Contestaţie decizie de pensionare

Cod Operator 2443

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentinţa Nr. 2072/2012

Şedinţa publică de la 17 Mai 2012

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Asistent  judiciar

Asistent  judiciar

Grefier

Pe rol fiind judecarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantul S I în contradictoriu cu pârâta C J P, având ca obiect contestaţie decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns reclamantul, asistat de apărător ales avocat N M.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, apărătorul ales avocat N M pentru reclamant depune la dosar răspuns la întâmpinare.

Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanţa consideră cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul atât cu privire la excepţia inadmisibilităţii cererii , invocată de pârâta C J P, cât şi pe fond.

Avocat  N M pentru reclamant solicită respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii invocată de pârâtă, iar pe fond,  admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Gorj, Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale sub nr., reclamantul S I a formulat contestaţie împotriva deciziei de pensionare nr.175220/27.05.2011 emisă de către pârâta C J P, solicitând anularea acesteia şi obligarea pârâtei să emită o nouă decizie cu luarea în calcul a perioadei 01.11.1973-02.11.1980 şi 1.03.1981-15.06.1991 lucrată în grupa a II-a de muncă.

În motivarea contestaţiei, reclamantul a arătat că decizia contestată i-a fost comunicată la data de 27 mai 2011, reclamantul observând faptul că la stabilirea drepturilor sale de pensionare nu s-a ţinut cont de adeverinţa nr. 1193/19.03.2010 emisă de SC E SA, adeverinţă care atesta că în perioadele menţionate mai sus reclamantul a lucrat în grupa a II-a de muncă în procent de 100%.

A precizat reclamantul că dovada încadrării în grupa a II-a de muncă a fost făcută şi cu carnetul de muncă, înscrierea regăsindu-se la poziţia 28, iar în adeverinţa nr. 1193/19.03.2011 s-a precizat că încadrarea s-a făcut conform nominalizării efectuate prin procesul-verbal nr. 18/18.12.1990, Hotărârea Consiliului de Administraţie din 19.12.1990 şi Nota 1596/1990 a MMPS, temeiul încadrării reprezentându-l HG nr. 1223/1990.

În dovedirea contestaţiei, reclamantul a depus la dosar copie de pe decizia de pensionare nr.175220/27.05.2011, adeverinţa nr.1193/19.03.2010, hotărârea din 19.12.1990, cartea de muncă, hotărârea nr.1094/22.03.2012.

La data de 4.04.2012, după comunicarea Hotărârii nr. 1094/22.03.2012 emisă de CCC, reclamantul şi-a precizat cererea, arătând că înţelege să conteste şi această hotărâre.

A arătat reclamantul că nu s-au avut în vedere de către CCC dispoziţiile art. 2 din HG nr. 1223/1990, ce prevăd că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa a II-a de muncă se face de consiliile de administraţie, împreună cu sindicatele libere din unităţi; prin urmare nu casele de pensii stabilesc meseriile ce se încadrează în această grupă de muncă. A precizat că Ordinul MMOS nr. 50/1990 a fost respectat întrucât a fost încadrat în grupa a II-a de muncă în procent de 100%.

Pârâta C J P a formulat întâmpinare, invocând excepţia inadmisibilităţii acţiunii reclamantului, cu motivarea că instanţa nu se poate pronunţa decât asupra Hotărârii emise de CCC, potrivit art. 151 alin. 2 din Legea nr. 263/2010.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, pârâta  a solicitat să se  constate că Hotărârea C C C este temeinică şi legală, motivat de faptul că perioadele în discuţie nu puteau fi avute în vedere ca fiind lucrate în grupa a II-a de muncă, deoarece reclamantul a lucrat ca economist, şef birou financiar şi şef serviciu, iar prin natura lor, aceste funcţii nu presupun lucrul efectiv alături de personalul muncitor de bază în condiţii de şantier.

Având în vedere că s-a invocat de către pârâtă excepţia inadmisibilităţii contestaţiei de către pârâta C J P, Tribunalul va analiza cu precădere această excepţie, conform art. 137 alin. 1 Cod de procedură civilă.

Astfel, pârâta a susţinut că instanţa se poate pronunţa numai asupra Hotărârii C C C.

Este adevărat că potrivit art. 151 alin. 2 din Legea nr. 263/2010, hotărârile C C C pot fi atacate la instanţa judecătorească în termen de 30 de zile de la comunicare.

Tribunalul reţine că prin contestaţia formulată la data de 25 august 2011, reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. 175220/27.05.2011 emisă de C J P, însă a ataşat acestei cereri şi dovada faptului că a formulat contestaţia adresată C C C încă de la data de 24.06.2011, dar nu primise nici un răspuns. Ulterior, după ce i-a fost comunicată Hotărârea nr. 1094/22.03.2012 emisă de C C C, şi-a modificat cererea, solicitând şi anularea acestei Hotărâri, cererea fiind înregistrată  la data de 4 aprilie 2012, fiind astfel respectat termenul de 30 de zile prevăzut de art. 151 alin. 2 din Legea nr. 263/2010. Prin urmare, instanţa va respinge excepţia inadmisibilităţii contestaţiei invocată de pârâtă, reclamantul respectând prevederile art. 151 din Legea nr. 263/2010.

Trecând la analiza contestaţiei pe fond, Tribunalul reţine că prin cererea înregistrată sub nr. 14525/29.04.2011, reclamantul S I a solicitat înscrierea la pensie anticipată parţial, iar prin decizia nr. 175220/27.05.2011 cererea sa a fost admisă, fiindu-i stabilită o pensie de 1179 lei. Reclamantul a formulat contestaţie împotriva acestei decizii la data de 24.06.2011, nemulţumit fiind de faptul că perioadele 01.11.1973-02.11.1980 şi 01.03.1981-15.06.1991  nu au fost valorificate ca fiind activităţi ce se încadrează în grupa a II-a de muncă.

Prin Hotărârea nr. 1094/22.03.2012, C C C a respins contestaţia reclamantului,  cu motivarea că în perioadele menţionate, reclamantul şi-a desfăşurat activitatea în funcţiile de economist, şef birou financiar şi şef serviciu la SC E SA, iar prin natura lor, aceste funcţii nu presupun lucrul efectiv alături de personalul muncitor de bază în condiţii de şantier şi prin urmare perioadele  nu se pot încadra în grupa a II-a de muncă, potrivit HG nr. 1223/1990.

Atât decizia nr. 175220/27.05-2011, cât şi Hotărârea nr. 1094/2012 au fost contestate de către reclamant, în esenţă acesta susţinând că dovada încadrării în grupa a II-a de muncă a fost făcută cu adeverinţa nr. 1193/19.03.2010 emisă de SC E SA, dar şi cu carnetul de muncă, la poziţia 28 menţionându-se că în perioada 01.11.1973-15.06.1991 a lucrat în grupa a II-a de muncă în procent de 100%, conform HG. nr. 1223/1990.

Potrivit art. 158 alin. 2 din Legea nr. 263/2010, adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi/sau  a II-a de muncă sunt valorificate numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.

În cazul de faţă, instanţa apreciază că pârâta nu a respectat prevederile art. 159 alin. 1 coroborat cu art. 16 lit. a din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora dovada vechimii în muncă se face cu carnetul de muncă, iar din carnetul de muncă al reclamantului rezultă că în perioada 01.11.1973-15.06.1991 a lucrat în grupa a II-a de muncă în procent de 100%, conform HG. nr. 1223/1990.

Pe de altă parte, reclamantul a depus la dosar adeverinţa nr. 1193/19.03.2010 din care rezultă că în perioadele 01.11.1973-2.11.1980 şi respectiv 1.03.1981-15.06.1991 a fost încadrat în grupa a II-a de muncă în procent de 100%, conform nominalizării efectuate prin Procesul-verbal nr. 18/18.12.1990, Hotărârea CA din 19.12.1990 şi Nota 1556/1990 a MMPS. Se menţionează temeiul încadrării în grupa a II-a de munca, acesta fiind HG nr. 1223/20.11.1990 şi faptul că adeverinţa s-a eliberat în baza documentelor verificabile aflate în arhiva societăţii. Prin urmare, adeverinţa respectă modelul impus de Ordinul nr. 590/2008 şi nu este afectată de lipsuri sau vicii de natură a atrage nulitatea acesteia, nevalabilitatea sa nefiind  constatată de către instanţa de judecată, în urma unei sesizări formulate în acest sens de pârâtă sau de alte persoane interesate.

Se constată astfel că temeiul juridic al încadrării reclamantului în grupa a II-a de muncă l-a constituit, potrivit menţiunilor din adeverinţă şi carnetul de muncă, HG nr.1223/1990 privind încadrarea in grupa a II-a de munca, in vederea pensionarii, a unor locuri de munca sau activităţi din construcţii-montaj, care nu condiţionează încadrarea în grupă de exercitarea anumitor funcţii sau profesii, astfel cum consideră pârâta, ci dimpotrivă se referă la încadrarea în grupa a II-a de muncă, pe bază de nominalizare, a ” personalului care este in activitate si care a lucrat la locurile de munca sau activităţile cu condiţii de munca nocive, grele sau periculoase de pe şantierele de construcţii-montaj, grupurile de şantiere si întreprinderile - şantier, inclusiv unităţile de deservire ale acestora: bazele de producţie, depozitele, laboratoarele, unităţile de mecanizare ”, indiferent de funcţiile deţinute.

Prin urmare, nu poate fi primită ca fondată apărarea pârâtei în sensul că funcţiile deţinute de reclamant nu se încadrează în grupa de muncă, în ciuda nominalizării acestora făcute de foştii angajatori în conformitate cu HG nr.1223/1990  (a se vedea lista funcţiilor ce se încadrează în grupa a II-a de muncă, aflată la filele 32-33 din dosar, funcţiile deţinute de reclamant fiind menţionate la punctul 13).

Va fi astfel admisă contestaţia formulată de reclamant şi în temeiul art. 158 şi art. 159 din Legea nr. 263/2010, vor fi anulate decizia nr.175220/27.05.2011 emisă de CJ P şi hotărârea nr.1094/22.03.2012 emisă de C C C, urmând ca pârâta C J P să emită o nouă decizie  cu  luarea în considerare a adeverinţei nr.1193/19.03.2010 emisă de SC E SA, activitatea desfăşurată în perioadele  01.11.1973-2.11.1980 şi respectiv 1.03.1981-15.06.1991 de către reclamant încadrându-se în grupa a II-a de muncă în procent de 100%.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii invocată de pârâta CJ P.

Admite contestaţia formulată de către reclamantul S I cu domiciliul în contradictoriu cu pârâta C J P cu sediul în, cu precizarea ulterioară.

Anulează decizia nr.175220/27.05.2011 emisă de C J P şi hotărârea nr.1094/22.03.2012 emisă de C C C.

Obligă pârâta C J P să emită o nouă decizie de pensionare, cu luarea în considerare a adeverinţei nr.1193/19.03.2010 emisă de SC ESA

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică azi, 17 Mai 2012, la Tribunalul Gorj.

L.R/29 Mai 2012

4 ex.

Domenii speta

Spete similare