Divorţ

.

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 606/2011

Şedinţa publică de la 08 August 2011

 Prin cererea înregistrată sub nr. 10/199/4.01.2011 la Judecătoria Buhuşi, reclamanta M. L. l-a chemat în judecată pe pârâtul M. E., solicitând desfacerea căsătoriei încheiate între părţi, reluarea de către reclamantă a numelui anterior căsătoriei, încredinţarea minorelor spre creştere şi educare reclamantei, precum şi obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorelor.

 Cererea a fost legal timbrată, cu 39 lei taxă judiciară de timbru şi 0,3 lei timbru judiciar.

 În motivarea cererii, reclamanta a arătat că s-a căsătorit cu pârâtul la data de 06.04.1992 şi că au avut împreună trei copii, din care mai sunt minore două fete. Mai arată reclamanta, că solicită divorţul, motivat de atitudinea violentă a pârâtului, atât de natură fizică cât şi de natură psihică. A mai arătat reclamanta că pârâtul obişnuieşte să consume frecvent băuturi alcoolice şi să se manifeste violent, atât faţă de ea cât şi faţă de copii. Din pricina lipsurilor materiale, în anul 2010 reclamanta a plecat la muncă în Italia, întrucât nevoile materiale ale copiilor creşteau odată cu vârsta, iar pârâtul nu participa în nici un fel la întreţinerea familiei.

În dovedire, reclamanta a depus la dosar copii ale următoarelor înscrisuri: certificatul de căsătorie, certificatele de naştere ale copiilor, cărţile de identitate ale reclamantei şi ale copiilor, dovada rezidenţei reclamantei în Italia, adeverinţa de salariat a reclamantei.

 În cauză s-a efectuat ancheta socială la domiciliile părţilor şi au fost audiate cele două minore.

 Părţile au fost legal citate, prezentându-se în instanţă doar reclamanta prin procurator, avocat R. C..

 Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

 Părţile s-au căsătorit la data de 06.04.1992 şi au avut împreună trei copii, din care doar doi mai sunt minori în prezent, conform actelor de stare civilă aflate la filele 5-8 în dosar. Potrivit declaraţiilor martorelor, pârâtul obişnuia să consume băuturi alcoolice şi avea un comportament agresiv fizic şi verbal, atât faţă de reclamantă cât şi faţă de copii şi nu contribuia în nici un fel la creşterea acestora din urmă. Din pricina lipsurilor materiale,  în anul 2010, reclamanta a plecat la muncă în Italia, copii rămânând cu pârâtul. Din cauza faptului că acesta din urmă le vorbea foarte urât şi chiar a încercat să le lovească, fetele au fost nevoite să se mute. Audiate fiind, minorele au declarat că în prezent minora G. locuieşte cu bunica maternă în satul Vulpăşeşti, com. Sagna, jud. Bacău unde merge la şcoală, iar minora I. locuieşte la o prietenă a mamei sale în oraşul Bacău, unde urmează cursurile şcolii Petru Rareş. Minorele au relatat că mama lor le trimite bani şi pachete din Italia şi că tatăl lor nu contribuie în nici un fel la întreţinerea lor şi nu le vizitează. Ambele minore şi-au exprimat dorinţa de a locui împreună cu mama lor în Italia.

 Reclamanta locuieşte în Italia, în localitatea Castelnuovo Berardenga, într-un imobil închiriat, compus din două camere, cu acces la baie şi bucătărie şi lucrează în aceeaşi localitate, având un venit lunar de 900 euro, aspecte ce rezultă din adeverinţa de venituri aflată la fila 14 dosar şi respectiv din copia contractului de închiriere de la filele 108-109 dosar.

 Potrivit anchetelor sociale efectuate în cauză, pârâtul locuieşte în comuna Bereşti-Bistriţa, jud. Bacău, într-o casă compusă din două camere, hol şi chiler, gradul de igienă fiind apreciat de către referent, ca fiind mediu. Din probele administrate nu a rezultat dacă pârâtul realizează venituri.

 Având în vedere situaţia de fapt reţinută şi motivele mai sus-arătate, instanţa apreciază că pârâtul este cel care se face vinovat de destrămarea relaţiilor de familie şi că în condiţiile arătate, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate, continuarea căsătoriei nemaifiind posibilă.

 Pentru aceste motive, în temeiul art. 38 C. fam., instanţa va admite cererea, urmând a dispune desfacerea căsătoriei din vina pârâtului.

 În temeiul art. 40 al. 3 C. fam., reclamanta va purta în viitor numele avut anterior căsătoriei.

 Având în vedere faptul că reclamanta este cea care le susţine material pe cele două minore şi care ţine legătura cu acestea, văzând că pârâtul este total dezinteresat de soarta copilelor, aspect care a rezultat atât din probele administrate, cât şi din absenţa acestuia din instanţă pe tot parcursul judecării procesului, având în vedere recomandările autorităţilor tutelare, precum şi opţiunea minorelor de a fi încredinţate mamei, instanţa în temeiul art. 42 al. 1 C. fam., va încredinţa minorele spre creştere şi educare mamei.

 Întrucât ambii părinţi au obligaţia legală de a-şi întreţine copiii minori conform art. 86 al. 1 şi 107 al. 1 C. fam., văzând şi dispoziţiile art. 94 al. 3 C. fam., conform căruia „… întreţinerea datorată de părinte se stabileşte până la o treime din venitul său pentru doi copii…”, instanţa  îl va obliga pe pârât la plata unei pensii lunare de întreţinere în favoarea minorelor, calculată în raport de venitul minim pe economia naţională la data pronunţării.

 Instanţa va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Red. CAM – 15.09.2011

Domenii speta

Spete similare