Mărturie mincinoasă. Elemente constitutive

Mărturie mincinoasă. Elemente constitutive

În drept, fapta inculpatului  H. P.  care audiat în calitate de martor, în dosarul nr.xxx/63/2010  al Tribunalului Dolj, a făcut afirmaţii mincinoase asupra unor împrejurări esenţiale cu privire la care a fost întrebat, respectiv  că, nu a împrumutat plasticuri care  pot fi utilizate  şi pentru inscripţionarea datelor conţinute de banda magnetică a cardurilor bancare inculpatului C., precum şi cele privind faptul că nu cunoaşte cine a folosit adresele " xxx" şi " yyy" întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzute de art. 260 alin. 1 Cod penal.

Elementul material infracţiunii de mărturie mincinoasă, reţinute în sarcina inculpatului  H. P. , s-a realizat prin efectuarea unor afirmaţii mincinoase cu privire la împrejurările de fapt anterior expuse, esenţiale pentru stabilirea situaţiei de fapt şi asupra cărora a fost întreba, atunci când a fost audiat ca martor în dosarul penal nr. xxx/63/2010  al Tribunalului Dolj

 Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru desfăşurarea normală a activităţii de înfăptuire a justiţiei, neavând relevanţă sub acest aspect faptul că instanţa care a soluţionat cauza a înlăturat declaraţiile mincinoase din ansamblul probator administrat, întrucât infracţiunea de mărturie mincinoasă se consumă în momentul în care s-au făcut afirmaţiile mincinoase cu privire la împrejurările esenţiale, neavând relevanţă dacă au influenţat sau nu soluţia instanţei.

Raportul de cauzalitate între elementul material şi rezultatul produs rezultă “ex re”, din însăşi săvârşirea faptelor.

Sub aspect subiectiv, fapta  inculpatului îmbracă elementele specifice formei de vinovăţie a intenţiei directe, aşa cum este reglementată aceasta de dispoziţiile art.19 alin.1 lit.a Cod penal, întrucât acesta a prevăzut rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelor fapte, respectiv urmărind să zădărnicească aflarea adevărului în cauză.

Judecătoria Craiova - Secţia penală - Sentinţa penală nr. 670/01.03.2013

Prin rechizitoriul emis la data de 09.07.2012, în dosarul nr.xxx/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpatului H. P. , pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută şi pedepsită de art.260 alin.1 Cod penal.

Sub aspectul situaţiei de fapt, în actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, că inculpatul  H. P. , audiat în calitate de martor, în dosarul nr.xxx/63/2010  al Tribunalului Dolj, a făcut afirmaţii mincinoase asupra unor împrejurări esenţiale cu privire la care a fost întrebat, respectiv  că, nu a împrumutat plasticuri care  pot fi utilizate  şi pentru inscripţionarea datelor conţinute de banda magnetică a cardurilor bancare inculpatului C., precum şi cele privind faptul că nu cunoaşte cine a folosit adresele " xxx" şi " yyy".

Situaţia de fapt descrisă a fost stabilită pe baza următoarelor mijloace de probă: copie de pe încheierea de şedinţă din data de 17.11.2011 în dosarul nr.xxx/673/2010  al Tribunalului Dolj, copii de pe declaraţiile date de învinuitul  H. P.  în calitate de martor , adresa nr.1/537/c din data de 01.02.2012 a Tribunalului Bucureşti, copie de pe rechizitoriul nr. yyy/D/P/2009 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate, declaraţii  martore  L. S. şi  M. S. , declaraţii învinuit  H. P. .

În cursul cercetării judecătoreşti, deşi legal citat inculpatul  H. P.  nu s-a prezentat în faţa instanţei de judecată.

În temeiul art.327 Cod procedură penală, au fost audiaţi în cauză, în condiţiile art.84-86 din acelaşi cod, martorii din acte  L. S. şi M. ( M.)S. declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei.

 A fost depusă fişa de cazier judiciar a inculpatului  H. P. .

Analizând coroborat ansamblul materialului probator administrat atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Prin rechizitoriul nr. 123D/P/2009  din data de 18.11.2010 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate  s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor C. A., S.E., V. C. L., T. D. R., C. N., B. M., S. D., H. H. S., N.M. T., V. I. C. şi N..C, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art.7 pct.1 din Legea 39/2003, art.42 alin.1,2 şi 3 din Legea 161/2003,Titlul III, art.26 C.p. rap. la art.46 alin.1 lit.a şi b din Legea 161/2003,Titlul III , art.24 alin.1 şi 2 din Legea 365/2002, art.26 C.p. rap. la art.25 din Legea 365/2002 şi art.27 pct.2 din Legea 365/2002, în final toate cu aplic.art.33 lit.a C.p.

În această cauză a fost audiat în calitate de martor inculpatul  H. P. , care a dat declaraţii contradictorii în cursul urmăririi penale şi în cursul judecăţii. Martorul  H. P.  a solicitat audierea sa, în calitate de martor, în cursul urmăririi penale, la D.I.I.C.O.T., să fie efectuată în prezenţa apărătorilor aleşi , av.  L. S. şi M. ( M.)S..

Astfel, inculpatul  H. P. , în declaraţia dată la 28.10.2010, la D.I.I.C.O.T. a arătat următoarele:

" Îi cunosc atât pe C. A., căreia i se spune Raţă şi T. D. R.".

" În ceea ce-l priveşte pe martorul  C. A. nu pot preciza cu exactitate  când, dar  în cursul anului 2007 sau 2008, mi-a solicitat să-i dau cu titlu de împrumut un număr destul de mare de plasticuri care  pot fi utilizate  şi pentru inscripţionarea datelor conţinute de banda magnetică a cardurilor bancare "

- despre plasticuri, inculpatul arată că le achiziţionase în aceea perioadă de la Milano şi i-a dat inculpatului  C. A.  un număr destul de mare.

" Precizez că am avut unele discuţii cu  C. A. referitoare la anumite carduri  şi posibilităţile de a fi folosite la anumite bancomate, dar niciodată nu am colaborat cu  C. A. "

- cu privire la numele de utilizator folosit pe yahoo messenger, inculpatul a arătat că el a folosit id-ul " xxx" şi în cursul anului 2008, T. D. R. a folosit id-ul " yyy".

În declaraţia dată în faţa instanţei, inculpatul  H. P. , a revenit asupra aspectelor esenţiale conţinute de declaraţia dată în faţa organelor de cercetare penală.

Astfel, în această nouă declaraţie dată la data de 17.11.2011,inculpatul a arătat că:

" am dat o declaraţie la urmărire penală, dar nu corespunde adevărului, organele de anchetă exercitând presiuni asupra mea, eu fiind la acea vreme eliberat din penitenciar de două săptămâni şi mi-au spus că dacă spun cum vor ei, voi  rămâne martor în acest dosar, iar dacă nu se va deschide anchetă şi pentru mine ca inculpat".

" îi cunosc pe inculpaţii  C. şi  T. de la curse auto la care am participat  şi eu şi ei . Pe ceilalţi inculpaţi nu îi cunosc. Cu ocazia acelor curse am mai discutat cu inculpaţii  C. şi T., dar numai despre maşini".

-" eu nu am dat niciodată plasticuri pentru inscripţionarea datelor altor persoane ".

" Nu am corespondat cu niciunul dintre inculpaţi prin intermediul calculatorului sau telefonului. Numele de utilizator pe care îl foloseam pentru discuţiile de pe yahoo messenger era R. plus nişte cifre pe care nu mi le mai aduc aminte. Nu ştiu cui îi aparţine numele de xxx. Nu ştiu cui îi aparţine id-ul " yyy".

" Nu am făcut niciodată schimb de plasticuri cu inc. C. , pentru că eu nu am fost niciodată în posesia unor plasticuri."

Având în vedere contradicţiile evidente dintre declaraţiile inculpatului, date în faţa organelor de urmărire penală şi la instanţa de judecată , Parchetul de pe lângă I.C.C.J.- Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută şi pedepsită de art.260 alin.1 Cod penal, întocmindu-se dosarul penal nr.xxxD/P/2011 care, prin ordonanţa din data de 22.03.2012, a fost declinat spre soluţionare Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova.

Din întregul material administrat în cauză rezultă că declaraţia dată de către inculpatul  H. P. , în cursul cercetării judecătoreşti efectuate în dosarul nr.xxx/63/2010  al Tribunalului Dolj conţine afirmaţii mincinoase făcute de către inculpat cu intenţia de a zădărnici aflarea adevărului în cauza respectivă şi a împiedica eventuala condamnare a unora dintre inculpaţii trimişi în judecată.

Afirmaţiile mincinoase ale inculpatului poartă asupra unor împrejurări esenţiale cu privire la care a fost întrebat, respectiv acţiunea de împrumutare de plasticuri care  pot fi utilizate  şi pentru inscripţionarea datelor conţinute de banda magnetică a cardurilor bancare inculpatului C., precum şi cele privind  adresele de messenger folosite de el şi de inculpatul T..

Retractarea declaraţiilor date de către inculpatul  H. P. , se întemeiază pe susţinerea că declaraţia dată în cursul urmăririi penale nu corespunde adevărului, întrucât organele de anchetă au exercitat presiuni asupra sa, câtă vreme aceste susţineri au rămas la nivelul unor simple afirmaţii, nedovedite, făcute pur şi simplu din dorinţa de a se sustrage de la tragerea la răspundere penală pentru fapta săvârşită.  De asemenea justificarea inculpatului nu poate fi reţinută, întrucât audierea sa în calitate de martor, în cursul urmăririi penale a fost efectuată în prezenţa a doi avocaţi aleşi, tocmai pentru a-i fi respectate toate garanţiile procesuale.

 Din declaraţiile date în faza de urmărire penală cât şi în faza de cercetare judecătorească, de către cele două martore,  L. S. şi M. ( M.) S., instanţa reţine că asupra martorului  H. P.  nu s-au exercitat nici un fel de presiuni ori constrângeri, nefiind obligat să declare nimic în plus faţă de ceea ce a dorit, cele două precizând că nu ar fi permis niciodată, în calitate de avocate, nici un fel de presiuni din partea organelor de anchetă, declaraţia dată de inculpatul H. P., în calitate de martor în dosarul nr. 123D/P/2009 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate, fiind luată într-un mod absolut legal şi procedural, fiindu-i explicate martorului toate drepturile şi obligaţiile pe care le avea şi acestea i-au fost respectate de către organele de anchetă.

Faptul că declaraţia dată în faţa instanţei de judecată nu corespunde  adevărului rezultă şi din comunicarea primită de la Tribunalului Bucureşti , cu privire la  dosarul xxx/3/2010, din care se reţine că în urma percheziţiei informatice la sistemele ridicate, de la domiciliul inculpatului  H. P. , au fost identificate numele de utilizator  " xxx" şi " ///"

În raport cu cele reţinute, instanţa constată că vinovăţia inculpatului  a fost dovedită indubitabil cu materialul probator administrat  în cursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti, pe care instanţa îl apreciază ca fiind suficient şi complet.

În drept, fapta inculpatului  H. P.  care audiat în calitate de martor, în dosarul nr.xxx/63/2010  al Tribunalului Dolj, a făcut afirmaţii mincinoase asupra unor împrejurări esenţiale cu privire la care a fost întrebat, respectiv  că, nu a împrumutat plasticuri care  pot fi utilizate  şi pentru inscripţionarea datelor conţinute de banda magnetică a cardurilor bancare inculpatului C., precum şi cele privind faptul că nu cunoaşte cine a folosit adresele " xxx" şi "yyy" întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzute de art. 260 alin. 1 Cod penal.

Elementul material infracţiunii de mărturie mincinoasă, reţinute în sarcina inculpatului  H. P. , s-a realizat prin efectuarea unor afirmaţii mincinoase cu privire la împrejurările de fapt anterior expuse, esenţiale pentru stabilirea situaţiei de fapt şi asupra cărora a fost întreba, atunci când a fost audiat ca martor în dosarul penal nr. xxx/63/2010  al Tribunalului Dolj

 Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru desfăşurarea normală a activităţii de înfăptuire a justiţiei, neavând relevanţă sub acest aspect faptul că instanţa care a soluţionat cauza a înlăturat declaraţiile mincinoase din ansamblul probator administrat, întrucât infracţiunea de mărturie mincinoasă se consumă în momentul în care s-au făcut afirmaţiile mincinoase cu privire la împrejurările esenţiale, neavând relevanţă dacă au influenţat sau nu soluţia instanţei.

Raportul de cauzalitate între elementul material şi rezultatul produs rezultă “ex re”, din însăşi săvârşirea faptelor.

Sub aspect subiectiv, fapta  inculpatului îmbracă elementele specifice formei de vinovăţie a intenţiei directe, aşa cum este reglementată aceasta de dispoziţiile art.19 alin.1 lit.a Cod penal, întrucât acesta a prevăzut rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelor fapte, respectiv urmărind să zădărnicească aflarea adevărului în cauză.

Nu poate fi reţinută sub acest aspect susţinerea inculpatului din faza de urmărire penală conform căreia  declaraţia dată în cursul urmăririi penale nu corespunde adevărului, pentru că organele de anchetă au exercitat presiuni asupra sa,

câtă vreme aceste susţineri au rămas la nivelul unor simple afirmaţii, nedovedite, făcute pur şi simplu din dorinţa de a se sustrage de la tragerea la răspundere penală pentru fapta săvârşită. De asemenea justificarea inculpatului nu poate fi reţinută, întrucât audierea sa în calitate de martor, în cursul urmăririi penale a fost efectuată în prezenţa a doi avocaţi aleşi, tocmai pentru a-i fi respectate toate garanţiile procesuale.

La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată inculpatului pentru infracţiunea săvârşită, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 alin.1 Cod penal, respectiv dispoziţiile generale ale acestui cod, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârşite, persoana infractorului şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art.260 alin.1 din Codul penal, pedeapsa pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă este închisoarea de la 1 la 5 ani.

În ceea ce priveşte gradul concret de pericol social al faptei, acesta se determină prin raportare la împrejurările în care a fost săvârşită fapta, la urmarea produsă şi la forma de vinovăţie cu care a acţionat inculpatul.

Fapta inculpatului  are un grad sporit de pericol social, având în vedere că a fost săvârşită în scopul împiedicării înfăptuirii activităţii de justiţie, ceea ce ar fi putut conduce la periclitarea relaţiilor sociale referitoare la înfăptuirea justiţiei,

De asemenea, se va avea în vedere că fapta a fost săvârşită cu o formă de vinovăţie ridicată, inculpatul  prevăzând rezultatul faptei  sale si urmărind producerea lui.

Astfel, instanţa în temeiul art.  260 alin.1 C.p. va condamna pe inculpatul H. P.  la pedeapsa de  1 an închisoare.

În temeiul 71 C.p. va  interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei.

Având în vedere că pedeapsa aplicată inculpatului  nu depăşeşte 3 ani, că inculpatul nu a mai fost condamnat anterior şi apreciind că se poate îndrepta şi fără executarea pedepsei, în temeiul  art.81 coroborat cu art.82 Cod penal, instanţa va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an închisoare, pe durata termenului de încercare de 3 ani.

În baza art. 81 al. 1 şi 2 C.pen. va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare de 3 ani , calculat potrivit art. 82 C.pen.

În baza art. 71 al. 5 C.pen. va  suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 359 C.pen. va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C.pen. privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art. 191 al. 1 C.proc.pen. va obliga inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 200 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu.

Domenii speta

Spete similare