Validare poprire. Calitatea de terţ poprit

Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 1.02.2013, de BEJ…., s-a solicitat instanţei, pentru creditorul S.C. ERS S.A., validarea popririi cu privire la debitorul VTC, şi terţul poprit Protopopiatul I…, până la concurenţa sumei de 6585,88 lei.

În motivarea în fapt a cererii s-a arătat că în baza contractului de credit nr. 9300511788033….., creditorul a solicitat încuviinţarea executării silite şi ulterior înfiinţarea popririi asupra sumelor de bani datorate de Protopopiatul I, prin adresa din data de 17.01.2013, cu toate acestea, terţul poprit refuză instituirea popririi întrucât susţine că debitorul primeşte de la stat un ajutor salarial, completat din fondurile parohiei. Se mai susţine de BEJ că nu are importanţă denumirea dată sumelor primite de la stat atât timp cât ele se regăsesc în categoria drepturilor salariale. În drept, au fost indicate prevederile art. 409, 452, 456, 460 C.pr.civ.

În dovedirea cererii s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, fiind ataşat dosarul de executare 14/2012. de asemenea s-a solicitat judecarea cauzei şi în lipsa reprezentantului legal.

Debitorul s-a prezentat în instanţă şi a arătat faptul că nu Protopopiatul este cel care ar trebui să aibă calitatea de terţ poprit, ci parohia, depunând în acest sens concluzii şi acte din care rezultă modul de calcul şi veniturile obţinute, precum şi sursele.

Analiza instanţei: 

Analizând actele dosarului de executare, instanţa reţine că în baza contractului de credit nr. 930051178803….., creditorul a solicitat încuviinţarea executării silite a debitorului, instanţa pronunţându-se prin încheierea din data de 10 ianuarie 2013 în sensul admiterii cererii de încuviinţare executare silită. Pe cale de consecinţă, a fost alcătuit dosarul de executare 14/2013, fiind emisă adresa cu acelaşi număr, de poprire, la data de 17 ianuarie 2013 către Protopopiatul I şi debitorul VTC, preot paroh. Adresa a fost comunicată terţului poprit la data de 18.01.2013, acesta răspunzând prin adresa nr.66 din 21 ianuarie 2013 în sensul că poprirea nu poate fi executată deoarece la nivel de protopopiat parohia ( care beneficiază de personalitate juridică ) este cea care primeşte sume de bani din bugetul statului pentru plata preotului paroh. Din această sumă parohia plăteşte către bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale contribuţiile şi impozitele obligatorii, iar din rest achită efectiv salariul preotului paroh.  Astfel, parohia este cea care trebuie să aibă calitatea de terţ poprit.

Din interpretarea textelor de lege rezultă că în cadrul acţiunii de validare poprire instanţa trebuie să verifice pe de o parte raportul juridic justificat şi existent între creditorul care solicită validarea şi debitor, iar pe de altă parte raporturile ( în acest caz raporturi de muncă) între terţul poprit şi debitor.

În ceea ce priveşte raporturile juridice care stau la baza solicitării creditorului de executare silită a debitorului, instanţa constată că acestea sunt dovedite prin depunere la dosar a contractului de credit, titlu executoriu cu privire la care instanţa s-a pronunţat în sensul admiterii cererii de executare silită şi care nu a fost desfiinţat până la momentul analizei cererii de validare poprire, îndeplinind condiţiile legale pentru a sta la baza raportului juridic între creditor şi debitor.. mai mult, acesta nu este contestat de nici una dintre părţile prezentei acţiuni.

Cu privire la raporturile juridice între terţul poprit şi debitor, acestea sunt contestate de ambele părţi implicate în acest raport, poziţia acestora fiind comună în sensul că terţ poprit ar trebui să fie parohia şi nu Protopopiatul.

Analizând Statutul Bisericii Ortodoxe Române, se poate constata într-adevăr că parohia beneficiază de personalitate juridică, având patrimoniu propriu ( art. 41 din statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, recunoscut prin HG nr.53/2008). Mai mult, astfel cum rezultă din adresele oficiale emise de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, la nivelul parohiei se realizează efectiv şi plata preotului paroh, retribuţie care cuprinde două componente: contribuţia de la bugetul de stat ( care este atribuită global Protopopiatului pentru toate parohiile din circumscripţia acestuia) şi contribuţia din fondurile proprii ale parohiei. Contribuţia din bugetul de stat ajunge efectiv la parohie, având următorul parcurs: Guvern prin Secretariat de Stat pentru culte, Arhiepiscopie, protopopiat, parohie. Astfel, la nivelul parohiei se adaugă contribuţia din fondurile proprii pentru a realiza plata salariului. Totodată parohia este cea care asigură reţinerea şi achitarea impozitelor şi contribuţiilor sociale prevăzute de lege.

Prin decizia nr. 757/2013 s-a conformat numirea pe postul de preot paroh la Parohia cu hramul „…..”  a debitorului VTC.

Preotul paroh este remunerat potrivit prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului clerical, sporul de vechime urmând a fi calculat de Cancelaria Protopopiatului. Se poate observa din mecanismul anterior expus faptul că  instituţia care realizează plata efectivă a preotului paroh şi îndeplineşte obligaţiile unui angajator ( în sensul plăţii contribuţiilor obligatorii la stat) este parohia şi nu protopopiatul.

În acest condiţii, instanţa va respinge cererea de validare poprire, reţinând că plata salariului cuvenit preotului paroh se face direct de parohie ( care beneficiază de personalitate juridică) şi va dispune desfiinţarea popririi înfiinţată prin adresa  14/2013 din data de 17.01.2012, în dosarul de executare 14/2013, până la concurenţa sumei de 6585,88 lei.

Va lua de asemenea cat că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare