bunuri - active - prin a căror valorificare sa poată fi stinse creanţele înregistrate la masa credala, toate activele fiind preluate de către creditorul contestator in contul creanţei sale.

Pe de alta parte, arătam faptul ca acest creditor, deși a formulat si depus Plan de Reorganizare, s-a opus reorganizării debitorului, nevotând nici planul propus de el, nici planul propus de către administratorul special al societăţii .

In aceeaşi ordine de idei, arătam ca lichidatorul judiciar a întocmit, depus si publicat Raportul asupra cauzelor si împrejurărilor care au determinat starea de insolventa (publicat in BPI 1435/01.02.2012) si Completarea la acesta (publicat in BPI 12842/19.09.2012) arătând ca nu a identificat motive de atragere a răspunderii personal patrimoniale a administratorului societăţii  debitoare. La acest act procedural creditorul nu a formulat contestație in termenul legal.

Analizând actele dosarului instanța retine următoarele:

Prin sentinţa civilă cu nr 7422 /18.10.2011 a Tribunalului Bucuresti – Sectia a VII a Comerciala s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva debitorului  EF, fiind desemnat administrator judiciar.

Prin hotărârea de deschiderea procedurii insolventei s-a dispus notificarea creditorilor si au fost fixate următoarele termene limita:

a) termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor menţionate la art.108 al.(3) din lege, în vederea întocmirii tabelului suplimentar – 03.07.2012,

 b) termenul de verificare a creanţelor menţionate la art.108 al.(3) din lege, de întocmire, afişare şi comunicare a tabelului suplimentar al acestora – 31.07.2012,

 c) termenul de depunere la tribunal a contestaţiilor – 10 zile înainte de definitivarea tabelului definitiv consolidat;

d) termenul de întocmire a tabelului definitiv consolidat – 28.08.2012.

 La data de 15.05.2012 prin sentinţa civilă cu nr 5590 au fost infirmate planurile de reorganizare  a debitorului EF propuse de către acesta si de către creditorul SDCS şi s-a dispus intrarea în faliment prin procedura generală.

Fixează următoarele termene limită:

a)termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor menţionate la art.108 al.(3) din lege, în vederea întocmirii tabelului suplimentar – 03.07.2012

b)termenul de verificare a creanţelor menţionate la art.108 al.(3) din lege, de întocmire, afişare şi comunicare a tabelului suplimentar al acestora – 31.07.2012

c)termenul de depunere la tribunal a contestaţiilor – 10 zile înainte de definitivarea tabelului definitiv consolidat;

d)termenul de întocmire a tabelului definitiv consolidat – 28.08.2012.

La data de 05.07.2012 -03.07.2013 data poştei, au fost depuse la dosarul cauzei 4 declaraţii de creanţă ale creditorilor PBE si a d-lor SAB, LS si LAD) toate formulate de către administratorul statutar al debitorului SAB, în calitate de mandatar fără a depune dovada calităţii de mandatar, iar declaraţiile de creanţă nu sunt timbrate.

Referitor la excepţia invocată lichidatorul judiciar a arătat că in dosarul de fond privind procedura de faliment împotriva debitorului EF. nu mai exista bunuri - active - prin a căror valorificare sa poată fi stinse creanţele înregistrate la masa credala, toate activele fiind preluate de către creditorul contestator in contul creanţei sale.

Aşa  fiind contestatorul creditor nu mai are nici un interes în promovarea prezentei acţiuni.

Potrivit dispoziţiilor art.3 pct.8

„creditorul îndreptățit sa participe la procedura insolventei este acel creditor care a formulat si i-a fost admisa, total sau in parte, o cerere de înregistrare a creanței sale pe tabelul definitiv al creanțelor contra debitorului si care are dreptul de a participa si vota in adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara admis de judecătorul-sindic, de a fi desemnați in calitate de membri ai comitetului creditorilor,  de a participa la distribuțiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi  informat sau  notificat cu privire la desfășurarea procedurii si de a participa la orice alta procedura reglementata de prezenta lege.”

Astfel rezultă că, contestatorul justifică un interes în situaţia în care are calitatea de creditor îndreptăţit, fiind prejudiciat de modificarea tabelelor de creanţe şi introducerea unor alţi creditori, deoarece procedura de  insolvenţă este concursuală colectivă şi egalitară  acesta având o creanţă chirografară.

 Din perspectiva probelor administrate în cauză instanţa constată că excepţia lipsei de interes este neîntemeiată.

S-a reţinut în mod corect că, tabelul preliminar de creanţe cuprinde „toate creanţele născute înainte de data deschiderii procedurii”art. 3 pct. 16 din Legea 85/2006 iar în tabelul suplimentar se înscriu „toate creanțele născute după data deschiderii procedurii generale şi până la data începerii procedurii falimentului” art.3 pct.18 din Legea 85/2006, iar în tabelul definitiv consolidateste cuprinsă creanţa suplimentară a contestatorului născută după data deschiderii procedurii  insolvenţă şi până la trecerea la faliment şi nu creanţa născută înainte de deschiderea procedurii, în schimb sunt incluse creanțe ale unor creditori care nu apar în tabelul preliminar, creanţe născute înainte de deschiderea procedurii  insolvenţei.

Astfel înscrierea creditorului LS în tabelul definitiv consolidat de către lichidatorul judiciar s-a făcut ca urmare a unui dol sau a unei erori esenţiale deoarece declaraţia de creanţă este făcută de altă persoană fără a exista mandat de reprezentare, nu a  fost legal timbrată, iar pentru împrumutul respectiv nu s-a făcut dovada înscrierii acestuia în contabilitatea debitorului  pe tot parcursul judecăţii.

Mai precis, existenta manoperelor dolosive si, in consecinţa, inducerea in eroare este, evidenta in condiţiile in care au fost prezentate ca temei al declaraţiilor de admitere a creanţelor, o serie de “contracte de credit” încheiate in anii 2010 si 2011, care nu au data certa, nefiind deci opozabile terților (aşadar nici judecătorului sindic, lichidatorului judiciar, subscrisei creditoare, etc.) si care nu se regăsesc in evidenta contabila a debitorului in faliment.

De asemenea, eroarea esenţiala exista prin aceea ca lichidatorul judiciar a admis si a înscris in tabelul suplimentar al datoriilor debitorului, pretinse creanţe născute înainte de deschiderea procedurii precum si prin aceea ca au fost admise si înscrise creanţe al căror temei il constituie pretinse împrumuturi acordate debitorului in anii 2010 si 2011 dar care nu sunt opozabile terților si nu se regăsesc in contabilitatea debitorului.

Având in vedere că, toate contractele de credit prezentate sunt încheiate in anii 2010 si 2011, sumele respective ar fi fost înregistrate si ar fi aparut in evidentele contabile ale debitorului, creditorii conservându-si astfel creanţa si drepturile lor. Astfel, in măsura in care aceste sume împrumutate s-ar fi regăsit in evidenta contabila a debitorului, ele ar fi trebuit sa fie identificate de administratorul judiciar la momentul întocmirii tabelului preliminar de creanţe. Ori, in acest tabel preliminar, ca si in cel definitiv de altfel, singurul creditor inscris este contestatoarea.

Admite contestaţia formulată de contestatorul SDCS împotriva tabelului definitiv consolidat al creanţelor al debitorul EF. Dispune înlăturarea din tabelul creanţelor al intimatului creditor LS.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Respinge excepţia lipsei de interes ca neîntemeiată.

Admite contestaţia formulată de contestatorul SDCS împotriva tabelului definitiv consolidat al creanţelor al debitorul EF cu privire la creanţa intimatului LS .

Dispune înlăturarea din tabelul creanţelor al intimatului creditor LS.

Cu recurs în 7 zile de la  comunicare. 

Pronunţată în şedinţă publică, azi 14.01.2014.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare