Contestaţie decizie de concediere

Sentinţă civilă 2623/2013 din 15.04.2013


Dosar nr.

Cod operator:

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA Nr. 2623/2013

Şedinţa publică de la 15 Aprilie 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Asistent  judiciar

Asistent  judiciar

Grefier Şef

Pe rol fiind pronunţarea asupra dezbaterilor din şedinţa publică din 01.04.2013, privind  acţiunea formulată de reclamantul S.-J. E.-M., în contradictoriu cu pârâta GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA S.A., având ca obiect contestaţie decizie de concediere.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.

Cauza a fost dezbătută la data de 08.04.2013, încheierea de şedinţă făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.

Deliberând , instanţa pronunţă următoarea sentinţă:

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă :

Prin contestaţia înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr. ---------, reclamantul S.-J. E.-M., în contradictoriu cu pârâta GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA S.A. , a contestat decizia de concediere nr. ---------, emisă de către pârâtă, solicitând constatarea nulităţii absolute a acestei decizii, iar în subsidiar, anularea deciziei, reîncadrarea reclamantului pe postul deţinut anterior concedierii, respectiv postul de şef serviciu servicii generale regionale în cadrul Serviciului Servicii Generale Regionale Tg Jiu, ori pe un alt post în cadrul acestui serviciu, cu aceleaşi atribuţii de coordonator operaţional şi acelaşi salariu de la data concedierii, obligarea pârâtei la plata drepturilor băneşti de la data încetării contractului de muncă până la data reîncadrării, reactualizate cu rata inflaţiei la data plăţii efective, precum şi obligarea pârâtei la plata contribuţiilor lunare la CAS, şomaj şi sănătate pe întreaga perioadă până la reîncadrarea pe post. 

De asemenea, reclamantul a solicitat să se constate că întreaga perioadă de la încetarea contractului de muncă până la reintegrarea în muncă constituie vechime în muncă pe postul avut anterior concedierii nelegale şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea contestaţiei reclamantul a arătat că a deţinut funcţia de şef serviciu servicii generale regionale în cadrul Serviciului Servicii Generale Regionale Tg.Jiu, Departamentul Servicii Generale, Punct de lucru Tg. Jiu, Direcţia Achiziţii şi Afaceri Generale din cadrul GDF Suez Energy România, în baza contractului individual de muncă înregistrat sub nr. ------------.

A arătat reclamantul că prin decizia contestată s-a dispus încetarea contractului individual de muncă, cu precizarea că motivul concedierii îl reprezintă desfiinţarea locului de muncă ocupat de reclamant, ca urmare a reorganizării activităţii Direcţiei Achiziţii şi Afaceri Generale, prin decizia directorului general nr. -----------.

S-a învederat că termenul de 45 de zile de contestare a decizie a fost respectat, fiind dispus de angajator în beneficiul angajatului.

A susţinut reclamantul că desfiinţarea locului său de muncă nu este efectivă şi nu are o cauză reală şi serioasă, conform art. 65 alin. 2 din Codul muncii, deoarece, după ce s-a dispus reorganizarea prin decizia nr. ------------, în vederea concedierii reclamantului a fost înfiinţat un post cu aceleaşi atribuţii de coordonator operaţional, în care a fost încadrată o persoană ca debutant, cu un salariu mult mai mic decât al reclamantului, după care s-a dispus concedierea acestuia.

Reclamantul a precizat că din împrejurările menţionate, rezultă că s-a urmărit în mod fraudulos concedierea sa, întrucât avea un salariu mai mare şi angajarea în locul său a unei alte persoane, ca debutant, cu un salariu mai mic, astfel încât în temeiul principiului ,,fraus ominia corrumpit” , decizia de concediere este lovită de nulitate absolută.

De asemenea, reclamantul a mai susţinut că nu s-a respectat procedura de concediere din punctul de vedere al obligaţiei angajatorului de a avea în vedere în cadrul procesului de concediere colectivă criteriile de prioritate determinate conform dispoziţiilor legale, precum şi cele rezultate în urma consultărilor cu sindicatul, respectiv rezultatul ultimei evaluări a performanţei profesionale din cadrului procesului de management al performanţei. În acest sens, s-a arătat că motivaţia pârâtei de la art. 4 din decizie, în sensul că nu a fost necesară aplicarea unei ordini de prioritate la concediere, fiind singurul post de şef servicii generale regionale din cadrul Serviciului Servicii Generale Regionale Tg.Jiu, întrucât deja era o persoană angajată la data concedierii reclamantului pe un post care avea o altă denumire, de coordonator operaţional, dar care avea exact aceleaşi atribuţii pe care reclamantul le exercita înainte de concediere.

A mai menţionat reclamantul că angajatorul, pentru a evita sancţiunea nulităţii în cazul în care după concedierea unei persoane este angajată o altă persoane cu aceleaşi atribuţii, a procedat la angajarea anticipată a unei persoane cu aceleaşi atribuţii ca şi cele ale unei persoane vizată pentru concediere şi concediată, care rămâne în funcţie cu aceleaşi atribuţii, iar pentru mascarea acestei manevre se procedează la o altă denumire a postului avut de persoana concediată. S-a arătat că această manevră a fost aplicată şi în cazul reclamantului.

În ceea ce priveşte procedura concedierii colective, s-a mai arătat că a fost încălcată de către angajator şi pentru faptul că reclamantul era exceptat de la concedierea colectivă în baza art. 54 lit. L din Contractul Colectiv de Muncă, care prevede că sunt exceptate de la concedierea colectivă persoanele care au semnat clauza de mobilitate, pe timp de 2 ani, iar reclamantul era unul din semnatarii clauzei de mobilitate şi în data de 12.03.2012 a semnat fişa privind clauza de mobilitate, ceea ce înseamnă că nu putea fi concediat la această dată , ci după 2 ani de la semnarea fişei.

Reclamantul a precizat că în baza art. 78 din Codul muncii concedierea sa este lovită de nulitate, întrucât nu a fost respectată procedura pentru concedierea colectivă.

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, precizând că reclamantul a fost salariatul societăţii în baza contractului individual de muncă nr. ------------, ocupând funcţia de şef serviciu al unei unităţii organizatorice Servicii Generale Regionale Tg.Jiu, din cadrul Departamentului Servicii Generale, Direcţia Achiziţii şi Afaceri Generale, iar atribuţiile acestuia au constat în principal în coordonarea activităţii organizaţionale Servicii Generale Regionale Tg.Jiu, precum şi a salariaţilor din subordine încadraţi în respectiva unitate organizaţională.

S-a arătat că prin decizia directorului general nr. ----------- s-a hotărât demararea unui amplu proiect de reorganizare, la nivelul mai multor direcţii ale societăţii, printre care a fost afectată şi Direcţia Achiziţii şi Afaceri Generale, în cadrul căruia se afla şi postul salariatului contestator, respectiv în cadrul Departamentului Servicii Generale, Direcţia Achiziţii şi Afaceri Generale, decizie care a avut la bază o amplă justificare tehnico-economică, justificare prin care s-a învederat necesitatea reproiectării întregii structuri existente a Direcţiei Achiziţii şi Afaceri Generale, fiind desfiinţate unităţile organizatorice existente în cadrul acesteia şi crearea unei noi structuri mai flexibile, ca urmare a măsurilor de optimizare şi eficientizare.

A învederat pârâta că unitatea organizaţională al cărei şef servicii era reclamantul avea în structură un număr de 17 salariaţi şi , ca urmare a reorganizării, întregul serviciu împreună cu celelalte servicii regionale au fost în întregime desfiinţate, activitatea acestora fiind preluată în cadrul a două servicii centrale specializate, şi anume Serviciul Gestionare Clădiri şi Serviciul Gestionare Parc Auto.

De asemenea, s-a arătat că societatea a adus la cunoştinţa sindicatelor intenţia cu privire la demararea acestui proiect de reorganizare prin notificarea nr. -----------, care a fost transmisă în copie şi către autorităţile statului (ITM Şi AJOFM), iar ulterior, în perioada 01.01.2012-05.03.2012, au avut loc consultări cu sindicatele din unitate şi, ca urmare a acestor consultări , prin decizia finală de reorganizare fiind efectuată o modificare a deciziei iniţiale , respectiv prin decizia directorului general 419 bis / 06.03.2012, modificarea constând în crearea a 3 posturi suplimentare şi reorganizarea geografică a încă 3 posturi.

Ulterior, în temeiul art. 72 Codul muncii republicat, a fost emisă notificarea nr. 426/19.03.2013, prin care s-a comunicat către autorităţile statului şi în copie către sindicate informaţiile relevante cu privire la concedierea colectivă, precum şi măsurile identificate împreună cu partenerii sociali pentru atenuarea impactului social al acestui proiect de concediere.

Pârâta a precizat că salariaţii ale căror posturi au fost afectate de concediere au fost informaţi din timp, în mod individual, asupra viitoarei reorganizări şi au fost rugaţi să aplice pe posturile nou înfiinţate sau cele vacante deja existente în societate. S-a învederat că reclamantul a fost încunoştinţat prin informarea emisă în data de 17.02.2012, însă acesta, deşi a luat cunoştinţă de această informare, nu şi-a exprimat opţiunea pentru niciunul dintre posturile menţionate în anexa la informare. Ulterior, în data de 07.03.2012, s-a arătat că societatea a revenit cu o adresă informare suplimentară către reclamant, acesta fiind încunoştinţat despre faptul că au fost înfiinţate încă 3 posturi noi şi realocate încă alte 3 posturi în noua structură, fiindu-i oferită din nou posibilitatea de a-şi exprima opţiunea faţă de acestea, însă nici de această dată salariatul nu a optat pentru vreunul dintre aceste posturi.

Faţă de refuzul reclamantului de a aplica pentru vreunul din posturile oferite, pârâta a precizat că s-a emis notificarea de preaviz nr.---------------, la care de asemenea a fost anexată lista cu posturile rămase în continuare vacante, pentru care salariatul ar fi putut opta, însă nici de această dată nu şi-a manifestat voinţa pentru vreunul dintre aceste posturi , astfel încât să se evite concedierea sa, iar în perioada ulterioară comunicării preavizului a prezentat o serie de certificate de concediu medical, fapt ce a determinat suspendarea termenului de preaviz, fiind emisă decizia nr. ------------ la expirarea termenului de preaviz, decizie prin care au încetat raporturile de muncă dintre părţi, în temeiul art. 65 din Codul muncii.

Referitor la criticile reclamantului, privind desfiinţarea efectivă a locurilor de muncă şi la cauza reală şi serioasă a acestei desfiinţări, pârâta a învederat că postul de coordonator operaţional nu există în noua structură, ci în cadrul structurii rezultate în urma reorganizării au fost înfiinţate, ca posturi noi, postul de responsabil operaţional şi postul de coordonator zonă operaţională, care însă au o structură diferită de faţă de postul de şef serviciu, care a fost desfiinţat , aspect ce reies în mod evident din organigramă.

Cu privire la susţinerea reclamantului că a fost angajată o altă persoană în locul său, s-a arătat că toate poziţiile nou create au fost puse la dispoziţia tuturor salariaţilor ale căror posturi au fost desfiinţate ca urmare a reorganizării, inclusiv reclamantului, însă acesta nu şi-a exprimat în nici un fel dorinţa de a candida pe vreunul dintre posturi. Totodată s-a arătat că posturile nou create au fost ocupate de către cei care au aplicat pe aceste poziţii, nefiind debutanţi, ci salariaţi anteriori ai societăţii, ale căror posturi au fost reorganizate.

În ceea ce priveşte susţinerea reclamantului referitoare la nerespectarea criteriilor de prioritate la concediere, s-a arătat că în mod corect s-a menţionat la art. 4 din decizia contestată că aceste criterii sunt aplicabile doar în situaţiile în care se desfiinţează posturi de aceeaşi natură, când este necesară o selecţie a personalului ce urmează a fi concediat. În cadrul reorganizării Direcţiei Achiziţii şi Afaceri Generale au fost desfiinţate toate posturile existente în vechea structură, aceasta fiind reproiectată prin înfiinţarea unor posturi noi, impuse de noile fluxuri de activitate, fiind desfiinţate astfel 114 posturi existente şi înfiinţate 41 de posturi noi, însă cu o altă conformaţie şi conţinut, determinate de noile coordonate ale activităţii desfăşurate, în urma implementări măsurilor de reorganizare.

S-a învederat că aceste aspecte,  referitoare la criteriile de selecţiei, au fost clarificate şi în cadrul consultărilor cu sindicatele, aceste fiind de acord cu modul în care s-a procedat, aspect ce rezultă din procesul-verbal de consultări din 05.03.2012.

A mai menţionat pârâta că societatea a răspuns la adresele sindicatului din data de 21.02.2012 invocate de reclamant şi, în urma analizării tuturor informaţiilor, inclusiv sindicatele au fost de acord cu necesitatea reorganizări şi cu numărul de posturi ce trebuia desfiinţate, acest aspect fiind consemnat în ultimul proces-verbal al consultărilor din data de 05.03.2012.

Referitor la interdicţia concedierii datorită existenţei unei clauze de imobilitate, pârâta a arătat că reclamantul nu are inserată o astfel de clauză de mobilitate în contractul individual de muncă şi nici nu a încheiat un act adiţional cu privire la această clauză, care nu este specifică postului său. În acest sens  a arătat că prevederile contractului colectiv de muncă sunt cât se poate de clare, respectiv: ,,Pentru posturile care necesită o clauză de mobilitate, aceasta va fi introdusă în contractul individual de  muncă şi va stabili că, în considerarea specificului muncii, executarea obligaţiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într-un loc stabil de muncă din arealul geografic al SC GDF Suez Energy România SA”.

Pârâta a formulat cerere reconvenţională în cauză, prin care a solicitat, în subsidiar, în cazul în care instanţa va găsi întemeiată contestaţia reclamantului, să dispună repunerea părţilor în situaţia anterioară şi sub aspectul restituirii sumelor acordate reclamantului cu titlul de plăţi compensatorii, învederând că acesta a beneficiat de o compensaţie în cuantum de 13 salarii de bază, respectiv de suma de 89.765 lei, aşa cum rezultă din ştatul de plată aferent lunii noiembrie 2012.

A susţinut pârâta că atâta vreme cât intervine desfiinţarea actului se consideră că salariatul nu a fost concediat niciodată şi în consecinţă nu poate fi îndreptăţit la acordarea de plăţi compensatorii.

De asemenea, s-a solicitat actualizarea sumei mai sus menţionate cu indicele de inflaţie precum şi cu dobânzile aferente acestei sume, respectiv dobânda legală calculată conform prevederilor OG nr. 13/2011.

Cererea reconvenţională a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1635 alin. 1 Cod civil.

Reclamantul a formulat întâmpinare la cererea reconvenţională, prin care a solicitat admiterea în parte a acesteia, susţinând că suma totală de 89765 lei nu cuprinde numai plăţi compensatorii ci şi salarii restante, precum şi alte drepturi de acre au beneficiat toţi salariaţii în proporţie de circa 50%.

A formulat reclamantul şi o completare la contestaţie, prin care a solicitat acordarea de daune morale în cuantum de 100.000 lei, însă instanţa l - a decăzut din dreptul de modificare a acţiunii , având în vedere dispoziţiile art. 132 Cod procedură civilă.

În probatoriu a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar de către ambele părţi.

Cererea reclamantului, privind încuviinţarea probei testimoniale, pentru a face dovada că după ocuparea posturilor nou înfiinţate conducerea unităţii a refuzat să mai colaboreze cu reclamantul , a fost respinsă ca neconcludentă. De asemenea, instanţa a respins şi cererea reclamantului privind efectuarea unei expertize tehnice de specialitate contabilă, în vederea stabilirii sumei care priveşte numai plăţile compensatori care trebuie restituite, separat de alte drepturi de care au beneficiat salariaţii companiei , apreciind că nu este necesară pentru soluţionarea cauzei.

Analizând probele administrate în cauză, în raport de dispoziţiile legale aplicabile, instanţa reţine că este neîntemeiată contestaţia, pentru următoarele considerente:

Reclamantul a fost angajat la S.C. GDF Suez Energy România S.A. în funcţia de şef serviciu servicii generale regionale, în cadrul Serviciului Servicii Generale Regionale Tg.Jiu, Departamentul Servicii Generale, Punct de lucru Tg.Jiu, Direcţia Achiziţii şi Afaceri Generale din cadrul GDF Suez Energy România S.A., în baza contractului individual de muncă înregistrat sub nr. ---------.

Prin decizia nr. ---------, pârâta a decis încetarea contractului individual de muncă al reclamantului în temeiul dispoziţiilor art. 65 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii republicat, întrucât  acestuia i s-a desfiinţat locul de muncă ocupat, ca urmare a reorganizării activităţii Direcţiei Achiziţii şi Afaceri Generale, în scopul eficientizări fluxurilor de activitate, măsură dispusă prin decizia directorului general nr. ----------.

S-a menţionat că reorganizarea activităţilor aferente proceselor de facility management, gestionare parc auto şi arhivare-registratură a fost determinată de implementarea unor măsuri de tehnologizare şi optimizare, care au schimbat într-un mod determinat fluxul şi volumul de activitate aferent posturilor deja existente.

Astfel, s-a arătat că postul de şef serviciu servicii generale regionale în cadrul Serviciului Servicii Generale Regionale, aşa cum este definit în structura organizatorică actuală, a fost desfiinţa ca urmare a desfiinţării unităţii organizaţionale pe care o coordona şi anume  Serviciul Servicii Generale Regionale Tg. Jiu.

De asemenea, s-a menţionat că salariatului i s-a acordat un  preaviz de 20 de zile lucrătoare, în conformitate cu prevederile art. 75 din Legea 53/2003 – Codul muncii republicat, în perioadele 22.03.2012-04.04.2012, 11.05.2012 şi 01.10.2012–11.10.2012, potrivit notificării de preaviz nr. ---------, în perioada preavizului fiindu-i acordat salariatului dreptul de a beneficia de 15 zile lucrătoare libere plătite pentru a-şi căuta un loc de muncă.

Cu privire la criteriile de stabilire a ordinii de prioritate la concediere, s-a arăta că, dat fiind faptul că s-a derulat un proces de concediere colectivă, la aplicarea efectivă a măsurii de concediere, pentru situaţiile în care s-au desfiinţat doar o parte din posturile de aceeaşi natură, au fost avute în vedere criteriile de prioritate determinate conform dispoziţiilor legale precum şi cele rezultate în urma consultării cu sindicatul, respectiv:

- rezultatul primei evaluări a performanţei profesionale din cadrul procesului de management al performanţei;

- contractele individuale de muncă ale celor care au comis frecvent abateri disciplinare (cel puţin două sancţiuni disciplinare);

- situaţia socială a salariatului (copil în întreţinere, unici întreţinători de familie, etc.);

- dacă această măsura ar putea efectua ambii soţi care lucrează în aceeaşi unitate, se va putea desface contractul de muncă doar al soţului cu venitul cel mai mic;

- salariaţii care au mai mult de trei ani până la pensionare la cererea lor.

În ceea ce priveşte postul ocupat de reclamant, s-a precizat în decizia de concediere că nu este necesară aplicarea unei ordini de prioritate la concediere, fiind singurul post de şef serviciu servicii generale regionale din cadrul Serviciului Servicii Generale Regionale Tg. Jiu.

Conform disp. art. 65 alin. 1 din Codul muncii republicat, concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive, fără legătură cu persoana acestuia. De asemenea, la alin. 2 al aceluiaşi articol se prevede că desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi , de asemenea, să aibă o cauză reală şi serioasă.

În conformitate cu dispoziţiile art.76 alin.1 din Codul Muncii republicat ,decizia de concediere se comunică salariatului în scris şi trebuie să conţină în mod obligatoriu :

a) motivele care determină concedierea; b) durata preavizului ; c) criteriile de  stabilire a ordinii de priorităţi conform art.69 alin. 2 lit. d, numai în cazul concedierilor colective ; d) lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate  şi termenul în care salariaţii urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant , în condiţiile art. 64.

În speţă, aşa cum rezultă din întâmpinare, precum şi din înscrisurile depuse la dosar, pârâta a efectuat o concediere colectivă  în temeiul art. 65 alin.2 din Codul Muncii.

În ceea ce priveşte obligaţia de oferire a unui loc de muncă vacant, corespunzător pregătirii profesionale,  instanţa reţine că  potrivit prevederilor art. 76  lit. d din Codul Muncii, decizia de concediere trebuie să cuprindă „ lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate şi termenul în care salariaţii urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant, în condiţiile art. 64 ”.

Conform art. 64  alin. 1 din Codul Muncii republicat, există obligaţia oferirii unui loc de muncă vacant corespunzător în cazul în care concedierea se dispune pentru motivele prevăzute la art.61 lit. c şi d , precum şi în cazul în care contractul individual de muncă a încetat de drept în temeiul art. 56 alin.1 lit. e .

Ori , la art. 61 c şi d din Codul Muncii republicat sunt prevăzute alte motive de concediere , respectiv cazul în care se constată inaptitudinea fizică şi / sau psihică a salariatului şi cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat .

Aşadar , doar în aceste cazuri , precum şi în situaţia în care contractul individual de muncă  încetează  de drept în temeiul art. 56 alin.1 lit. e  , ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, există obligaţia de oferire a unui loc de muncă vacant, corespunzător pregătirii profesionale.

Având în vedere  că în cauza de faţă reclamantul fost concediat pentru alte motive decât cele prevăzute la art.64 alin. 1 din Codul Muncii , deşi nu avea obligaţia menţionării listei cu posturile disponibile în decizia de concediere, anterior concedierii pârâta a adus la cunoştinţa reclamantului posturile vacante existente şi cele noi înfiinţate, oferindu-i posibilitatea de a opta pentru aceste posturi.

În conformitate cu prevederile art. 76 alin.1 lit. a şi b din Codul muncii republicat, însă, decizia de concediere trebuie să cuprindă în mod obligatoriu motivele care determină concedierea şi durata de preaviz.

În speţă, angajatorul a precizat în decizia de concediere durata de preaviz, precum şi motivele de concediere, respectiv desfiinţarea postului ca urmare a reorganizării activităţii Direcţiei Achiziţii şi Afaceri Generale .

De asemenea, pârâta a precizat în decizia de concediere criteriile prind ordinea de prioritate la concediere pe care le-a avut în vedere în cadrul procesului de concediere colectivă, precizând însă că în cazul reclamantului nu este necesară aplicarea unui ordini de prioritate la concediere, postul ocupat de reclamant fiind singurul post de şef serviciu servicii generale regionale din cadrul Serviciului Servicii Generale Regionale Tg. Jiu.

Prin urmare, instanţa reţine că decizia de concediere contestată cuprinde elementele prevăzute de lege.

Pârâta a făcut dovada, cu înscrisurile depuse la dosar, că desfiinţarea locului de muncă a fost efectivă şi a avut o cauză reală şi serioasă.

Astfel, desfiinţarea postului este efectivă când este suprimat din structura angajatorului şi nu se mai regăseşte în organigramă sau statul de funcţii şi are  o cauză reală când prezintă un caracter obiectiv , fiind impusă de dificultăţi economice sau transformări tehnologice.

În speţă,  prin decizia directorului general nr. --------- (filele 34- 41 din dosar, vol.I), începând cu data 01.04.2012, s-a hotărât reorganizarea structurilor organizatorice ale Direcţiilor de Comercializare Energie, Financiar, Achiziţii şi Afaceri Generale din cadrul GDF Suez Energy România, modificându-se structura internă, numărul de posturi şi funcţii, în urma implementării proiectelor de reorganizare aflate în anexa 1 la această decizie.

Conform anexei nr. 2 la această decizie, în cadrul Direcţiei Achiziţii şi Afaceri Generale, au fost desfiinţate toate posturile existente în vechea structură, respectiv  114 posturi, între care şi postul de şef serviciu servicii generale regionale Tg-Jiu ocupat de reclamant. De asemenea, au fost înfiinţate  posturi noi, impuse de noile fluxuri de activitate,  respectiv  41 de posturi , însă cu o altă conformaţie şi conţinut, determinate de noile coordonate ale activităţii desfăşurate, în urma implementări măsurilor de reorganizare.

Aşa cum rezultă din organigramele şi statele de funcţii depuse la dosar, postul deţinut de reclamant a fost desfiinţat efectiv şi nu se mai regăseşte în noua organigramă şi statul de funcţii de la data de 01.04.2012 .

Reorganizarea activităţii Direcţia Achiziţii şi Afaceri Generale  s-a realizat prin implementarea unor măsuri de tehnologizare şi optimizare , care vizează în principal redefinirea proceselor şi desfăşurarea uniformă a activităţilor la nivelul tuturor regiunilor, creşterea productivităţii şi utilizarea eficientă a personalului, conform justificării tehnico – economice depusă la filele 42 – 66 din dosar, vol.I.

Serviciile generale regionale au fost în întregime desfiinţate, activitatea acestora fiind preluată în cadrul a două servicii centrale specializate, şi anume Serviciul Gestionare Clădiri şi Serviciul Gestionare Parc Auto.

În urma  consultărilor cu sindicatele , a fost emisă decizia directorului general ----------(filele 92-95 din dosar, vol.I), prin care s-a dispus modificarea anexei 3 la decizia  nr.24/31.01.2012, în sensul înfiinţării a  3 posturi suplimentare de responsabil operaţional în locaţiile Braşov, Buzău şi Rm. Vâlcea şi realocării a încă 3 posturi de responsabil operaţional, în locaţiile Piteşti Tîrgovişte şi Tg-Jiu din cele existente în locaţia Bucureşti.

Conform  procesului - verbal încheiat la data de 05.03.2012(filele 87-91 din dosar, vol.I), sindicatele au fost de acord cu măsura de înfiinţare şi realocare a posturilor mai sus menţionate . 

Reclamantul a fost încunoştinţat prin adresele nr.-------, --------- şi notificarea de preaviz nr.----------, depuse la filele 108-119 din dosar, vol. I  cu privire la posturile existente în vederea exprimării opţiunii de a candida pentru unul dintre aceste posturi  , fiind încunoştinţat şi despre faptul că au fost înfiinţate încă 3 posturi noi şi realocate încă alte 3 posturi în noua structură , însă acesta nu şi-a exprimat opţiunea pentru niciunul dintre posturile vacante.

Susţinerea reclamantului că , în vederea concedierii acestuia, a fost înfiinţat un post cu aceleaşi atribuţii de coordonator operaţional, în care a fost încadrată o persoană ca debutant, este neîntemeiată, întrucât din analiza fişelor posturilor depuse  la dosar (vol.I, filele 28-32  şi vol. II, filele 122-127) rezultă că postul de şef serviciu servicii generale regionale pe care l-a deţinut reclamantul şi posturile de coordonator operaţional , coordonator zonă operaţională au o natură diferită, cu atribuţii diferite.

De asemenea, instanţa reţine că în contractul individual de muncă al reclamantului şi actele adiţionale la contractul individual de muncă nu este inserată o clauză de mobilitate , conform prevederilor contractului colectiv de muncă pe anul 2012  , art. 40 alin.1 potrivit cărora: ,,Pentru posturile care necesită o clauză de mobilitate, aceasta va fi introdusă în contractul individual de  muncă şi va stabili că, în considerarea specificului muncii, executarea obligaţiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într-un loc stabil de muncă din arealul geografic al SC GDF Suez Energy România SA”. Prin urmare reclamantului nu îi sunt aplicabile prevederile alin.3 ale acelaşi articol, care prevăd interdicţia desfacerii contractului individual de muncă din motive neimputabile  pe o perioadă de 2 ani de la data semnării clauzei de mobilitate.

Faţă de considerentele expuse, instanţa urmează să  respingă  contestaţia ca neîntemeiată şi, pe cale de consecinţă, va respinge şi cererea reconvenţională, aceasta fiind rămasă fără obiect întrucât doar în cazul anulării deciziei de concediere , cu repunerea părţilor în situaţia anterioară, se impunea restituirea sumei primite de reclamant cu titlul de plăţi compensatorii.

În conformitate cu prevederile art. 274 alin.3 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora, judecătorii au dreptul să mărească sau să micşoreze onorariile avocaţilor, potrivit cu cele prevăzute în tabloul cu onorariile minimale, ori de câte ori vor constata că sunt nepotrivit de mici sau nepotrivit de mari , faţă de valoarea pricinii şi munca îndeplinită de avocat, instanţa va reduce cuantumul onorariului apărătorului pârâtei  la suma de 3000 lei , având în vedere valoarea pricinii şi munca îndeplinită de avocat, raportat la obiectul cauzei, durata procesului şi probatoriul administrat.

În consecinţă, în baza art. 274 alin.1 din Codul de procedură civilă, va fi obligat reclamantul să plătească pârâtei suma de 3000 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.

Opinia asistenţilor judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge contestaţia formulată de reclamantul S.-J. E.-M, în contradictoriu cu pârâta GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA S.A.

Respinge cererea reconvenţională.

Reduce cuantumul onorariului apărătorului pârâtei - avocat M.E.  la suma de 3000 lei şi obligă reclamantul să plătească pârâtei suma de 3000 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa  publică  din 15.04.2013, la Tribunalul Gorj.