Şantaj. Elemente constitutive.

Şantaj. Elemente constitutive.

(…) faptele inculpatului  Ş. D. A. , care, după ce la începutul lunii octombrie 2012 a stocat fără drept în telefonul său mobil marca „Sony Ericsson” filmul ce conţine scene cu caracter pornografic în care se regăseşte partea vătămată minoră  C. A. M. , în vârstă de 17 ani, a ameninţat-o pe aceasta cu răspândirea imaginilor capturate, dar şi cu prezentarea filmului părinţilor săi, în scopul întreţinerii de relaţii sexuale, întrunesc, în concurs, elementele constitutive ale infracţiunilor de şantaj şi pornografie infantilă prin sisteme informatice, fapte prev. şi ped. de art.194 alin.1,2 C.p. şi art. 51 alin.1 din Legea nr.161/2003 –Titlul III cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.

Fapta inculpatului  B. M.  care în vara anului 2011, după ce a filmat cu ajutorul telefonului mobil partea vătămată minoră  C. A. M.  în timp ce întreţinea cu el raporturi sexuale orale, a înregistrat şi stocat în telefonul mobil o imagine din filmul menţionat, dar şi întregul film în hard-disk-ul computerului de la domiciliul său, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de pornografie infantilă prin sisteme informatice, faptă prev. şi ped. de art. 51 alin.1 din Legea nr.161/2003 –Titlul III (modalitate de săvârşire a infracţiunii – deţinerea). 

Conform prevederilor art  51 din legea 161/2003, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi producerea în vederea răspândirii, oferirea sau punerea la dispoziţie, răspândirea sau transmiterea, procurarea pentru sine sau pentru altul de materiale pornografice cu minori prin sisteme informatice ori deţinerea, fără drept, de materiale pornografice cu minori într-un sistem informatic sau un mijloc de stocare a datelor informatice.

Din punct de vedere al  conţinutului constitutiv al infracţiunii, elementul material este reprezentat de mai multe variante alternative. În speţă, prin identificarea filmului pornografic în telefonul mobil aparţinând inculpatului  Ş.D. A. , în hard-disk-ul ridicat de la inculpatul  B. M. , dar şi în telefonul mobil al acestuia din urmă (fotografia cu ipostaze sexuale explicite) este dovedită cu certitudine deţinerea de materiale pornografice cu minori în sisteme informatice, deţinerea fiind una dintre modalităţile alternative de săvârşire a infracţiunii de pornografie infantilă prin sisteme informatice.

Materialele cu caracter pornografic  sunt  acele materiale care au caracter obscen, astfel cum rezulta din interpretarea prevederilor art 2  alin 1 din legea 196/2003 privind prevenirea si combaterea pornografiei: in sensul prezentei legi, prin pornografie se înţelege actele cu caracter obscen, precum si materialele  care reproduc  sau difuzează  asemenea acte. Materialele cu caracter obscen sunt reprezentate de obiecte, gravuri, fotografii, holograme, desene, scrieri, imprimate, embleme, publicaţii, filme, înregistrări video şi audio, spoturi publicitare, programe şi aplicaţii informatice, piese muzicale, precum şi orice alte forme de exprimare care prezintă explicit sau sugerează o activitate sexuală.

Aceste condiţii sunt îndeplinite in prezenta cauza, având in vedere declaraţiile parţilor care se coroborează, conform art 69 si 75 Cpp,  cu materialul probator administrat in cauză.

Computerul şi telefonul mobil reprezintă  un  sistem informatic , in care  se incadreaza  orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relaţie funcţională, dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic( art. 35 din legea 161/2003) .

Urmarea imediata a constata intr-o incalcare a  normelor de morala  referitoare la viata sexuala,  dar si a celor  referitoare la  protejarea demnitatii persoanei,  a moralităţii publice.

Legătura de cauzalitate  rezulta din materialitatea  faptei .

Latura subiectiva presupune intenţia  indirecta, forma de vinovatie prev. de art.  19 pct. 1 lit. b Cp,  inculpaţii prevăzând ca prin activitatea de a înregistra si deţine materiale în care partea vătămata minora era filmata in timp ce întreţinea acte sexuale aduce atingere sentimentului de pudoare atât al parţii vătămate, cat si al societatii in ansamblu.

Atitudinea inculpatului  Ş. D. A.  vizavi de solicitările insistente ale părţii vătămate de a-i arăta filmul pe care îl deţine în telefonul mobil, supravegherea zonei de întâlnire până la apariţia părţii vătămate, împrejurarea că iniţial i-a arătat acesteia doar o scurtă parte din film coroborat cu depoziţia sa în sensul că bănuia că este înregistrat şi că ar fi putut fi şantajat de  C. A. M.  cu o astfel de ,,înregistrare” astfel încât să nu-şi mai poată atinge scopul, respectiv acela de a întreţine raporturi sexuale cu partea vătămată, ameninţările conform cărora în situaţia în care nu se va întâlni cu el pentru a întreţine relaţii sexuale ,,va arăta filmul părinţilor săi, va transpune în fotografii imaginile din film, fotografii pe care le va lipi la blocul unde locuieşte, dar şi că va posta acest material pe internet ”, dovedesc intenţia inculpatului  Ş.D. A.  de a determina partea vătămată minoră să consimtă la acte sexuale cu el, ceea ce conturează elementul material al infracţiunii de şantaj.

De altfel, în declaraţia dată în faza de urmărire penală, inculpatul  Ş.D. A.  a recunoscut că discuţiile pe care le-a avut cu  C. A. M.  au avut ca scop întreţinerea de relaţii sexuale şi au îmbrăcat forma unui „şantaj sentimental”. Aşadar, inculpatul a acceptat că prin afirmaţiile pe care le-a făcut în cadrul convorbirilor telefonice şi care vizau filmul cu caracter pornografic va exercita presiuni psihice asupra părţii vătămate care îi vor înlesni atingerea scopului, respectiv acela de a întreţine raporturi sexuale cu partea vătămată. Totodată, inculpatul a realizat că părţii vătămate îi era teamă ca acest film să nu fie răspândit către alte persoane şi că nu dorea ca părinţii săi să aibă cunoştinţă de acesta.

******

În ceea ce priveşte prejudiciul moral suferit de partea civila, cu  privire la  cuantificarea acestuia, legea civilă nu prevede criterii de determinare. In consecinţa, cuantumul daunelor morale se stabileşte prin apreciere, urmare a aplicării de către instanţa de judecata a criteriilor subiective referitoare la consecinţele negative  suferite de cel in cauza in plan psihic si fizic, importanta valorilor lezate si măsura lezării lor, măsura afectării, precum si măsura in care părţii vătămate i-a fost afectata situaţia profesionala, sociala sau familială. Daunele morale constau in atingerea adusa valorilor care definesc personalitatea umana, valori care se referă la existenta fizica a omului, la cinste, demnitate si onoare, prestigiu profesional si alte valori similare.

Instanţa apreciază că, prin faptele lor - inculpatul  Ş.D. A. , după ce la începutul lunii octombrie 2012 a stocat fără drept în telefonul său mobil marca „Sony Ericsson” filmul ce conţine scene cu caracter pornografic în care se regăseşte partea vătămată minoră  C. A. M. , în vârstă de 17 ani, a ameninţat-o pe aceasta cu răspândirea imaginilor capturate, dar şi cu prezentarea filmului părinţilor săi, în scopul întreţinerii de relaţii sexuale, iar inculpatul  B. M.  în vara anului 2011, după ce a filmat cu ajutorul telefonului mobil partea vătămată minoră  C. A. M.  în timp ce întreţinea cu el raporturi sexuale orale, a înregistrat şi stocat în telefonul mobil o imagine din filmul menţionat, dar şi întregul film în hard-disk-ul computerului de la domiciliul său, - au cauzat părţii vătămate un prejudiciu nepatrimonial, constând în suferinţele psihice care au decurs in imposibilitatea de a desfăşura o viata familiala si sociala normala, comportamentul părţii vătămate schimbându-se radical după evenimentele petrecute in toamna anului 2012, aceasta devenind tristă şi retrasă, fiindu-i "ruşine şi teamă să nu i se intample ceva rău". Toate aceste aspecte au fost percepute în mod direct de către martora T. V., astfel încât declaraţia sa constituie din acest punct de vedere o probă directă şi imediată care va contribui la soluţionarea cauzei. 

Cei doi inculpaţi, prin săvârşirea faptelor pentru care au fost trimişi in judecată nu au inteles însă ca viata personala intereseaza fiecare persoana in parte, neputand sa devina publica decat in masura si conditiile dorite de persoana in cauza, si nu impotriva vointei acesteia.

Secţia Penală - Sentinţa penală nr. 1860 din data de 30.05.2013

Prin rechizitoriul nr. 201D/P/2010 emis la data de 21.11.2012 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova şi înregistrat pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 23.11.2013 sub nr. xxx/215/2012 a fost trimis în judecată în stare de libertate  inculpatul  Ş. D. A.  cercetat pentru săvârşirea în concurs a infracţiunilor de şantaj şi pornografie infantilă prin sisteme informatice, fapte prev. şi ped. de art.194 alin.1,2 C.p. şi art. 51 alin.1 din Legea nr.161/2003 – Titlul III cu aplicarea art.33 lit.a C.p. şi inculpatul  B. M.  cercetat pentru infracţiunea de pornografie infantilă prin sisteme informatice, fapte prev. şi ped. de art. 51 alin.1 din Legea nr.161/2003 – Titlul III.

În cuprinsul actului de sesizare s-a reţinut că inculpatul  Ş. D. A. , după ce la începutul lunii octombrie 2012 a stocat fără drept în telefonul său mobil marca „Sony Ericsson” filmul ce conţine scene cu caracter pornografic în care se regăseşte partea vătămată minoră  C. A. M. , în vârstă de 17 ani, a ameninţat-o pe aceasta cu răspândirea imaginilor capturate, dar şi cu prezentarea filmului părinţilor săi, în scopul întreţinerii de relaţii sexuale, iar inculpatul  B. M.  în vara anului 2011, după ce a filmat cu ajutorul telefonului mobil partea vătămată minoră  C. A. M.  în timp ce întreţinea cu el raporturi sexuale orale, a înregistrat şi stocat în telefonul mobil o imagine din filmul menţionat, dar şi întregul film în hard-disk-ul computerului de la domiciliul său.

Starea de fapt reţinută prin rechizitoriu, s-a probat cu următoarele mijloace de probă: declaraţii inculpaţi, plângerea şi declaraţia părţii vătămate  C. A. M. ; procesul-verbal de prindere în flagrant a inculpatului  Ş. D. A. ;  rezultatul exploatării ordonanţei cu titlu provizoriu din data de 09.10.2012 materializat prin notele de redare a convorbirilor telefonice dintre inculpatul  Ş. D. A.  şi partea vătămată  C. A. M. , prin suportul optic conţinând traficul convorbirilor telefonice dintre aceştia, dar şi prin fotografiile realizate în mediul ambiental cu ocazia întâlnirilor dintre cei doi şi notele de redare a convorbirilor din mediul ambiental; declaraţiile martorilor  B. F. L. ,  P. A. C. ,  D. E. C. ,  R. M. B. şi  P. T. N. ; procesele-verbale de percheziţie domiciliară efectuate la locuinţele inculpaţilor  Ş.D. A.  şi  B. M.  în baza autorizaţiilor emise de Judecătoria Craiova, prilej cu care au fost ridicate o serie de suporturi optice, în vederea efectuării percheziţiilor informatice; procesele-verbale de percheziţie asupra mediilor informatice efectuate în baza autorizaţiilor emise de instanţa de judecată, alte înscrisuri.

La data de 11.04.2013 inculpaţilor Ş.D. A. şi  B. M.  i s-au adus la cunoştinţă dispoziţiile art. 3201 C.p.p. conform cărora până la începerea cercetării judecătoreşti, pot declara, personal sau prin înscris autentic, că recunosc în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei, că solicită ca judecata să se facă numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunosc şi le însuşesc şi că nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le pot administra la acest termen de judecată, situaţie în care vor beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii.

Inculpaţii au recunoscut în totalitate faptele astfel cum au fost reţinute în actul de sesizare a instanţei, au solicitat ca judecata să se facă numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunosc şi le însuşesc. Nu au mai solicitat administrarea de probe în cursul judecăţii.

Partea vătămată  C. A. M. , fiind audiată de instanţă la data de 21.03.2013, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de  20.000 lei daune morale.

Pentru dovedirea laturii civile, partea civilă a solicitat audierea martorei  Toma Veronica Oana, declaraţia acesteia fiind consemnată şi ataşată la dosar.

Examinând şi coroborând probele administrate, instanţa constată vinovăţia inculpaţilor dovedita cu privire la faptele pentru care au fost trimişi în judecată, reţinând următoarea situaţie de fapt:

În luna ianuarie 2011, partea vătămată  C. A. M. , în vârstă de 16 ani, a început o relaţie de prietenie cu inculpatul  B. M. , în vârstă de 18 ani. Relaţia dintre cei doi a evoluat astfel încât au întreţinut relaţii sexuale în apartamentul unde domiciliază inculpatul.

În cursul lunii iulie 2011, spre sfârşitul relaţiei de prietenie, inculpatul  B. M. , fără ştirea părţii vătămate, a filmat şi înregistrat, cu ajutorul telefonului mobil, actul sexual ce a avut loc între el şi minora  C. A. M. . De menţionat că telefonul mobil a fost aşezat de inculpatul  B. M.  pe biroul aflat în imediata apropiere a locului unde se desfăşura actul sexual, în poziţie verticală.

Filmul ce conţine scene pornografice a fost stocat de inculpatul  B. M.  atât în telefonul mobil pe care îl deţinea la acel moment, cât şi într-un fişier al computerului pe care îl avea la domiciliu.

În cursul lunii august 2011, deşi relaţia de prietenie dintre  B. M.  şi  C. A. M.  se încheiase, inculpatul a sunat-o pe partea vătămată pe telefonul mobil şi i-a spus că deţine un film ce conţine scene sexuale dintre ei doi. Au discutat pe telefonul mobil de mai multe ori, întrucât partea vătămată nu era convinsă de existenţa acestui film. După circa 3-4 convorbiri telefonice  C. A. M.  a acceptat să se deplaseze la domiciliul inculpatului  B. M.  pentru a verifica dacă deţine filmul menţionat. După întâlnire, partea vătămată nu a mai fost contactată de inculpatul  B. M. .

La începutul lunii octombrie 2012, inculpatul  Ş.D. A. , fost coleg de şcoală al inculpatului  B. M. , a luat decizia de a intra în posesia filmului cu caracter pornografic în scopul de a determina partea vătămată să întreţină raporturi sexuale cu el. 

Inculpatul  Ş.D. A.  avea cunoştinţă de existenţa filmului, deoarece în cursul anului şcolar 2011-2012 inculpatul  B. M.  i-a arătat pe telefonul său mobil un film ce conţinea imagini cu partea vătămată  C. A. M.  în timp ce întreţinea raporturi sexuale cu un bărbat. Din discuţiile purtate cu  B. M.  şi  C. A. M. , inculpatul  Ş. D. A.  a aflat că filmul a fost realizat de inculpatul  B. M.  cu ajutorul telefonului său mobil şi îi prezintă pe acesta din urmă şi partea vătămată în timp ce întreţin raporturi sexuale la locuinţa lui  B. M. , situată în cart. Craioviţa Nouă din mun.Craiova.

În aceste condiţii, cu câteva zile înainte de a fi sesizate organele de urmărire penală, inculpatul  Ş. D. A.  s-a întâlnit cu inculpatul  B. M. , prilej cu care cel din urmă a transmis filmul pornografic, prin intermediul sistemului bluetooth al telefonului mobil, pe telefonul mobil al inculpatului  Ş. D. A. . 

În cursul zilei următoare, inculpatul  Ş. D. A.  a sunat-o pe partea vătămată  C. A. M.  pe telefonul mobil, însă nu a fost purtată nicio discuţie legată de filmul cu caracter pornografic sau de o eventuală întâlnire.

Între inculpatul  Ş. D. A.  şi  C. A. M.  au avut loc mai multe discuţii telefonice, iar în seara zilei de 8 octombrie 2012, în cadrul unei convorbiri telefonice ce a fost purtată în jurul orelor 18:00-19:00, inculpatul i-a propus părţii vătămate să se întâlnească în ziua de 9 octombrie 2012 pentru a întreţine raporturi sexuale. De asemenea, i-a spus acesteia că se află în posesia filmului pe care l-a făcut  B. M.  şi care conţine scene sexuale cu ea, ameninţând-o că în situaţia în care nu se va întâlni cu el pentru a întreţine relaţii sexuale  ,,va arăta filmul părinţilor săi, va transpune în fotografii imaginile din film, fotografii pe care le va lipi la blocul unde locuieşte, dar şi că va posta acest material pe internet ”.

Deşi era conştient de faptul că exista o mică probabilitate de a întreţine raporturi sexuale cu partea vătămată în cursul zilei de 9 octombrie 2012, deoarece nu avea o locaţie care să îi permită acest lucru, inculpatul a dorit ca partea vătămată să aibă convingerea că deţine filmul pornografic pentru a fi de acord să se întâlnească în orice moment în scopul propus, respectiv acela de a avea relaţii sexuale. 

În cadrul discuţiilor telefonice purtate, partea vătămată  C. A. M.  i-a confirmat inculpatului  Ş. D. A.  că ştia despre existenţa acestui film.

În dimineaţa zilei de 9 octombrie 2012 partea vătămată a transmis un SMS pe telefonul mobil al inculpatului  Ş. D. A.  cu conţinutul „contactează-mă”. De menţionat că în cadrul fiecărei discuţii telefonice în care s-a făcut referire la filmul cu caracter pornografic, partea vătămată i-a solicitat insistent inculpatului să se întâlnească pentru a vedea filmul.

Întrucât în seara zilei de 7 octombrie 2012 inculpatul  Ş. D. A.  a şters filmul din telefonul mobil, fiindu-i teamă să nu fie văzut de actuala sa prietenă, în ziua de 9 octombrie 2012 s-a reîntâlnit cu inculpatul  B. M.  căruia i-a solicitat din nou filmul cu caracter pornografic. De altfel, convenţia dintre cei doi a fost ca  B. M.  să păstreze filmul pentru a-l putea transmite oricând inculpatului  Ş. D. A. . De asemenea,  B. M.  a cunoscut motivul pentru care celălalt inculpat nu putea păstra prea mult timp filmul în telefonul său mobil.

 În cursul zilei de 9 octombrie 2012 inculpatul  Ş.D. A.  şi partea vătămată  C. A. M.  au convenit să se întâlnească în zona „la scări”, situată în cart.Craioviţa Nouă din Mun.Craiova.

Până în momentul în care partea vătămată a sosit, inculpatul Ş. D. A.  a supravegheat zona în care urma să aibă loc întâlnirea, fiind convins că  A. M. va fi însoţită de alte persoane, cu motivaţia, oferită de inculpat, că aceste persoane ar fi intenţionat să îl lovească. 

Inculpatul  Ş. D. A.  s-a întâlnit cu partea vătămată, i-a arătat acesteia circa 3-4 secunde din filmul cu caracter pornografic, după care a părăsit zona, spunându-i părţii vătămate că trebuie să se întâlnească cu cineva şi va reveni cu un apel telefonic în circa 20 de minute.

În realitate, inculpatul a folosit acest pretext pentru a părăsi zona, deoarece bănuia că este înregistrat. Cu toate acestea, după aproximativ 20 de minute s-a hotărât să se reîntâlnească cu A. M., lucru pe care l-a şi făcut în jurul orelor 17:40, locaţia fiind aceeaşi, „la scări”.

În timp ce discuta cu  A. M. şi îi arăta acesteia filmul pornografic, a fost surprins de către organele de poliţie din cadrul BCCO Craiova. Deşi a fost avertizat că se află în prezenţa organelor de poliţie, inculpatul  Ş.D. A.  a încercat să părăsească zona în fugă, însă la scurt timp a fost imobilizat. Mai mult decât atât, a încercat să arunce telefoanele mobile pe care le avea asupra sa, însă nu a reuşit, fiind oprit de către organele de poliţie. De asemenea, în timp ce se afla în autoturismul poliţiei, a încercat să şteargă filmul din telefonul mobil, însă a eşuat.

Vinovăţia inculpaţilor rezultă fără dubiu din probele administrate în cauză. Astfel, declaraţiile inculpaţilor în care recunosc săvârşirea faptei, se coroborează cu plângerea şi declaraţia părţii vătămate  C. A. M. ; procesul-verbal de prindere în flagrant a inculpatului  Ş. D. A. ;  rezultatul exploatării ordonanţei cu titlu provizoriu din data de 09.10.2012 materializat prin notele de redare a convorbirilor telefonice dintre inculpatul  Ş. D. A.  şi partea vătămată  C. A. M. , prin suportul optic conţinând traficul convorbirilor telefonice dintre aceştia, dar şi prin fotografiile realizate în mediul ambiental cu ocazia întâlnirilor dintre cei doi şi notele de redare a convorbirilor din mediul ambiental; declaraţiile martorilor  B. F. L. ,  P. A. C. ,  D. E. C. ,  R. M. B. şi  P. T. N. ; procesele-verbale de percheziţie domiciliară efectuate la locuinţele inculpaţilor  Ş. D. A.  şi  B. M.  în baza autorizaţiilor emise de Judecătoria Craiova, prilej cu care au fost ridicate o serie de suporturi optice, în vederea efectuării percheziţiilor informatice; procesele-verbale de percheziţie asupra mediilor informatice efectuate în baza autorizaţiilor emise de instanţa de judecată, alte înscrisuri.

Ca urmare a exploatării percheziţiilor asupra mediilor informatice, s-a stabilit că filmul ce conţine scene cu caracter pornografic ilustrând raporturi sexuale dintre partea vătămată minoră şi inculpatul  B. M.  a fost identificat în telefonul mobil marca ,,Sony Ericsson” găsit asupra inculpatului  Ş. D. A.  cu ocazia prinderii sale în flagrant, dar şi în hard-disk-ul marca Western Digital” cu seria WMAL94093857, ridicat din locuinţa inculpatului  B. M.  cu ocazia percheziţiei domiciliare.

De asemenea, s-a mai stabilit că în data de 9 octombrie 2012 au fost iniţiate foarte multe apeluri telefonice din telefonul inculpatului  B. M.  cu destinaţia  Ş. D. A. , dar şi un apel direcţionat din telefonul inculpatului  Ş. D. A.  către inculpatul  B. M. , la ora 17:17, care probează existenţa unei legături permanente dintre inculpaţi în ziua de 09.10.2012, premergător intervenţiei organelor de urmărire penală.

În plus, filmul cu caracter pornografic a fost şters din computer de către inculpatul  B. M.  chiar înaintea intervenţiei organelor de urmărire penală, fiind necesară aplicaţia funcţiei de recuperare pentru identificarea acestuia. Acest fapt dovedeşte cunoaşterea de către inculpat a caracterului ilicit al deţinerii unui astfel de material cu caracter  pornografic ce prezintă partea vătămată minoră  C. A. M.  în ipostaze sexuale explicite.

Totodată, s-a stabilit că în telefonul mobil marca „Huawei” ridicat de la inculpatul  B. M.  s-a regăsit o imagine ce îi prezintă pe partea vătămată minoră  C. A. M.  şi un băiat în ipostaze pornografice. 

În drept: faptele inculpatului  Ş. D. A. , care, după ce la începutul lunii octombrie 2012 a stocat fără drept în telefonul său mobil marca „Sony Ericsson” filmul ce conţine scene cu caracter pornografic în care se regăseşte partea vătămată minoră  C. A. M. , în vârstă de 17 ani, a ameninţat-o pe aceasta cu răspândirea imaginilor capturate, dar şi cu prezentarea filmului părinţilor săi, în scopul întreţinerii de relaţii sexuale, întrunesc, în concurs, elementele constitutive ale infracţiunilor de şantaj şi pornografie infantilă prin sisteme informatice, fapte prev. şi ped. de art.194 alin.1,2 C.p. şi art. 51 alin.1 din Legea nr.161/2003 –Titlul III cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.

Fapta inculpatului  B. M.  care în vara anului 2011, după ce a filmat cu ajutorul telefonului mobil partea vătămată minoră  C. A. M.  în timp ce întreţinea cu el raporturi sexuale orale, a înregistrat şi stocat în telefonul mobil o imagine din filmul menţionat, dar şi întregul film în hard-disk-ul computerului de la domiciliul său, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de pornografie infantilă prin sisteme informatice, faptă prev. şi ped. de art. 51 alin.1 din Legea nr.161/2003 –Titlul III (modalitate de săvârşire a infracţiunii – deţinerea). 

Conform prevederilor art  51 din legea 161/2003, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi producerea în vederea răspândirii, oferirea sau punerea la dispoziţie, răspândirea sau transmiterea, procurarea pentru sine sau pentru altul de materiale pornografice cu minori prin sisteme informatice ori deţinerea, fără drept, de materiale pornografice cu minori într-un sistem informatic sau un mijloc de stocare a datelor informatice.

Din punct de vedere al  conţinutului constitutiv al infracţiunii, elementul material este reprezentat de mai multe variante alternative. În speţă, prin identificarea filmului pornografic în telefonul mobil aparţinând inculpatului  Ş.D. A. , în hard-disk-ul ridicat de la inculpatul  B. M. , dar şi în telefonul mobil al acestuia din urmă (fotografia cu ipostaze sexuale explicite) este dovedită cu certitudine deţinerea de materiale pornografice cu minori în sisteme informatice, deţinerea fiind una dintre modalităţile alternative de săvârşire a infracţiunii de pornografie infantilă prin sisteme informatice.

Materialele cu caracter pornografic  sunt  acele materiale care au caracter obscen , astfel cum rezulta din interpretarea prevederilor art 2  alin 1 din legea 196/2003 privind prevenirea si combaterea pornografiei: in sensul prezentei legi, prin pornografie se înţelege actele cu caracter obscen, precum si materialele  care reproduc  sau difuzează  asemenea acte. Materialele cu caracter obscen sunt reprezentate de obiecte, gravuri, fotografii, holograme, desene, scrieri, imprimate, embleme, publicaţii, filme, înregistrări video şi audio, spoturi publicitare, programe şi aplicaţii informatice, piese muzicale, precum şi orice alte forme de exprimare care prezintă explicit sau sugerează o activitate sexuală.

Aceste condiţii sunt îndeplinite in prezenta cauza, având in vedere declaraţiile parţilor care se coroborează, conform art 69 si 75 Cpp,  cu materialul probator administrat in cauză.

Computerul şi telefonul mobil reprezintă  un  sistem informatic , in care  se incadreaza  orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relaţie funcţională, dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic( art. 35 din legea 161/2003) .

Urmarea imediata a constata intr-o incalcare a  normelor de morala  referitoare la viata sexuala,  dar si a celor  referitoare la  protejarea demnitatii persoanei,  a moralităţii publice.

Legătura de cauzalitate  rezulta din materialitatea  faptei .

Latura subiectiva presupune intenţia  indirecta, forma de vinovatie prev. de art.  19 pct. 1 lit. b Cp,  inculpaţii prevăzând ca prin activitatea de a înregistra si deţine materiale în care partea vătămata minora era filmata in timp ce întreţinea acte sexuale aduce atingere sentimentului de pudoare atât al parţii vătămate, cat si al societatii in ansamblu.

Atitudinea inculpatului  Ş. D. A.  vizavi de solicitările insistente ale părţii vătămate de a-i arăta filmul pe care îl deţine în telefonul mobil, supravegherea zonei de întâlnire până la apariţia părţii vătămate, împrejurarea că iniţial i-a arătat acesteia doar o scurtă parte din film coroborat cu depoziţia sa în sensul că bănuia că este înregistrat şi că ar fi putut fi şantajat de  C. A. M.  cu o astfel de ,,înregistrare” astfel încât să nu-şi mai poată atinge scopul, respectiv acela de a întreţine raporturi sexuale cu partea vătămată, ameninţările conform cărora în situaţia în care nu se va întâlni cu el pentru a întreţine relaţii sexuale ,,va arăta filmul părinţilor săi, va transpune în fotografii imaginile din film, fotografii pe care le va lipi la blocul unde locuieşte, dar şi că va posta acest material pe internet ”, dovedesc intenţia inculpatului  Ş.D. A.  de a determina partea vătămată minoră să consimtă la acte sexuale cu el, ceea ce conturează elementul material al infracţiunii de şantaj.

De altfel, în declaraţia dată în faza de urmărire penală, inculpatul  Ş.D. A.  a recunoscut că discuţiile pe care le-a avut cu  C. A. M.  au avut ca scop întreţinerea de relaţii sexuale şi au îmbrăcat forma unui „şantaj sentimental”. Aşadar, inculpatul a acceptat că prin afirmaţiile pe care le-a făcut în cadrul convorbirilor telefonice şi care vizau filmul cu caracter pornografic va exercita presiuni psihice asupra părţii vătămate care îi vor înlesni atingerea scopului, respectiv acela de a întreţine raporturi sexuale cu partea vătămată. Totodată, inculpatul a realizat că părţii vătămate îi era teamă ca acest film să nu fie răspândit către alte persoane şi că nu dorea ca părinţii săi să aibă cunoştinţă de acesta.

La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpaţilor pentru infracţiunile savarsite se vor avea in vedere criteriile legale, generale si cumulative prev de art 72 Cp constand in:  limitele de pedeapsa prevazute de lege pentru fiecare infractiune,  dispoziţiile art. 320/1 C.p.p. privind cauza de reducere a pedepsei cu o treime, gradul ridicat de pericol social care decurge din modalitatea in care au actionat inculpaţii, respectiv activitatea inculpatului  B. M.  chiar înainte de intervenţia autorităţilor, respectiv ştergerea din computer a filmului cu conţinut pornografic, precum şi încercarea inculpatului  Ş.D. A.  de a părăsi zona în momentul apariţiei organelor de poliţie, de a arunca telefoanele mobile pe care le avea asupra sa, dar şi de a şterge filmul din telefonul mobil în timp ce era condus la sediul unităţii de poliţie, dar si din  calitatea  de minora a parţii vătămate .

Inculpaţii nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, şi au avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscând şi regretând faptele pentru care au fost trimişi în judecată.

Constatând vinovăţia inculpatului  Ş.D. A. , se va dispune în temeiul art. 51 din legea 161/2003, cu aplicarea art. 320/1 Cpp  condamnarea acestuia la pedeapsa de 2 ani închisoare, iar în baza art. 194 al. 1,2 Cod penal cu aplicarea cu aplicarea art. 320/1 alin 7 C.p.p. condamnarea la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare.

Faptele fiind concurente, în baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal, se va dispune contopirea pedepselor aplicate, urmând ca inculpatul  Ş.D. A.  să execute pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani închisoare.

In temeiul art. 51 din legea 161/2003, cu aplicarea art. 320/1 Cpp  se va dispune condamnarea inculpatuluiu B. M. ,  la  pedeapsa de 2 ani închisoare .

Apreciind că scopul preventiv-educativ al pedepse aplicate poate fi realizat şi fără privarea de libertate a inculpaţilor, instanţa va dispune, în baza art 81 Cp, suspendarea  condiţionată a executării pedepsei, pe durata termenul de încercare de 4 ani, fixat de lege. Se va atrage atenţia inculpaţilor  asupra prevederilor  art 83 Cp.

Se va face aplicarea art. 64 lit. a, teza II şi lit. b Cod penal, pe durata prev. de art. 71 Cod penal.

Astfel, în ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, instanţa apreciază având în vedere cauza Sabou şi Pîrcălab contra României că pentru a se interzice drepturile accesorii prevăzute de lege trebuie să existe o nedemnitate în exercitarea acestor drepturi. Instanţa reţine că natura faptei săvârşite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpaţi a unor valori sociale importante, relevă existenţa unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.71 Cp- 64 lit. a teza a II-a lit.b. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice sau de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat vor fi interzise pe durata executării pedepsei. În ceea ce priveşte dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst contra Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deţinuţilor condamnaţi la executarea unei pedepse cu închisoarea, deşi urmăreşte un scop legitim, nu respectă principiul proporţionalităţii, reprezentând, astfel, o încălcarea a art. 3 Protocolul 1 din Convenţie, instanţa apreciază că, în raport de natura infracţiunii săvârşite de inculpaţi, aceştia nu sunt nedemni să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu le va interzice exerciţiul acestui drept.

În baza art. 71 alin.5 CP, pe durata suspendării executării pedepsei închisorii, se suspendă şi aplicarea pedepselor accesorii prev. de disp.art. 64 lit.a teza II, lit.b CP.

Întrucât la data de 09.10.2012, respectiv 10.10.2012 prin ordonanţe,  s-a dispus punerea în mişcare  a acţiunii penale  împotriva inculpaţilor  Ş.D. A.  şi  B. M.  pentru infracţiunile menţionate şi reţinerea acestora pentru o perioadă de 24 ore, Judecătoria Craiova respingând propunerea de arestare preventivă a inculpaţilor, în baza art.88 C.p. se va deduce din pedeapsa aplicată perioada executată, de la 09.10.2012 la 10.10.2012.

In temeiul art. 118 lit b Cp dispune măsura de siguranţa a confiscării speciale a următoarelor bunuri: - un telefon marca Sony Ericson, culoare neagră, IMEI 35362603497062 cu cartelă SIM Cosmote; - hard disk Western Digital .

In ceea ce priveşte latura civila a procesului, partea  C. A. M.  a declarat ca se constituie parte civila in procesului penal cu suma de 20.000 lei daune morale, solicitând suma de 10.000 lei de la inculpatul  Ş.D. A. , iar suma de 10.000 lei de la inculpatul  B. M. .

În ceea ce priveşte prejudiciul moral suferit de partea civila, cu  privire la  cuantificarea acestuia, legea civilă nu prevede criterii de determinare. In consecinţa, cuantumul daunelor morale se stabileşte prin apreciere, urmare a aplicării de către instanţa de judecata a criteriilor subiective referitoare la consecinţele negative  suferite de cel in cauza in plan psihic si fizic, importanta valorilor lezate si măsura lezării lor, măsura afectării, precum si măsura in care părţii vătămate i-a fost afectata situaţia profesionala, sociala sau familială. Daunele morale constau in atingerea adusa valorilor care definesc personalitatea umana, valori care se referă la existenta fizica a omului, la cinste, demnitate si onoare, prestigiu profesional si alte valori similare.

Instanţa apreciază că, prin faptele lor - inculpatul  Ş.D. A. , după ce la începutul lunii octombrie 2012 a stocat fără drept în telefonul său mobil marca „Sony Ericsson” filmul ce conţine scene cu caracter pornografic în care se regăseşte partea vătămată minoră  C. A. M. , în vârstă de 17 ani, a ameninţat-o pe aceasta cu răspândirea imaginilor capturate, dar şi cu prezentarea filmului părinţilor săi, în scopul întreţinerii de relaţii sexuale, iar inculpatul  B. M.  în vara anului 2011, după ce a filmat cu ajutorul telefonului mobil partea vătămată minoră  C. A. M.  în timp ce întreţinea cu el raporturi sexuale orale, a înregistrat şi stocat în telefonul mobil o imagine din filmul menţionat, dar şi întregul film în hard-disk-ul computerului de la domiciliul său, - au cauzat părţii vătămate un prejudiciu nepatrimonial, constând în suferinţele psihice care au decurs in imposibilitatea de a desfăşura o viata familiala si sociala normala, comportamentul părţii vătămate schimbându-se radical după evenimentele petrecute in toamna anului 2012, aceasta devenind tristă şi retrasă, fiindu-i "ruşine şi teamă să nu i se intample ceva rău". Toate aceste aspecte au fost percepute în mod direct de către martora T. V., astfel încât declaraţia sa constituie din acest punct de vedere o probă directă şi imediată care va contribui la soluţionarea cauzei. 

Cei doi inculpaţi, prin săvârşirea faptelor pentru care au fost trimişi in judecată nu au inteles însă ca viata personala intereseaza fiecare persoana in parte, neputand sa devina publica decat in masura si conditiile dorite de persoana in cauza, si nu impotriva vointei acesteia.

In baza  art. 14 si 346 Cpp, instanţa va  admite in parte acţiunea civila si  va obliga inculpaţii Ş.D. A.  şi  B. M.  în solidar la plata sumei de 5.000 lei daune morale către partea civila  C. A. M. .

În baza art. 193 alin. 2 C.p.p., inculpaţii  Ş.D. A.  şi  B. M.  vor fi obligaţi la plata sumei de 700 lei cheltuieli de judecată către partea civilă  C. A. M.  reprezentând onorariu avocat.

În temeiul art. 191 alin. 2 C.p.p., inculpatul  Ş.D. A.  va fi obligat la plata sumei de 1000 de lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei reprezintă onorariu avocat oficiu.

În temeiul art. 191 alin. 2 C.p.p. inculpatul  B. M.  va fi obligat la plata sumei de 800 de lei, cheltuieli judiciare către stat.

Domenii speta

Spete similare