Minori si familie

JUDECATORIA

Prin cererea inregistrata la data de 21.01.2013 sub nr. 295/189/2013 reclamanta V G-V a solicitat in contradictoriu cu B V pronuntarea unei hotarari prin care sa se stabileasca la ea locuinta minorului B A M, nascut la data de 19.03.2012, paratul sa fie obligat la plata pensiei de intretinere pentru minor, sa se dispuna ca ea sa beneficieze de alocatia minorului in calitate de reprezentant legal, obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea cererii arata in anul 2011 a inceput o relatie de concubinaj cu paratul din care a rezultat minorul B A M, nascut la data de 19.03.2012. Au locuit impreuna in com. B, jud. V, in casa bunicilor ei, familia S I si E, unde de altfel este si locuinta ei, in care s-a nascut si a crescut.Arata ca paratul lucreaza la SC H SA B- Agentia B, ca muncitor, astfel incat pleca la munca in timpul saptamanii si venea acasa la sfarsit de saptamana.Precizeaza ca dinainte de a se naste minorul a constatat ca paratul este consumator de bautura in special tuica, provocand de multe ori scandal atat ei, cat si bunicilor. Dupa ce s-a nascut minorul, paratul si-a luat concediu pentru cresterea minorului spunandu-i ca astfel nu va mai pleca in timpul saptamanii si ca o va a ajuta la cresterea copilului. Inca de la inceputul concediului paratul a inceput sa consume si mai mult bauturi alcoolice, sa o jigneasca si sa o loveasca. A fost in vizita la parintii paratului, impreuna cu minorul si pe fondul consumului de alcool a fost batuta, lovita si amenintata cu cutitul, cu greu a reusit sa plece de acolo si sa se intoarca acasa.

Reclamanta mai arata ca de la nasterea fiului lor, paratul ridica o suma frumoasa pentru cresterea si ingrijirea minorului, cat si alocatia de stat in suma de 200 lei, dar refuza sa dea bani in casa, ea fiind nevoita sa traiasca din banii bunicilor si a mamei ei. Paratul nu mai locuieste cu ei, ii expediaza mesaje pe telefon ca ii va trimite bani, dar sunt doar promisiuni.

Cerereaa fost intemeiata in D pe dispozitiile art. 529 C. civ si 86-94 C. fam, Legea nr. 61/1993.

In sustinere a atasat copie de pe cartilede identitate, certificatul de nastere al minorului, Polita de asigurare facultativa programul casa ( f. 5-9).

Paratul a depus la dosarul cauzei intampinare si cerere reconventIalainregistrate la dosar la data de 4.02.2013.

In intampinare a aratat ca nu este de acord cu cererea reclamantei, deoarece aceasta nu are conditii materiale si morale pentru a creste si educa pe minorul A M. Sustine ca la data de 19.06.2011 au inceput relatia de concubinaj, dupa ce el si rudele sale au cerut-o in casatorie de la bunicii ei, care o aveau in plasament pe reclamanta. Prima perioada a convietuirii lor, timp de 2 luni,s-a desfasurat in jud. N, com. P T, sat D, unde are casa lui cu 5 camere, curent electric, apa, gospodarie bogata cu animale, locuind in aproprierea parintilor lui. In luna august 2011 mama si matusa reclamantei, care erau plecate la munca in Italia, in lipsa lui de acasa au venit si au luat-o pe reclamanta mai mult cu forta si au dus-o inapoi la B. A aflat de la rudele lui ca reclamanta plangea si se ascundea prin casa. Sustine ca el a mers dupa reclamanta imediat ce a aflat cele intamplate si au ramas in com. B, facea naveta B-V-B, doar de dragul reclamantei si pentru ca ei sa nu se desparta. Relatiile lor au fost bune in aceasta perioada.

Mai arata ca la data de 19.03.2012 s-a nascut baietelul lor A-M si a continuat sa accepte sa locuiasca la rudele reclamantei, si-a intrerupt serviciul, si-a luat concediu de crestere copil pentru a sta cu reclamanta. Cu toate acestea rudele reclamantei o influentau sa se desparta de el, fiind nemultumiti pentru ca, dupa ce si-a luat concediu, veniturile lui au scazut. Dupa ce reclamanta a nascut el facea treburi prin casa, spala rufe si pentru ceilalti membri ai familiei dar acestia erau nemultumiti.

Paratul arata ca in luna august 2012 seara a fost alungat de rudele reclamantei, fiind chiar lovit de bunica acesteia. A stat 3 saptamani la N, a revenit si a luat-o pe reclamanta si pe copil la el acasa, mai ales ca la B nu erau conditii, intr-o singura camera locuiau 3 familii, 12 persoane,casa este cu pamant pe jos, nu au apa, animale. In luna decembrie reclamanta a spus ca merge pentru 2-3 saptamani la rudele ei la B pentru a-si face buletinul. De atunci insa nu s-a mai intors.

Sustine ca in toate perioadele in care au fost despartiti si chiar si in ianuarie 2013 el trimitea bani pentru copil pe numele bunicului reclamantei.

Pe cale de cerere reconventIala paratul-reclamant a solicitat stabilirea domiciliului minorului la el iar in subsidiar fixarea unui program de vizita si exercitare a Durilor parintesti, astfel :

- in luna martie, august, minorul sa stea la domiciliul lui;

- ultimele 2 saptamani din luna decembrie a fiecarui an sa stea la domiciliul lui;

- ultima saptamana a fiecarei luni sa stea la domiciliul lui.

Cererea a fost intemeiata in D pe dispozitiile art. 115, 117 C. proc. civ.

Reclamanta-parata a formulatintampinare la cererea reconventIala prin care a solicitat respingerea acesteia. A aratat ca nu poate fi de acord cu stabilirea domiciliului minorului la parat, avand in vedere ca acesta are varsta de 11 luni si are neaparata nevoie sa creasca alaturi de mama lui. Arata ca desi este o mama tanara a fost invatata sa munceasca si are o grija deosebita in a-si ingriji copilul. Este ajutata de bunicii ei cu care locuieste si sunt inca in putere, sunt gospodari, iar mama o ajuta cu bani din strainatate. Mai arata ca nu poate fi de acord nici cu programul de vizita, astfel cum a fost precizat incererea reconventIala, minorul este mult prea mic pentru a fi mutat in fiecare luna de la o casa la alta. In plus minorul are un anumit program de somn, de masa de ingrijire . Sustine ca nu este impotriva ca paratul sa aiba legaturi cu minorul insa pana acesta va creste mai mare paratul va putea sa-si viziteze fiul la domiciliul lor din com. B. Reclamanta-parata mai arata ca paratul-reclamant nu are conditii sa creasca minorul, el incepe serviciul la data de 19.03.2013, lucreaza la B si vine acasa doar la sfarsit de saptamana, astfel ca minorul trebuie sa creasca singur. Paratul nu are locuinta personala, locuieste la parintii adoptivi. Au incercat la inceput sa locuiasca la parintii lui dar mama acestuia era nemultumita de ea. Sustine ca singura suma de bani pe care a primit-o de la parat a fost 200 lei pe data de 25.01.2013 , dupa promovarea prezentei actiuni.

Reclamanta-parata a aratat ca este de acord ca paratul-reclamant sa-si viziteze fiul la sfarsitul fiecarei luni, sambata la domiciliul ei din com. B, jud. V, intre orele 12,00-18,00.

In D a invocat dispozitiile art. 5115 C. proc. civ.

In cauza a fost efectuata Ancheta psihosociala de Autoritatea Tutelara din cadrul Primariei Comunei B, jud. V si din cadrul Primariei Comunei P T, jud. N.

A fost administrata proba cu inscrisuri si testimoniala.

Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele :

Intre partile din prezentul dosar a existat o relatie de concubinaj, iar din aceasta relatie a rezultat minorul B A-M, nascut la data de 19.03.2012, la B, jud. V.

In prezent partile sunt despartite, reclamanta-parata impreuna cu minorul locuiesc in com. B, jud. V in casa proprietatea bunicilor materni ai reclamantei-parate, iar paratul-reclamant locuieste in com. P T, jud. N in casa proprietatea parintilor sai.

Din continutul referatului de ancheta psihosociala intocmit de Autoritatea Tutelara din cadrul Primariei com. B rezulta ca reclamanta impreuna cu minorul locuiesc in casa bunicilor materni compusa din 4 camere, din care una este ocupata de reclamanta, este mobilata corespunzator unei civilizatii decente, este racordata la reteaua electrica asigurand toate conditiile de crestere, intretinere si educare a minorului. Starea de sanatate este buna. Se propune ca minorul sa fie incredintat mamei, tinand cont si de faptul ca bunicii sunt atasati de minor si de nepoata lor care de altfel s-a aflat in intretinerea lor de la varsta de 2 ani, bunicii au asigurat toate conditiile de crestere, intretinere si educare, fiind o familie inchegata, muncitori, buni gospodari ai satului, respectuosi, au achitate toate obligatiile fata de stat, au o comportare demna de urmat.

Din continutul referatului de ancheta psihosociala intocmit de Autoritatea Tutelara din cadrul Primariei com. P T, jud. N, rezulta cafamilia paratului-reclamant detin o casa formata din 3 camere, un hol si o camara dotata corespunzator, incalzire cu sobe pe lemne unde locuieste paratul si o anexa formata din 2 camere, un dormitor si o bucatarie, unde locuiesc parintii, apa curenta in curte. Familia este in relatii bune cu vecinii si cu comunitatea, nu au creat nici un fel de probleme organelor de conducere din comuna si se bucura de stima cetatenilor. Au teren agricol, animale 2 vaci, 10 pasari, 15 oi.

Prin raspunsul la interogatoriul administrat in cauza paratul a recunoscut ca mama reclamantei i-a cumparat cele necesare pentru cresterea in bune conditii a minorului, respectiv haine, lapte praf, patut, premergator, masuta pentru copii. Paratul-reclamant insa nu a recunoscut ca nu ar fi trimis bani reclamantei, afirmand ca i-a dat bani intotdeauna dupa ce a plecat: in luna decembrie, in februarie-200 lei, in martie-400 lei, dar si suma de 200 lei in ianuarie. Paratul-reclamant a precizat ca in imobilul in care locuieste reclamanta-parata nu sunt conditii, deoarece sunt 4 familii intr-o casa, a sustinut insa ca reclamanta nu si-a neglijat fiul de la nastere.

Prin raspunsul la interogatoriul administrat in cauza reclamanta-parata a aratat ca imobilul in care locuieste paratul are 3 camere si o magazie, parintii lui locuiesc in apropiere si atunci cand locuiau la el mama paratului o ajuta la treburile gospodaresti. A recunoscut ca atunci cand paratul a locuit la B veniturile acestuia erau puse la dispozitia familiei reclamantei. Aceasta a recunoscut ca ea nu are locuinta personala si nici venituri dar a sustinut ca are conditii si o ajuta mama ei, iar in imobil, in prezent locuieste doar ea cu minorul si un unchi singur. Despre imobilul in care locuieste reclamantaa aratat ca este o casa ca la tara, fara gresie sau altceva pe jos, nu au apa in curte, dar au animale si pasari.

Prin declaratia data in fata instantei martora Z R, audiata la propunerea reclamantei,a declarat ca partile sunt despartite de 3luni, auimpreuna un baiatinvarstade un an care locuie?te impreuna cu reclamanta si carese ocupade minor, ajutatafiinddemama ei. Siatuncicandlocuiaimpreuna, reclamanta se ocupa de minor. Imobilul in care locuieste reclamantaesteformat din 4 camere, un hol?i o bucatariedevara, iar aici locuie?tereclamantaimpreuna cuminorulintr-una din camere, iarin alta camera locuie?teunchiul reclamanteiimpreuna cu so?ia ?i 2 copii. Toatecamerele sunt locuibile, dar in celelalte doua in prezent nu locuie?te nimeni. In acest imobil sunt condi?ii pentru cre?terea minorului, este iluminat, are caldura la soba pe lemne, este ingrijit. Martora a mai declarat ca in perioada in careparatul locuialaB acesta se comporta bine cu minorul, in schimb martora a observat ca-i placeasa consumerachiu ?iprovocascandal.A mai declarat ca paratul este violent cu reclamanta, chiar el se lauda in acest sens. Intr-unadinzileparatul a sunat-o spunandu-i ca vreasa plecela Xdeoarece a batut-o peG ?i ii este teama de bunicul acesteia sa se mai intoarca. Martora a mai declarat ca paratul a trimis reclamantei 200 lei dupaintroducereaprezentei ac?iuni ?i inca o data300lei, insa o luna dezile nu a trimis nimic si nu se intereseaza de minor. Atunci cand o sunape relamantaointreabadoar de ce a ie?it la magazin dar nu o intreaba de minor. De la data despar?irii paratul nu l-a vizitat pe minor. De asemenea, martora a mai declarat ca paratul este inconcediupentrucre?tereacopilului in varstadepana la un an ?i prime?te cei 800 lei. Mama reclamanteiii trimite bani acesteia. Bunici reclamanteinu locuiesc in acel imobil, fiindpleca?ide7-8luni, lao fiica de-a lor, ce este plecata in Italia, bunicii avand grija decopiii acesteia.

Prin declaratia data in fata instantei martora X, audiata la propunerea reclamantei,a declarat ca partileauimpreuna unminordeaproapeun an dezile, carelocuie?te cu reclamanta in imobilul proprietatea bunicii reclamantei, format din 4 camere. Reclamanta a revenit in acestimobil atunci candminorul avea in jur de 2 luni, reclamanta se ocupa bine de minor, chiar daca are doar 18 ani, aceasta are experien?a in ingrijirea copiilor deoarece s-a ocupat ?i decre?terea nepo?ilor. Martora declara ca pe parat l-avazut de cateva ori in bar, iarde copil nu prea se ocupa, poate doar la insisten?elereclamantei. Paratul a plecat la parin?ii lui laXdeoarecenu se maiputeauin?elegedin cauzaconsumului de alcool ?i a violentelorexercitate de parat asupra reclamantei. Despar?irea par?ilor a intervenit in urma cu 3 luni, iar in aceasta perioada paratul nu a mai venit la minor, nu se mai interseaza de el, din spuselereclamantei acesta o suna ?i ii spune ca o iube?tefara a intrebadecopil. Martora a mai declarat ca, pe reclamanta o sprijinafinanciarmama ei care lucreaza in Italia. Bunicii materni s-aumutatdin imobilul in care inprezent locuieste reclamanta inurma cu 6 luni. Atunci candparatullocuiacu reclamanta in imobil, locuia?iunchiul reclamantei cu familia sa intr-o camera separata. ?i inprezent acesta locuie?te in acel imobil. Unchiul reclamantei are 2 copiiminori. Imobilul este incalzitcu sobapelemne. In camerain carelocuie?tereclamanta cu minorul este du?umea?i exista o fantana laie?irea din curte.

Prin declaratia data in fata instantei martorul X, audiat la propunerea paratului, a declarat ca partile auimpreuna unbaiatcare in prezent este cu reclamanta, dar nu ?tie unde locuiesc. Imobilul apartinand paratului, este format din 4-5 camere,familia acestuia este o familiedegospodari care au mult pamant ?i cresc animale. Cand a mers la parat acasa a observat ca, de minor se ocupa atat reclamanta, dar si mama paratuluiintre cele doua fiind o rela?ie buna, dar l-a vazut si pe parat avand grija de minor. Martorul a mai declarat ca paratul este gospodar, lini?tit, nu are vicii.

Prin declaratia data in fata instantei, martorulX V, audiat la propunerea paratului a declarat ca nu l-am vazut niciodata pe minor. ?tie ca paratul-reclamant estemuncitorpe ?antierlaHidroconstruc?ia?ilucreaza din 2001 acolo. Martorulil ?tie pe parat ca fiind un om la locul lui, dintr-o familiede gospodari , cinsti?i. Cunoaste imobilulparatului-reclamant, acesta este format din 3 camere ?i un hol ?i are o anexa reprezentand o bucatarie de vara. In acestimobillocuie?teparatul-reclamantimpreuna cu parin?ii lui, care sunt proprietarii imobilului. Familiaparatului are o buna situa?ie materiala buna, fiindcrescatori de animale, 10-15 oi,2 vaci, 2 porci. Ace?tiaau teren de cositpe care-l cultiva?i il recolteaza. Familiaparatului- reclamant este cunoscuta ca fiind o familielini?tita, fara vicii. Paratul-reclamanteste o persoana muncitoare ?i mai timida. Nu l-a vazut pe parat-reclamant consumandalcool. Duminicaparatul-reclamant merge la biserica ?i apoi acasa. Sunt condi?ii bune pentru cre?terea minorului.

In ceea ce priveste locuinta minorului, instanta retine ca, potrivit art. 496 alin 1-3 din Codul civil (Legea nr. 287/2009):(1) Copilul minor locuieste la parintii sai.

(2) Daca parintii nu locuiesc impreuna, acestia vor stabili, de comun acord, locuinta copilului.

(3) In caz de neintelegere intre parinti, instanta de tutela hotaraste, luand in considerare concluziile raportului de ancheta psihosociala si ascultandu-i pe parinti si pe copil, daca a implinit varsta de 10 ani. Dispozitiile art. 264 raman aplicabile.

In cauzas-a dovedit faptul ca minorul locuieste impreuna cu reclamanta parata in casa proprietatea bunicilor materni. Din materialul probator administrat in cauza rezulta ca desi in acest imobil nu sunt conditii luxoase, sunt totusi conditii optime pentru cresterea si ingrijirea minorului. O dovada in acest sens este si aceea ca in imobilulindiscutie chiar reclamanta-parata a crescut pana la aceasta varsta. Nu s-au facut dovada ca acest imobil nu prezinta garantii igienico-sanitare conforme pentru cresterea minorului, atat in continutul anchetei psihosociale, cat si in declaratiilor martorilor se subliniaza ca acest imobil prezinta conditii pentru cresterea minorului. S-a insistat pe ideea ca in acest imobil locuiesc prea multe persoane, aspect ce nu a fost dovedit, in prezent locuind doar reclamanta cu minorul si familia unchiului sau, iar imobilul este format din 4 camere. Si aici se cresc animale, iar familia este cunoscuta ca o familie linistita, inchegata, muncitori, buni gospodari ai satului, respectuosi.

Si imobilul paratului-reclamant prezinta garantii si conditii optime pentru cresterea si intretinerea minorului, familia lui este de asemenea, o familie de oameni gospodari, respectati in comunitate, insa avand in vedere interesul minorului de a se dezvolta intr-un mediu sigur, sanatos si care sa-i conferestabilitate, instanta urmeaza ca in temeiul art. 400 al 1 Cod civil (Legea nr. 287/2009), sa stabileasca locuinta minorului la reclamanta-parata.

Pentru a pronunta aceasta solutie instanta are in vedere in primul rand varsta frageda a minorului, care in aceasta perioada are nevoie de prezenta mamei, ea fiind cea care s-a ocupat indeaproape de minor de la nastere pana in prezent. Paratul-reclamant a finalizat concediul de crestere copil, iar natura serviciului pe care il are nu-i permite acestuia sa se ocupe de minor, fiind plecat in perioada saptamanii , la domiciliu locuind la sfarsit de saptamana si in perioada concediilor. Chiar daca parintii paratului-reclamant locuiesc in apropiere si ar putea sa-l ajute in cresterea minorului, instanta retine ca interesul minorului este ca el sa fie crescut, ingrijit , educat si protejat de catre mama. Chiar daca reclamanta nu are un loc de munca, ea este ajutata financiar de catre mama ei, dar este ajutata si de bunicii care au si crescut-o .

Instanta retine ca, in ceea ce priveste cererea de obligare a paratului-reclamantla plata pensiei de intretineresunt aplicabile dispozitiileart.402 pct.1 si 2 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) potrivit cu care fiecare parintetrebuiesa contribuie la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesIala a copiilor.

Potrivit art. 524 Cod Civil:” Are D la intretinere numai cel care se afla in nevoie, neputandu-se intretine din munca sau din bunurile sale” iar potrivit art.529 (1) Intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati.

(2) Cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii si o jumatate pentru 3 sau mai multi copii.

(3) Cuantumul intretinerii datorate copiilor, impreuna cu intretinerea datorata altor persoane, potrivit legii, nu poate depasi jumatate din venitul net lunar al celui obligat.”

Prin adresa nr. X comunicata la dosarul cauzei de SC H SA- Sucursala X si inregistrata la dosarul cauzei la data de 29.03.2013 sub nr. 7307, paratul-reclamant si-areluat activitatea in cadrul acestei unitati, incepand cu data de 20.03.2013, iar in conformitate cu contractul individual de munca salariul tarifar lunar de incadrare este de 1356 lei, la care se adauga sporul de conditii grele de 10%. Se arata ca venitul lunar net corespunzator prevederilor contractului individual de munca, in conditiile unei luni lucrate complet este de 1055 lei.

Potrivit art. 529 al.2 si art. 530 din Codul civil (Legea nr. 287/2009),urmeaza sa se dispuna obligarea paratului-reclamant la plata unei pensii de intretinere in cuantum de 260 lei lunar, incepand cu data introducerii cererii – 21.01.2013, in temeiul art. 532 din codul civil (Legea nr. 287/2009), si pana la majoratul minorului.

Din actele depuse la dosar-f. 65-68, rezulta ca paratul reclamant a trimis reclamantei parate in luna septembrie 2012-suma de 400 lei, in luna ianuarie 2013-suma de 200 lei si in luna februarie suma de 400 lei.

Paratul-reclamant a incasat indemnizatia pentru cresterea copilului in varsta de pana la 1 an-940 lei, dar si alocatia minorului in suma 200 lei. Astfel ca, din sumele trimise reclamantei parate200 lei reprezinta alocatia minorului. Partile au fost despartite in multe perioade de timp, ultima fiind cea din decembrie 2012. Astfel, paratul reclamant nu a facut dovada ca in luna decembrie si ianuarie a contribuit la intretinerea minorului, transmitand reclamantei doar suma de 200 lei ( alocatia minorului), in februarie a transmis reclamantei suma de 400 lei- alocatia minorului si o contributie de 200 lei laintretinerea minorului.

Cu privire la cererea formulata de reclamanta-parata de stabilire ca alocatia minorului sa fie incasata de catre ea, instanta, avand in vedere ca locuinta minorului a fost stabilita la mama, vazand si dispozitiile art. 3 din Legea nr. 61/1993, privind alocatia de stat pentru copii, potrivit cu care „Titular al Dului la alocatia de stat pentru copii este copilul”precum si dispozitiile art. 4 alin 1 din aceeasi lege , potrivit cu care “Alocatia de stat pentru copii se plateste unuia dintre parinti pe baza acordului acestora sau, in caz de neintelegere, pe baza deciziei autoritatii tutelare ori a hotararii judecatoresti, parintelui caruia i s-a incredintat copilul spre crestere si educare”urmeaza a admite aceasta cerere si a dispune ca alocatia de stat pentru minorul B A-M sa fie platita reclamantei-parate V G-V .

Cu privire la cererea reconventIala pentru exercitarea Durilor parintesti side a avea legaturi personale cu minorul formulata de paratul-reclamant instanta retine urmatoarele :

Dispozitiile art. 14 din Legea nr. 272/2004 consacra Dul copilului de a avea legaturi personale atat cu ambii parinti, cat si cu rudele sale si cu celelalte persoane fata de care a dezvoltat relatii apropiate, astfel : (1) Copilul are Dul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament.

(2) Copilul are Dul de a-si cunoaste rudele si de a intretine relatii personale cu acestea, precum si cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie, in masura in care acest lucru nu contravine interesului sau superior.

(3) Parintii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot impiedica relatiile personale ale acestuia cu bunicii, fratii si surorile ori cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie, decat in cazurile in care instanta decide in acest sens, apreciind ca exista motive temeinice de natura a primejdui dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului.”

Din dispozitiile legale citate mai sus rezulta ca legiuitorul consacra atat Dul rudelor de a mentine relatii personale cu minorul, dar si Dul copilului, care, pentru a-si dezvolta armonios personalitatea ca viitor adult si a avea un psihic echilibrat, are Dul de a mentine legaturi personale nu numai cu ambii parinti, ci si cu rudele sale, dat fiind ca intre Durile copilului se inscrie si acela de a creste in familie.

Articolul 16 alin. 2 din aceeasi lege prevede ca, luand in considerare cu prioritate interesul superior al copilului, se poate limita exercitarea acestui D, cand exista motive temeinice de natura a periclita dezvoltarea fizica, mentala, morala a copilului

In prezenta cauza instanta retine ca mentinerea legaturilor personale ale minorului cu tatal sau, dar si cu bunicii paterni este in interesul minorului, de a creste intr-un mediu familial normal si firesc, alaturi de parinti, dar si de bunicii sai.

Cu privire la solicitarea reclamantei-parate de a incuviinta ca relatiile personale cu minorul sa se desfasoare doar la domiciliul ei, instanta o apreciaza ca neintemeiata, avand in vedere relatiile incordate existente intre parti, dar si intre paratul-reclamant si familia extinsa a reclamantei-parate, din declaratiile martorilor audiati rezulta ca paratuluiii este teama de bunicul reclamantei. Dezvoltarea relatiei dintre parinte si copil trebuie sa se realizeze intr-un climat de intimitate si linistite fara scene conflictuale si excese de suprematie.

De asemenea, instanta apreciaza ca sustinerile reclamantei-parate cu privire la varsta frageda a minorului care necesita un program foarte strict , este in parte intemeiata, minorul avand varsta de 1 an, care implica intr-adevar un program riguros stabilit de somn, masa si intretinere, insa nu s-a facut dovada ca paratul-reclamant nu ar putea respecta acest program si ca doar mama este capabila sa respecte acest program.

Fata de aceste motive instanta apreciaza ca programul propus de reclamanta-parata – sambata o data de pe luna, intre orele 12-18 , nu este de natura a respecta Dul minorului de a creste in familie, dar nici Dul paratului reclamant de a se bucura de fiul sau si de a avea o contributie, nu doar financiara la cresterea si educarea acestuia. In relatia dintre parinti si copii, exercitiul Durilor parintesti este un element fundamental al vietii de familie, reglementat de art. 8 din CEDO si include Dul la vizita al parintelui caruia nu i-a fost incredintat minorul, in vederea mentinerii contactului cu acesta, statul neputand sa intervina decat in conditiile prevazute de art. 8 alin. 2. Atunci cand un parinte are legaturi efective cu copilul, dar resedinta acestuia din urma a fost stabilita la celalalt parinte, primul are un D la vizita pentru a pastra contactul cu copilul ( cauza Hendriks c. Olandei, Raportul comisiei, 8 martie 1982). In acest context, se mentIeaza ca statele au obligatia pozitiva de a nu impiedica parintii sa stabileasca legaturi personale cu minorul daca doresc acest lucru .

Programul propus de paratul-reclamant in cererea reconventIala este apreciat de instanta ca fiind unul care nu este in interesul minorului, la aceasta varsta si fata de distanta mare intre domiciliile partilor. Este adevarat ca minorul trebuie sa se bucure de prezenta ambilor parinti si sa cunoasca deopotriva locuintele acestora , insa la aceasta varsta schimbarile bruste si dese a locuintei si a membrilor familiei care se ocupa de ingrijirea lui pot afecta ideea de stabilitate, confort psiho-emotIal a minorului.

Fata de toate aceste motive instanta urmeaza a stabili pentru paratul-reclamant legaturi personale cu minorul B A-M, dupa urmatorul program:

- in prima saptamana a lunii sa-l ia pe minor din domiciliul reclamanteiin ziua de sambata de la ora 10:00 si sa-l aduca in acelasi domiciliu la ora 14:00,

-in a treia saptamana a lunii sa-l ia pe minor din domiciliul reclamantei in ziua de sambata de la ora 10:00si sa-l aduca in acelasi domiciliu duminica la ora 18,00,

Este adevarat ca acest interval de timp nu este suficient pentruca paratul-reclamant sa ajunga la sat D, jud. N, insa mentinerea legaturilor cu minorul nu trebuie sa se realizeze doar la domiciliul, paratul avand posibilitatea ca in acest interval de timp sa se plimbe cu minorul, sa ia masa impreuna , sa mearga in parcuri si locuri de joaca, la cumparaturi.

- in luna august a fiecarui an sa-l ia pe minor in primele doua saptamani din domiciliul reclamantei si sa-l aduca in acelasi domiciliu,

- incepand cu data de 27decembrie a anilor pari,sa-l ia pe minor din domiciliul reclamantei si sa-l aduca in acelasi domiciliu in data de 02 ianuariea anului urmator,

- incepand cu data de 24 decembrie a anilor impari,sa-l ia pe minor din domiciliul reclamantei si sa-l aduca in acelasi domiciliu in data de 30 decembrie a aceluiasi an.

In temeiul art. 274 c. civ. urmeaza a dispune obligarea paratului-reclamant sa plateasca reclamantei cheltuieli de judecata in cuantum de 1008,3 lei reprezentand taxa judiciara de timbru si timbru judiciar si onorariu avocat.

Cererea a fost legal timbrata.

8

Domenii speta

Spete similare