Instanţa de fond nu a administrat niciun probatoriu în cauză, nici în ceea ce priveşte întinderea şi identificarea terenurilor în cauză atât în ceea ce priveşte locul situării acestora, cât şi referitor la identificarea cu date de cf, de amenajament ...

Sentinţă civilă 124/2008 din 16.12.2009


Drept civil.

Decizie civilă

Fond funciar.

 Instanţa de fond nu a administrat niciun probatoriu în cauză, nici în ceea ce priveşte întinderea şi identificarea terenurilor în cauză atât în ceea ce priveşte locul situării acestora, cât şi referitor la identificarea cu date de CF, de amenajament silvic sau cadastral, identificarea din dispozitivul sentinţei cu referire la suprafaţa în „iugăre” şi situarea „în hotarul Comunei Telciu” face imposibilă executarea hotărârii. Mai mult, folosirea unei unităţi de măsură a suprafeţei „iugărul” şi localizarea „în hotarul Comunei Telciu” sunt elemente arhaice, care nu îşi mai găsesc locul în conţinutul unei hotărâri judecătoreşti contemporane.

(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. civ., dec. nr. 124/2008, nepublicată)

Prin sentinţa civilă nr. 1383 din 6 dec.2007 pronunţată de Judecătoria Năsăud s-a admis plângerea precizată de petenta I. M. împotriva intimatelor Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Telciu, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, precum şi cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenientul I. I., ca fiind întemeiată şi în consecinţă: s-a anulat Hotărârea nr. 478 din 5.07.2007 emisă de Comisia judeţeană Bistriţa-Năsăud şi s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe numele petentei asupra loturilor de teren cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de l4 iugăre situat în hotarul Comunei Telciu; s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe numele intervenientului I. I. asupra lotului cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 7 iugăre situat în hotarul Comunei Telciu.

 Împotriva sentinţei a declarat recurs intimata Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Telciu.

 Recursul declarat în cauză este fondat.

 Analizând dosarul instanţei de fond, tribunalul apreciază că în cauză instanţa de fond a administrat un probatoriu insuficient, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului.

 Astfel, din cererea depusă de I. M. la Comisia locală Telciu la 30.11.2005, rezultă că acesta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de 3,5 ha pădure (fără să indice antecesorii după care solicită reconstituirea), anexând adeverinţa nr. 1903/3.04.1998 a Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale prin care se certifică faptul că numiţii T. D.N,  T. D. I., B. T. şi T. I. au avut păduri în localitatea Telciu şi adeverinţele în care figurează înscrişi cu păduri B. T., T. I., T. I., S. G. pretinşi antecesori ai soţului său. Din actele de stare civilă depuse la dosarul cauzei nu rezultă legătura de rudenie nemijlocită între petentă şi pretinşii antecesorii, dovada în condiţiile legale trebuind a fi făcută prin acte de stare civilă care să ateste în mod direct rudenia dintre persoanele înscrise în adeverinţele în cauză şi petentă. Prin precizarea de acţiune, petenta şi-a precizat cererea indicând antecesorii după care solicită reconstituirea şi legătura de rudenie cu aceştia, însă actele de stare civilă depuse sunt insuficiente şi nu fac dovada relaţiei de rudenie directe cu aceştia.

 Instanţa de fond nu a administrat niciun probatoriu în cauză, nici în ceea ce priveşte întinderea şi identificarea terenurilor în cauză atât în ceea ce priveşte locul situării acestora, cât şi referitor la identificarea cu date de CF, de amenajament silvic sau cadastral, identificarea din dispozitivul sentinţei cu referire la suprafaţa în „iugăre” şi situarea „în hotarul Comunei Telciu” face imposibilă executarea hotărârii. Mai mult, folosirea unei unităţi de măsură a suprafeţei „iugărul” şi localizarea „în hotarul Comunei Telciu” sunt elemente arhaice, care nu îşi mai găsesc locul în conţinutul unei hotărâri judecătoreşti contemporane.

 Sentinţa instanţei de fond este nelegală şi în ceea ce priveşte modul de soluţionare a cererii intervenientului I. I.

 Potrivit art. 49 alin. 2 C. proc. civ, intervenţia este în interes propriu când cel care intervine invocă un drept al său, ori în litigiul având ca obiect plângerea petentei I. M. împotriva Hotărârii nr. 478/2007 a Comisiei judeţene în legătură cu modul de soluţionare a cererii sale de reconstituire intervenientul nu poate invoca niciun drept al său propriu.

 Din lecturarea hotărârii atacate nu rezultă că această hotărâre a analizat vreo cerere a intervenientului sau vreun drept al său.

 De altfel, petenta I. M. nici nu putea invoca vreun drept propriu sau vreo calitate în a cere reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri ce au aparţinut antecesorilor soţului său I. I. (chiar dacă şi-a precizat în acest sens plângerea), acesta fiind singurul îndreptăţit potrivit dispoziţiilor legale în materie de fond funciar să solicite, uzând de procedură specială şi în termenele legale, reconstituirea dreptului de proprietate.

 Instanţa de fond nu a făcut nicio verificare în cauză dacă intervenientul a solicitat sau nu potrivit Legii nr. 18/1991 şi a actelor normative ulterioare reconstituirea dreptului de proprietate după antecesorii săi pentru a se putea pronunţa în mod temeinic şi legal asupra fondului cererii sale de intervenţie.

 Având în vedere considerentele expuse, apreciind că hotărârea atacată a fost pronunţată fără administrarea probatoriului necesar stabilirii corecte a stării de fapt în cauză, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului, urmează ca potrivit art. 312 alin. 5  C. proc. civ., să se admită recursul declarat în cauză, să se caseze în întregime sentinţa atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleaşi instanţe de fond.

 Cu ocazia rejudecării, instanţa în baza art. 129 C. proc. civ, va depune diligenţele necesare pentru ca petenta să facă dovada cu acte de stare civilă a legăturii sale de rudenie cu persoanele după care pretinde reconstituirea dreptului de proprietate respectiv, T. a lui I., T. I. a lui N., T. I. a lui T. şi T. D., ceea ce înseamnă depunerea actelor de naştere şi deces ale acestora şi ale părinţilor petentei şi va repune în discuţia acesteia necesitatea efectuării unei expertize tehnice de identificare cu date de CF, cadastrale sau de amenajament silvic a terenurilor în litigiu, cu stabilirea întinderii acestora în unităţi de măsură actuale, precum şi depunerea altor acte, extrase CF, registru agricol etc., cu care să facă dovada acestor terenuri şi a existenţei lor în patrimoniul antecesorilor.

 În ceea ce priveşte cererea de intervenţie în interes propriu, instanţa va analiza dacă în cauză sunt îndeplinite condiţiile art. 49 şi urm. C. proc. civ. şi măsura în care aceasta se impune a fi judecată odată cu cererea principală în condiţiile art. 55 C. proc. civ. (judecător Redl Elvira).

Domenii speta