Contestaţie la executare

Decizie 27/2014 din 26.02.2014


DECIZIE Nr. 27/2014

Şedinţa publică de la 26 Februarie 2014

Pe rol fiind judecarea apelului formulat de apelanta contestatoare ………. împotriva sentinţei civile nr. …….. din ……… pronunţată de …….. în dosarul nr. ………., în contradictoriu cu intimaţii ………., având ca obiect contestaţie la executare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns avocat ………. pentru apelanta contestatoare ………. şi intimata …………., asistată de avocat ………., lipsă fiind intimatul ……….

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei faptul că prin Serviciul Registratură la data de ……… s-a depus la dosar de către reprezentantul intimatei ……….., avocat ………., o cerere de amânare pentru imposibilitatea prezentării în instanţă, întrucât susţine dosare la Tribunalul ….., Judecătoria ……… şi Tribunalul ………., după care,

Avocat ………..pentru intimata ……… depune la dosar practică judiciară, respectiv contestaţia la executare formulată de ………. împotriva intimatului ………. soluţionată prin sentinţa nr. …….. pronunţată de Judecătoria ………. în dosarul nr. ………….

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepţii de invocat, tribunalul constată apelul în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Avocat ………. pentru apelanta contestatoare ……. solicită admiterea apelului şi schimbarea sentinţei apelate, în sensul admiterii contestaţiei la executare şi în principal anularea tuturor actelor de executare silită emise în dosarul nr. …….., iar în subsidiar anularea parţială a încheierii nr. ………. şi a tuturor actelor de executare subsecvente, cu înlăturarea sau reducerea cuantumului onorariului executorului şi onorariului avocatului, precum şi întoarcerea executării silite. Cu cheltuieli de judecată.

Avocat ……… pentru intimata …….. solicită respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca temeinică şi legală. Cu cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de faţă;

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ……….., la data de ………., sub nr. ……….., contestatoarea ……… a formulat, în contradictoriu cu intimaţii …….., contestaţie la executare prin care a solicitat:

a) în principal, anularea încheierii nr. ……… privind stabilirea cheltuielilor de executare, a somaţiei din ……., precum şi a tuturor actelor de executare silită emise în dosarul nr. ……… aflat pe rolul ……….,

b) în subsidiar, anularea parţială a încheierii nr. …….. privind stabilirea cheltuielilor de executare, a somaţiei imobiliare din ……., precum şi a tuturor actelor de executare silită emise în dosarul nr. ……. aflat pe rolul ………, cu înlăturarea sau reducerea obligaţiei de plată a onorariului avocatului şi a onorariului executorului judecătoresc, cu cheltuieli de judecată.

Totodată, a solicitat şi suspendarea executării silite cu privire la creanţa în cuantum de ……… lei reprezentând cheltuieli de executare (onorariu executor judecătoresc şi onorariu avocat), până la soluţionarea contestaţiei la executare.

În motivarea contestaţiei, contestatoarea a arătat că prin sentinţa comercială nr. ……., Tribunalul …….. a dispus obligarea ……… la plata contravalorii acţiunilor deţinute de creditoare anterior retragerii acesteia din societate şi că prin notificarea din data de ………, adresată creditoarei personal, ……., a arătat că înţelege să plătească voluntar debitul datorat, solicitând în acest sens creditoarei ca până la data de ………să îi comunice contul bancar şi toate datele necesare pentru efectuarea plăţii reprezentând debitul rezultat din acest titlu executoriu, urmând ca la data de ……… să se prezinte la sediul …….. pentru a-i fi înmânată dovada achitării debitului datorat şi, faţă de refuzul de a da curs acestei solicitări, prin notificarea nr. …….. comunicată creditoarei prin intermediul ……. . şi-a reiterat intenţia în sensul achitării de bună-voie a debitului în cuantum de ….. lei (…… lei reprezentând contravaloarea acţiunilor actualizată cu rata inflaţiei şi taxa de timbru în cuantum de ……… lei) solicitând acesteia să se prezinte la data de …….., ora 9.00 la sediul  său în vederea încasării acestei creanţe şi că a arătat totodată că această notificare reprezintă ofertă reală cu privire la acceptarea plăţii debitului decurgând din sentinţa nr. ……….. şi produce consecinţele prevăzute de lege.

Contestatoarea  a mai arătat că prin încheierea din data de ………., pronunţată de Judecătoria …….. în dosarul nr. ………., instanţa de executare a încuviinţat executarea silită a contestatoarei la cererea ……… iar prin somaţia nr. ……… emisă de …….., i s-a pus în vedere să achite suma de ……… lei în termen de o zi de la data primirii somaţiei, în cazul contrar urmând a se proceda la executarea silită.

Că, prin încheierea nr. ………. s-au stabilit cheltuieli de executare în cuantum de ……. lei, respectiv: ……. lei reprezentând taxe de timbru şi taxe poştă, ….. lei reprezentând cheltuieli formare dosar,…….. lei reprezentând cheltuieli redactare adrese, ……. lei reprezentând cheltuieli emitere somaţie, ……… lei, reprezentând cheltuieli arhivare dosar, …. lei reprezentând consultaţii în legătură cu constituirea actelor execuţionale, ….. lei reprezentând onorariu expert contabil, ….. lei (TVA inclus) reprezentând onorariu executor judecătoresc şi ……. lei reprezentând onorariu avocat şi că prin O.P. nr. ….., ……. a plătit în contul ….. suma de ……. lei, reprezentând creanţa deţinută de creditoarea ….. împotriva societăţii, faţă de neindicarea contului bancar aparţinând creditoarei.

A mai arătat contestatoarea că, în cauză, nelegalitatea actelor de executare rezultă evident din faptul că s-a început o executare silită, în condiţiile în care …….., anterior efectuării oricărui act de executare, a început procedura de plată voluntară, din prevederile art. 622 Noul Cod proc. Civ, rezultând  evident că executarea silită are caracter subsidiar faţă de executarea voluntară, obligaţiile stabilite prin titlul executoriu putând fi aduse la îndeplinire prin executare silită numai dacă acestea nu au fost aduse la îndeplinire de bunăvoie, în speţă, …….. notificând creditoarei voinţa expresă, clară şi fermă de a plăti de îndată debitul încă la data de …….., anterior efectuării oricărui act de executare, somaţia fiind comunicată …….abia la data de …….., de asemenea, ……..  efectuând plata la data de …., în aceeaşi zi cu primirea somaţiei.

În acest context, contestatoarea a mai menţionat că la data de …..nu fusese efectuat nici un act de executare silită, întrucât abia la data de ……… instanţa a încuviinţat executarea silită, astfel încât executorul judecătoresc avea obligaţia să se abţină de la orice acte de executare până la finalizarea procedurii ofertei reale, pentru acest motiv, comunicând somaţia din data de ……., executorul judecătoresc a încălcat prevederile art. 5 din Legea nr. 188/2000, conform căruia „activitatea executorilor judecătoreşti se înfăptuieşte în condiţiile legii, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor".

Cu privire la nelegalitatea încheierii nr. ………, contestatoarea a arătat că, având în vedere faptul că a achitat debitul rezultat din sentinţa comercială nr. ……… chiar în ziua în care a primit somaţia, respectiv la data de …….., este evident că este aplicabilă ipoteza reglementată de art. 669 Noul Cod proc. civ., faţă de executarea de îndată a obligaţiei privind plata debitului datorat, în aceste condiţii, înţelegând să conteste încheierea nr. ……. cu privire la onorariului de avocat şi al onorariului executorului judecătoresc, nu şi cu privire la celelalte cheltuieli de executare.

În privinţa onorariului executorului judecătoresc, contestatoarea a arătat că prin încheierea nr. ………., s-a stabilit în sarcina sa obligaţia de a achita suma de …….. lei (TVA inclus) reprezentând onorariu executor judecătoresc, apreciind stabilirea acestui onorariu ca total nejustificat, faţă de cuantumul exagerat al acestuia, în raport cu activitatea depusă de executorul judecătoresc de la momentul înregistrării cererii de executare de către creditoare şi până la data plăţii voluntare efective a debitului datorat, precizând totodată că, prin raportare la prevederile art. 39 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 188/2000, onorariul maxim pentru executorul judecătoresc este de .. lei (TVA inclus) acesta fiind chiar onorariul pretins în prezenta cauză, în acest sens, arătând că, potrivit art. 669 alin. 4 Noul Cod proc. civ., onorariul executorului judecătoresc poate fi cenzurat de instanţa de judecată, ţinându-se cont de volumul activităţii depuse de executor, precum şi de probele administrate în cauză. Or, din actele de executare comunicate …….., rezultă că cererea de executare silită a fost înregistrată la data de ….., executarea silită a fost încuviinţată la data de ……., iar somaţiile imobiliare şi adresele de înfiinţare a popririi au fost comunicate ……. la data de ….. iar activitatea executorului în perioada ……… s-a limitat doar la formularea cererii de încuviinţare, comunicarea somaţiilor către debitor şi adreselor de înfiinţare a popririi către terţii popriţi, cheltuielile privind efectuarea acestor acte au fost stabilite în mod separat de cuantumul onorariului, aspect ce rezultă din încheierea nr. ………, în acest context, obligarea …….. la plata onorariului executorului fiind nejustificată, având în vedere că, pe lângă aceste cheltuieli privind emiterea somaţiilor şi adreselor de executare, s-au stabilit şi cheltuieli reprezentând consultaţii în legătură cu constituirea actelor execuţionale în cuantum de ………. lei.

A mai arătat contestatoarea că pe rolul aceluiaşi executor se află executări silite pornite de alţi creditori ai …….., având ca obiect o creanţă decurgând din acelaşi titlu executoriu - sentinţa comercială nr. …….., precum şi creanţe similare decurgând dintr-o altă hotărâre pronunţată într-un litigiu având acelaşi obiect, prin urmare activitatea executorului nu numai că s-a rezumat la formularea unor adrese şi somaţii, dar acesta nu a făcut decât să înlocuiască în actele de executare emise în celălalt dosar numele creditorului şi cuantumul creanţei, toate celelalte coordonate rămânând neschimbate şi având în vedere că activitatea executorului până la data plăţii voluntare şi efective a debitului s-a limitat numai la emiterea unor adrese şi somaţii, …….,executându-şi de îndată obligaţia decurgând din titlul executoriu, este evident că perceperea unui onorariu maximal este total nelegală, solicitând instanţei să dispună, în principal, înlăturarea obligaţiei de plată a onorariului executorului, având în vedere că pentru actele de executare efectiv realizate s-au perceput cheltuieli separate de onorariul stabilit iar, în subsidiar, reducerea onorariului proporţional cu activitatea depusă de executor de la momentul înregistrării cererii de executare până la momentul plăţii efective a debitului datorat.

Cu privire la onorariul avocatului, contestatoarea a arătat că acesta este disproporţionat de mare în raport cu activitatea practic inexistentă a avocatului în faza executării silite, cu atât mai mult faţă de intenţia manifestată de ……., în sensul achitării voluntare a debitului datorat reiterând, în acest context, că …….., a insistat în executarea voluntară a obligaţiei decurgând din titlul executoriu nr. …….. notificând în acest sens creditoarea iniţial la data de ……. prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire şi ulterior la data de ……. prin intermediul executorului judecătoresc, în această fază, oricum activitatea avocatului se rezumă doar la formularea cererii de executare silită, prin care se solicită punerea în executare a hotărârii judecătoreşti învestită cu formulă executorie, activitatea propriu-zisă fiind realizată de executorul judecătoresc, care solicită încuviinţarea executării silite şi face demersurile ce se impun în vederea realizării creanţei din titlu şi că, raportat la situaţia concretă dedusă judecăţii, respectiv la îndeplinirea obligaţiei de plată a debitului datorat de îndată ce a fost somată conform art. 667 Noul Cod proc. civ., respectiv chiar în ziua primirii somaţiei, a arătat că activitatea avocatului între momentul înregistrării cererii de executare silită şi data îndeplinirii obligaţiei în mod voluntar de către …….., este total inexistentă, această concluzie rezultând chiar din încheierea nr. ………, prin care se arată că au fost percepute cheltuieli în mod separat pentru consultaţiile juridice în legătură cu actele execuţionale, diferite de onorariul avocaţial.

Prin urmare, având în vedere rolul pur pasiv al avocatului în executarea care face obiectul prezentei contestaţii, mai ales în contextul în care creditorul a fost consiliat de către executor cu privire la dosarul de executare şi demersurile ce se impun în cauză, este evident că onorariul de ……… lei este vădit disproporţionat în raport cu activitatea depusă de acesta de la momentul înregistrării cererii de executare, respectiv …….. şi până la momentul achitării voluntare a debitului datorat, respectiv ………, considerente pentru care a solicitat anularea parţială a tuturor actelor de executare silită emise în dosarul de executare silită nr. ……….

Cu privire la suspendarea executării silite, contestatoarea a arătat că pretinsa creanţă în cuantum de …. lei reprezentând cheltuieli de executare (…..lei - onorariu avocat şi respectiv ….. lei - onorariu executor) a fost stabilită cu încălcarea dispoziţiilor art. 669 alin. 2 teza a doua Noul Cod proc. civ., având în vedere activitatea extrem de redusă a executorului judecătoresc, precum şi activitatea inexistentă a avocatului de la momentul înregistrării cererii de executare (…….) până la momentul achitării voluntare a debitului datorat (…….), precizând, în continuare că, executarea silită a unei creanţe nedatorate este de natură a agrava situaţia financiară dezastruoasă în care se găseşte în prezent, întreaga activitate fiind paralizată, ca urmare a procedurilor execuţionale declanşate concomitent de mulţi foşti acţionari asupra conturilor bancare, asupra veniturilor din chirii şi asupra imobilelor societăţii, în acest sens, arătând că  atât intimata din prezenta cauză, cât şi alţi creditori ai societăţii au pornit simultan atât executare prin poprire, cât şi executare imobiliară, asupra imobilelor.

Că, în cadrul celorlalte dosare de executare, s-a dispus numirea unui administrator sechestru, care să încaseze toate veniturile de la chiriaşii ……., astfel încât, în acest moment, ….., nu realizează venituri, de vreme ce conturile bancare sunt poprite, veniturile în numerar sunt încasate de administratorul sechestru, bunurile imobile sunt sechestrate, iar executorii judecătoreşti refuză ridicarea acestor măsuri fără plata integrală a sumelor urmărite, care includ cheltuielile de executare contestate de subscrisa, situaţia economică fiind extrem de gravă, având în vedere că, pentru a evita intrarea în faliment a societăţii, a fost obligată să contracteze un credit în valoare de ……… euro, pentru executarea obligaţiilor privind plata creanţelor reprezentând preţul acţiunilor depuse de către acţionarii retraşi din societate şi că, deşi a plătit sume considerabile de bani, nici până în prezent nu au fost emise încheierile privind încetarea executării silite, dimpotrivă existând situaţii în care au fost încasate sume suplimentare de la terţii popriţi, peste ceea ce făcea obiectul dosarului de executare.

Contestatoarea a mai arătat că, în  conformitate cu dispoziţiile art. 669 alin.  4 teza finală Noul Cod proc. civ., suspendarea executării în privinţa acestor cheltuieli de executare nu este condiţionată de plata unei cauţiuni, prin urmare, având în vedere pe de o parte caracterul vădit nelegal al executării silite demarate împotriva sa pentru o creanţă nedatorată, constând în cheltuieli de executare reprezentate de onorariu de avocat şi onorariul executorului judecătoresc, iar pe altă parte situaţia financiară gravă cu care se confruntă, contestatoarea a solicitat să instanţei să dispună suspendarea executării silite a creanţei în cuantum de …….. lei până la soluţionarea contestaţiei la executare.

Concluzionând, contestatoarea a solicitat admiterea contestaţiei, anularea parţială a încheierii nr. …. privind stabilirea cheltuielilor de judecată, a somaţiei imobiliare din …., precum şi a tuturor actelor de executare silită emise în dosarul nr. ……. aflat pe rolul BEJ …., cu înlăturarea sau reducerea obligaţiei de plată a onorariului executorului şi a onorariului avocatului, cu cheltuieli de judecată.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata ……..a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării silite ca fiind rămasă fără obiect, respingerea contestaţiei la executare şi obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.

Referitor la cererea privind suspendarea executării silite a titlului executoriu, în ceea ce priveşte creanţa reprezentând cheltuielile de executare, intimata ………. a solicitat respingerea acesteia ca fiind rămasă fără obiect, întrucât executarea s-a efectuat în totalitate, atât în ceea ce priveşte debitul principal cât şi în ceea ce priveşte cheltuielile privind executarea silită.

În ceea ce priveşte solicitările contestatoarei privind anularea executării silite, anularea tuturor actelor de executare, respectiv constatarea nulităţii actelor de executare, pentru motivul că debitoarea ar fi început anterior demarării executării silite procedura de plată voluntară, intimata a solicitat respingerea ca neîntemeiate şi în atare condiţii înlăturarea acestora.

Intimata ……… a mai arătat că, creditoarea a înţeles să se adreseze executorului judecătoresc în vederea aducerii la îndeplinire a dispozitivului titlului executor pentru motivul că debitoarea a avut suficient timp la dispoziţie să îşi  execute obligaţia de bună voie şi cu toate acestea nu a înţeles să o facă, astfel că, faţă de această împrejurare, coroborat cu faptul că în tot acest timp debitoarea a procedat la întocmirea a o serie întreagă de acte care făceau imposibila executarea silită sau cel mult tergiversarea acesteia, cesionând contractele de închiriere a spatiilor comerciale imobile aflate în proprietatea acesteia către alte societăţi comerciale, care încasau sumele plătite de diverşi chiriaşi pentru folosinţa spatiilor respective, este evident ca nu se aştepta ca stingerea obligaţiei de plată stabilita prin titlul executoriu să fie făcută de bună¬voie, astfel că, în atare condiţii, la data de ………., a înţeles să demareze procedura de executare silită, întrucât din punctul său de vedere era evident că fără a exista o constrângere din partea executorului judecătoresc debitul nu se putea stinge pe cale amiabilă, învederând instanţei şi aspectul că debitoarea a cunoscut de înregistrarea dosarului de executare silita încă de la data de ….., când executorul judecătoresc i-a făcut cunoscut reprezentantei debitoarei, în persoana d-nei ……. având funcţia de director economic, faptul că pe rolul B.E.J ……. se află înregistrate dosarele de executare silită nr…… privind pe creditoarea de faţă, respectiv dosarul nr. ….. privind pe creditorul ….., ocazie cu care s-a încheiat procesul verbal nr. …., prin care s-a convenit ca sumele cuvenite creditorilor din cele două dosare de executare înregistrate pe data de ….. să fie reţinute după emiterea somaţiilor din sumele ce au fost consemnate pe seama şi la dispoziţia B.E.J …. în dosarul nr…….., respectiv dosar nr………., ramase în plus după achitarea debitelor şi a cheltuielilor de executare din cadrul respectivelor dosare.

Cu această ocazie executorul judecătoresc i-a adus la cunoştinţă reprezentantei debitoarei şi faptul că în conformitate cu art.669 alin.2 C.pr.civ : "debitorul va fi ţinut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau după caz efectuate după înregistrarea cererii de executare şi până la data realizării obligaţiei stabilite prin titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar" în atare condiţii, notificarea contestatoarei la care face trimitere din data de ………, emisă ulterior înregistrării cererii de executare silită, este lipsită de relevanţă şi nu poate constitui temei în vederea admiterii contestaţiei la executare cu consecinţa anularii formelor de executare.

În privinţa susţinerilor debitoarei-contestatoare, cu privire la faptul că prin notificarea nr…….., şi-ar fi reiterat intenţia de a achita de buna voie debitul  potrivit titlului executoriu, şi că această notificare ar reprezenta oferta reală, la care creditorul nu a dat curs, intimata ……….a arătat că nici aceste susţineri nu pot fi primite de vreme ce intenţia de plată a debitoarei a fost ulterioară înregistrării cererii de executare silită, moment care produce consecinţe în ceea ce priveşte obligaţia suportării cheltuielilor de  executare silită. Astfel, acceptarea din partea creditoarei a unei plaţi voluntare după înregistrarea dosarului de executare silită şi în condiţiile în care nu există nici o garanţie din partea debitoarei în sensul respectiv, ar fi avut drept consecinţa  directă, suportarea cheltuielilor de executare în  totalitate de către creditor, situaţie care conducea în mod evident la micşorarea patrimoniului creditorului din motive exterioare voinţei acestuia, astfel că, în atare condiţii nu ne aflăm în prezenţa unei plaţi voluntare, ci dimpotrivă, plata s-a efectuat după momentul sesizării executorului judecătoresc, şi evident consecinţa este suportarea cheltuielilor de executare în totalitate de către debitoare şi faţă de acest raţionament, solicitarea debitoarei-contestatoare de a se anula încheierea nr. …….. prin care s-au stabilit cheltuielile de executare apare ca nefondată.

Referitor la criticile privind onorariul executorului judecătoresc, intimata a apreciat că şi  acestea sunt nefondate mai ales faţă de experienţa anterioară a executorului judecătoresc în ceea ce priveşte executarea silită a debitoarei solicitată de alţi creditori, astfel, debitoarea-contestatoare a înţeles să se sustragă în permanenţă de la plata sumelor cuvenite creditorilor acţionari retraşi din societate, pentru aducerea la îndeplinire a dispozitivului titlului executor fiind efectuate o serie întreagă de acte de executare în dosarele anterioare, acte în urma cărora s-a reuşit a se constrânge debitoare să contracteze un credit bancar din care să acopere creanţele tuturor creditorilor din dosarele anterioare. Or, este evident că odată încheiată executarea silită a debitoarei în dosarele de executare silită anterioare, pentru aducerea la îndeplinire a dispozitivului titlului executor în ceea ce o priveşte pe creditoarea din cauza de faţă se impunea parcurgerea aceloraşi etape deosebit de costisitoare însă, trecând peste aceste raţiuni care justifică onorariul perceput de executorul judecătoresc, în măsura în care acesta este în limitele legale, a apreciat că nici acesta nu poate fi cenzurat.

În ceea ce priveşte cuantumul onorariului avocaţial, intimata a apreciat că acesta este mai mult decât rezonabil, activitatea de executare silită presupunând cel puţin în ceea ce priveşte pe debitoarea de faţă o serie întreagă de acte şi demersuri, aspect cunoscute cu ocazia executărilor silite declanşate împotriva debitoarei de către alţi creditori în dosare anterioare, astfel, faţă de multitudinea actelor care urmau a fi îndeplinite, în condiţiile în care nu s-ar fi făcut plata, acte ce constau în identificarea bunurilor imobile, identificarea chiriaşilor, a numerelor cadastrale a imobilelor proprietatea debitoarei susceptibile de urmărire silită, numirea de administrator sechestru în vederea administrării în bune condiţii a imobilelor care erau închiriate la diverşi chiriaşi pe sume modice, onorariul avocaţial perceput nu este susceptibil de a fi cenzurat, solicitând instanţei să observe că această executare silită, precum şi toate cheltuielile efectuate s-au datorat în exclusivitate contestatoarei-debitoare, care nu a înţeles să facă plata decât în momentul când a sesizat executorul judecătoresc, fiecare creditor fiind îndreptăţit  să formuleze sau nu o cerere de executare silită pentru drepturile ce i se cuvin potrivit titlului executor, acest aspect nefiind îngrădit de nici o dispoziţie legală, nefiind culpa creditorului că debitoarea nu a înţeles să îşi achite obligaţiile de bună voie şi astfel să evite toate cheltuielile ocazionate de executarea silită, aşadar, cheltuielile privind onorariul avocaţial şi onorariul de executor judecătoresc aferente dosarului de executare sunt perfect legale.

Intimata a mai arătat că obligaţia de plată îi incumbă contestatoarei în raport de dispoziţiile art. 998-999 Cod civil referitoare la răspunderea pentru fapta proprie, în condiţiile în care temeiul acordării cheltuielilor de judecată îl reprezintă culpa procesuală, onorariul avocaţial fiind stabilit inter partes conform art. 132 din Statutul profesiei de avocat, ţinând seama de elementele prevăzute în alin. 3 al textului menţionat, care sunt: timpul şi volumul de muncă solicitate pentru executarea mandatului primit sau activităţii solicitate de client; natura, noutatea şi dificultatea cazului; importanţa intereselor în cauză; împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să accepte alt mandat, din partea unei alte persoane, dacă această împrejurarea poate fi constatată de client fără investigaţii suplimentare; notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experienţa, reputaţia şi specializarea avocatului; conlucrarea cu experţi sau specialişti impusă de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea cazului; avantajele şi rezultatele obţinute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat; situaţia financiară a clientului; constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acţioneze pentru a asigura servicii legale performante, dispoziţiile de procedură privind cenzurarea cheltuielilor fiind menite să împiedice abuzul de drept, prin deturnarea onorariului de avocat de la finalitatea sa firească, aceea de a permite justiţiabilului să beneficieze de o asistenţă judiciară calificată pe parcursul procesului ori, în cauza de faţă, pe lângă faptul că executarea silită putea fi destul de anevoioasa şi implica o serie întreagă de activităţi desfăşurate de către apărătorul ales, se poate aprecia cuantumul rezonabil al onorariului avocaţial perceput, reaua credinţă a contestatoarei fiind demonstrata de faptul ca în primul rând aceasta nu a înţeles să efectueze plata de buna-voie în conformitate cu dispoziţiile art.622 C.pr.civ.

De asemenea tot cu referire la reaua-credinţă de care dă dovada contestatoarea, intimata a arătat că pe rolul B.E.J … s-a aflat dosarul de executare silită nr.. privind executarea silită a contestatoarei pentru o sumă în cuantum de ……. lei cu titlu de debit constând în contravaloarea acţiunilor deţinute de un număr de 22 de acţionari, conform titlului executor reprezentat de sentinţa nr…… a instanţei Tribunalul …. pronunţată în dosarul nr……, împotriva acestei sentinţe fiind declarat recurs şi cerere de suspendare a caracterului executor al titlului cereri ce au fost respinse de către instanţa Curtea de Apel ….. în urma strămutării dosarului de la Curtea de Apel ….. Aşadar, executarea silită în cadrul acestui dosar a fost suspendată circa un an de zile tot ca urmare a demersurilor contestatoarei care s-au dovedit a fi nefondate. De asemenea, s-a mai formulat de către contestatoare inclusiv contestaţie la executare împotriva formelor de executare din cadrul dosarului respectiv, cerere ce a fost respinsă de asemenea în mod irevocabil de către Judecătoria …… respectiv Tribunalul ……... De asemenea, pe rolul B.E.J …….. s-au aflat dosarele de executare silita nr…, ….. privind pe creditorii ……... Şi în cazul acestor dosare de executare silită, debitoarea-contestatoare a formulat contestaţii la executare, contestaţii ce s-au dovedit a fi nefondate fiind respinse de Judecătoria Tg-Jiu, intimata apreciind relevant să aducă la cunoştinţa instanţei şi aceste aspecte tocmai în ideea formării unei convingeri foarte clare a instanţei asupra temeiniciei cererilor formulate de către contestatoare, solicitând instanţei să procedeze la analiza cauzei în raport de interesul nelegitim urmărit de către contestatoare.

Prin serviciul de registratură al instanţei, la data de ……, reclamanta a depus o cerere prin care a completat obiectul cererii iniţiale, solicitând:

a) întoarcerea executării silite şi restabilirea situaţiei anterioare, urmând să constate că cererea de suspendare a executării a rămas fără obiect,

b) anularea procesului-verbal din …. emis de BEJ ….. în cadrul dosarului de executare nr. ………, pentru următoarele argumente:

- prin cererea introductivă, a solicitat în principal anularea executării silite şi a actelor de executare, iar în subsidiar anularea parţială a acestei încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, cu înlăturarea sau reducerea obligaţiei de plată a onorariului avocatului şi a onorariului executorului judecătoresc, solicitând totodată şi suspendarea executării silite cu privire la creanţa în cuantum de ……. lei reprezentând cheltuieli de executare (onorariu executor judecătoresc şi onorariu avocat), până la soluţionarea contestaţiei la executare. Că, prin O.P. nr. ….., a plătit în contul BEJ ……., suma de ……. lei, reprezentând creanţa deţinută de creditoarea ……. împotriva societăţii, fără a achita însă şi cheltuielile de executare cu privire la care arătat că le va contestata, faţă de nelegalitatea modului de stabilire a acestora. Totodată, a mai arătat că, cheltuielile de executare în cuantum de ….. lei au fost reţinute însă de executorul judecătoresc din sumele încasate de la terţii popriţi şi eliberate în contul BEJ ….. (onorariul de executor) şi respectiv în contul creditoarei ….. (onorariul de avocat), aspect ce rezultă din încheierea nr. ……., astfel că, în aceste condiţii, cererea privind suspendarea executării încheierii nr……, cu privire la creanţa în cuantum de …… lei, reprezentând cheltuieli de executare a rămasă fără obiect, având în vedere că această creanţă a fost executată silit.

A mai arătat contestatoarea că, potrivit art. 722 şi urm. Noul Cod proc. civ., consecinţa firească a anulării unui act de executare silită este întoarcerea executării şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, numai astfel putându-se restabili legalitatea încălcată, prin urmare, procedând la anularea încheierii nr……, a solicitat instanţei să dispună şi cu privire la întoarcerea executării silite şi restabilirea situaţiei anterioare, în sensul restituirii sumei de …….. lei.

- prin procesul-verbal din …. întocmit de BEJ ….. se reţine că i s-ar fi adus la cunoştinţă d-nei ……., directorul economic al ……., că în conformitate cu dispoziţiile art. 669 alin. 2 Cod pr.civ. „debitorul va fi ţinut să suporte cheltuielile de executare stabilite, sau după caz, efectuate după data înregistrării cererii şi până la data realizării integrale a creanţei, chiar dacă el a făcut plata voluntar (...)" iar aceasta ar fi fost de acord cu plata integrală a debitelor şi a cheltuielilor de executare în dosarele nr. ….. şi respectiv nr. …...Conform art. 53 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, „ în îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor sale, executorul judecătoresc va întocmi încheieri, procese-verbale şi alte acte de procedură, cu formele şi în termenele prevăzute de lege”. Potrivit art. 682 NCPC, „dacă din lege nu rezultă contrariul, pentru toate actele de executare efectuate în cursul executării, executorul judecătoresc este obligat să încheie procese-verbale care vor cuprinde următoarele menţiuni: (...) semnătura executorului, precum şi, când este cazul, a altor persoane interesate în executare sau care asistă la efectuarea actului de executare'"; menţiunea de la alin. 1 lit. 1) este prevăzută sub sancţiunea nulităţii. Prin urmare, procesele-verbal sunt întocmite „pentru actele de executare efectuate în cursul executării”  ceea ce nu este cazul în speţă, procesul-verbal atacat fiind întocmit fără legătură cu vreun act de executare. Totodată, procesul-verbal fie nu este întocmit în prezenţa directorului economic al ……., fie nu cuprinde semnătura acesteia, în calitate de „persoană care asistă la efectuarea actului de executare", în ambele cazuri sancţiunea fiind nulitatea actului. Că, într-adevăr, veridicitatea şi legalitatea aspectelor confirmate într-un asemenea proces – verbal subzistă doar în ipoteza în care acesta poartă semnătura părţii interesate, situaţie în care se prezumă că aceasta a consimţit cu privire la cele consemnate în actul respectiv. Totodată, a mai arătat că, menţionarea faptului că reprezentantul ……… ar fi fost de acord cu plata integrală a cheltuielilor de executare în cele două dosare de executare nu poate reprezenta o dovadă a recunoaşterii obligaţiei de plată a acestor cheltuieli de executare, de vreme ce acest proces-verbal nu a fost semnat şi de titularul acestei pretinse obligaţii, ci numai de executorul judecătoresc. Mai mult decât atât, executorul judecătoresc a redat doar parţial textul art. 669 alin. 2 Noul Cod proc. civ. cu privire la cheltuielile de executare, „omiţând" exact partea esenţială, respectiv faptul că obligaţia debitorului de a plăti cheltuielile de executare în cazul achitării voluntare a debitului priveşte numai cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum şi onorariul executorului judecătoresc şi al avocatului, proporţional cu munca depusă de aceştia.

La data de …….., prin serviciul de registratură al instanţei, contestatoarea a depus un răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea contestaţiei la executare şi în principal anularea încheierii nr. …. privind stabilirea cheltuielilor de executare, a somaţiei din ….., a procesului-verbal din ….., precum şi a tuturor actelor de executare emise în dosarul nr. ………, iar în subsidiar anularea parţială a încheierii nr. …….. şi a celorlalte acte de executare silită emise în acest dosar, cu înlăturarea sau reducerea obligaţiei de plată a avocatului şi a onorariului executorului judecătoresc, cu cheltuieli de judecată, având în vedere următoarele argumente: prin cererea introductivă, ……. a solicitat în principal anularea executării silite şi a actelor de executare, iar în subsidiar anularea parţială a încheierii nr. …. de stabilire a cheltuielilor de executare şi a actelor de executare, cu înlăturarea sau reducerea obligaţiei de plată a onorariului avocatului şi a onorariului executorului judecătoresc. Ulterior, faţă de achitarea cheltuielilor de executare contestate în cauză, a înţeles să completeze obiectul cererii iniţiale, solicitând instanţei să dispună întoarcerea executării silite şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, precum şi anularea procesului-verbal din ……. emis de BEJ ………, precizând că, achitarea creanţei în cuantum de ….. lei reprezentând cheltuieli de executare nu reprezintă în nici un caz o recunoaştere a legalităţii modului de stabilire a acestora prin încheierea nr. …….., plata creanţei fiind realizată exclusiv îi scopul încetării executării silite începute împotriva ……. şi care ar fi putut avea consecinţe  devastatoare pentru societate.

A arătat contestatoarea că prin întâmpinarea formulată, intimata pretinde că, întrucât achitarea voluntară a creanţei decurgând din titlul executoriu reprezentat de sentinţa nr. …. ar fi  realizată după momentul înregistrării cererii de executare silită, ….. i-ar incumba obligaţia privind achitarea integrală a cheltuielilor de executare, susţinere care este fundamentată greşit.

În primul rând, a arătat contestatoarea, că  nelegalitatea actelor de executare rezultă din faptul că s-a început o executare silită, în condiţiile în care ……., anterior efectuării oricărui act de executare silită, a început procedura de plată voluntară notificând creditoarei voinţa expresă, clară şi fermă de a plăti debitul de îndată încă de la  data de ……., or, la data de ……… nu fusese efectuat nici un act de executare întrucât abia la data de ….. instanţa a încuviinţat executarea silită, astfel încât, executorul avea obligaţia de a se abţine de la orice acte de executare până la finalizarea procedurii ofertei reale, în acest context, momentul înregistrării cererii de executare silită nu prezintă  nici o relevanţă sub aspectul stabilirii vreunei obligaţii în sarcina debitorului, de vreme ce acesta este opozabil exclusiv creditorului şi executorului, nefiind adus la cunoştinţa debitorului anterior efectuării vreunui act de executare şi faţă de faptul că plata s-a realizat la data de ……. în aceeaşi zi cu primirea somaţiei reprezintă un aspect imputabil exclusiv creditoarei intimate, care a refuzat în mod sistematic, fără justificare, să se prezinte sau să indice datele necesare în efectuării plăţii respective, motiv pentru care până la acest moment ……. s-a aflat în imposibilitatea efectivă de a executa obligaţia stabilită în sarcina sa. În acest sens, conform art. 1510 şi 1511 Noul Cod civil, creditorul poate fi pus în  întârziere când refuză să îndeplinească actele pregătitoare fără de care debitorul nu îşi poate executa obligaţia, iar punerea în întârziere a creditorului produce efectul obligaţiei creditorului de a repara prejudiciile cauzate prin întârziere debitorului, nicidecum efectul vreunei obligaţii în sarcina debitorului de a suporta eventualele cheltuieli de executare silită. Prin urmare, toate susţinerile intimatei privind neefectuarea plăţii anterior acestui moment se impun a fi înlăturate întrucât neexecutarea acestei obligaţii a fost cauzată de  refuzul acesteia de a primi plata.

În al doilea rând, a arătat contestatoarea, că aspectele consemnate în procesul-verbal din …… nu prezintă absolut nici o relevanţă juridică, de vreme ce acest proces-verbal nu este întocmit în prezenţa directorului economic şi nu cuprinde semnătura acestuia, în calitate de „persoană care asistă la efectuarea unui act de executare silită". Menţionarea faptului că reprezentantul  ……. ar fi fost de acord cu plata integrală a cheltuielilor de executare în dosarul nr. ……. nu poate reprezenta o dovadă a recunoaşterii obligaţiei de plată a acestor cheltuieli de executare - aşa cum susţine intimata, de vreme ce acest proces-verbal nu a fost semnat şi de titularul acestei pretinse obligaţii, ci numai de executorul judecătoresc. Tocmai din aceste considerente, a arătat contestatoarea, a înţeles să completeze obiectul iniţial al cererii, solicitând instanţei anularea acestui proces-verbal, indicând pe larg motivele de nelegalitate cu privire la acest act prin cererea completatoare formulată la data de ……, în acest sens, intimata neputând invoca tocmai procesul-verbal care face obiectul cererii de anulare în scopul de a combate argumentele ……...

În al treilea rând, a arătat contestatoarea, chiar în ipoteza în care ar aprecia că data înregistrării cererii de executare silită ar produce consecinţe cu privire la obligarea debitorului la plata cheltuielilor de executare, oricum acesta nu ar fi în nici un caz obligat să suporte integral aceste cheltuieli, aşa cum greşit susţine intimata. Dispoziţiile art. 669 alin. 2 teza a II- a Noul Cod pr. civ. prevăd expres că „în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 667, a executat de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ţinut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum şi onorariul executorului judecătoresc şi dacă este cazul, al avocatului creditorului proporţional cu activitatea depusă de aceştia " şi având în vedere că …….. a procedat la executarea de îndată a obligaţiei privind plata creanţei, chiar în ziua primirii somaţiei, în cazul în care s-ar reţine în sarcina sa obligaţia suportării cheltuielilor de executare, cuantumul acestora ar fi evident proporţional cu activitatea depusă efectiv de executor sau avocat de la momentul înregistrării cererii de executare la momentul achitării voluntare a debitului datorat, condiţii în care, opinia intimatei, în sensul că plata făcută după momentul înregistrării cererii de executare nu ar avea caracter voluntar, sunt lipsite de orice fundament şi relevanţă, de vreme ce dispoziţiile art. 669 Noul Cod proc. civ. prevăd expres posibilitatea achitării voluntare a debitului anterior sau ulterior somării  debitorului, în funcţie de acest moment stabilindu-se cuantumul cheltuielilor executare. Că, toate susţinerile intimatei referitoare la pretinsa obligaţie ……., în calitate de debitoare, de a suporta integral cheltuielile de executare sunt nefondate, în contextul în care există dispoziţii legale exprese care stabilesc că, în cazul achitării voluntare a debitului datorat deîndată ce debitorul a primit somaţia, acesta este obligat să suporte onorariul executorului sau al avocatului numai proporţional cu activitatea depusă de aceştia.

Intimata a arătat că onorariul maximal perceput de executorul judecătoresc ar fost în mod legal stabilit, având în vedere că în alte dosare de executare silită aflate rolul altui executor ar fi fost efectuate numeroase acte de executare pentru a constrânge debitoarea să achite creanţele supuse executării silite. Or, faptul că într-un alt dosar de executare aflat pe rolul altui executor judecătoresc având alţi creditori, creanţa s-a realizat într-un interval mai mare de timp de la momentul înregistrării cererii nu poate justifica modul de stabilire a onorariul executorului judecătoresc în prezenta cauză, având în vedere că modul şi durata soluţionare a fiecărui dosar de executare este diferită în funcţie de particularităţile ce individualizează dosarul respectiv. Că,  dosarul nr. ….. aflat pe rolul BEJ ……… - la care probabil se face referire - cererea de executare silită este formulată de 21 de creditori, astfel încât, este evident că se impunea efectuarea unui număr mai mare de acte sau adrese de către  executorul judecătoresc. Pe de altă parte,  în nici un caz nu i se poate imputa faptul că s-a sustras în permanenţă de la plata creanţelor foştilor acţionari ai societăţi, aşa cum în mod greşit susţine intimat. În acest context, a arătat contestatoarea că prin încheierea din ….. dispusă în dosarul ……..,  Curtea de Apel …… - constatând urgenţa precum şi necesitatea unei  executări silite iminente şi posibil nelegale, a dispus suspendarea provizorie a caracterului executoriu al sentinţei nr. ……., măsură care a durat până la data de …….,  la care s-a respins recursul formulat împotriva sentinţei prin decizia nr. ……  pronunţată de Curtea de Apel ….., prin urmare, …….. nu poate fi acuzată de rea-credinţă sau tergiversare executării obligaţiei stabilite prin sentinţa nr. ……., de vreme ce suspendarea caracterului  executoriu al acesteia reprezintă un drept legal câştigat, recunoscut prin încheiere irevocabilă. Dimpotrivă, ulterior pronunţării deciziei nr. …….. şi încetării suspendării caracterului executoriu al sentinţei recurate, …….  a întreprins toate  demersurile pentru a contracta un credit bancar, aceasta fiind singura posibilitate de achita creanţele tuturor acţionarilor retraşi din societate. Că, aşa cum arată însăşi intimata, criteriul avut în vedere de executor la stabilirea cheltuielilor de executare îl reprezintă „multitudinea actelor care urmau a fi îndeplinit în condiţiile în care nu s-ar fi făcut plata”. Or, acest criteriu este unul eventual neputându-se aprecia cuantumul rezonabil al onorariului executorului judecătoresc în funcţie de ceea ce se preconizează că se va face în dosar, ci raportat concret la actele de executare efectiv îndeplinite în cauză, arătând că, într-adevăr,  perceperea unui  onorariu  maximal  ar  fi  fost justificată dacă executorul ar fi procedat la acte complexe de executare silită constând în urmărirea silită şi respectiv vânzarea silită a imobilelor, în vederea realizării creanţei. Având în vedere însă faptul că ………  a achitat în mod voluntar debitul datorat chiar în ziua primirii somaţiei este evident că, în conformitate cu dispoziţiile art. 669 alin. 2 Noul Cod proc. Civ., nu poate fi obligată decât la suportarea onorariului executorului judecătoresc proporţional cu activitatea efectiv depusă până la acel moment.

Referitor la cuantumul onorariului de avocat perceput în cauză, contestatoarea a arătat că,  intimata în mod greşit apreciază că acesta ar fi rezonabil în raport de dificultatea, complexitatea, precum şi timpul efectiv alocat cauzei, conform art. 132 din Statutul profesiei. Raportat la criteriile prevăzute de art. 132 din Statul profesiei, se poate constata că, faţă de inexistenţa oricărei activităţi avocaţiale în această fază a procesului, respectiv executarea silită, onorariul în cuantum de ………. lei este pe deplin nejustificat. Nelegalitatea obligării …….. la plata onorariului de avocat este vădită, având în vedere că, în cadrul executării silite, creditoarea a fost consiliată de executorul judecătoresc, activitate pentru care s-au stabilit în mod separat cheltuieli de executare. Faptul că executarea silită ar fi fost anevoioasă şi că ar fi putut implica o serie de activităţi desfăşurate de avocatul ales nu reprezintă un criteriu care să justifice legalitatea stabilirii onorariului avocaţial, ci doar unul ipotetic, dispoziţiile procedurale privind cenzurarea cheltuielilor de judecată/executare sunt menite să împiedice abuzul de drept, în speţă, fiind un abuz de drept stabilirea unor cheltuieli de executare prin procesul-verbal încheiat la data de ………., în condiţiile în care încă de la data de ……..,  a notificat creditoarea despre dorinţa de a face plata voluntară a debitului.

Prin urmare, contestatoarea a solicitat respingerea tuturor argumentelor invocate, admiterea contestaţiei la executare şi să se dispună, în principal, anularea tuturor actelor de executare silită precum şi a încheierii nr. ……… iar, în subsidiar, anularea parţială a încheierii nr. ……… şi a celorlalte acte de executare silită emise în acest dosar, cu înlăturarea sau reducerea obligaţiei de plată a avocatului şi a onorariului executorului judecătoresc, cu cheltuieli de judecată.

Prin cererea depusă prin serviciul de registratură al instanţei, la data de …….., contestatoarea a completat obiectul cererii iniţiale, solicitând  şi anularea parţială a încheierii nr. ……… emisă de BEJ ……… prin care s-a dispus încetarea executării silite în dosarul de executare nr. ………,  având în vedere următoarele argumente: prin cererea introductivă, a arătat că a solicitat în principal anularea încheierii nr. ……. privind stabilirea cheltuielilor de executare, precum şi a tuturor actelor de executare emise în dosarul nr. ………, iar în subsidiar anularea parţială a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, cu înlăturarea sau reducerea obligaţiei de plată a onorariului avocatului şi a onorariului executorului judecătoresc. Ulterior, a completat obiectul cererii solicitând anularea procesului-verbal din ……. emis de BEJ ……… în dosarul de executare nr. ……., precum şi întoarcerea executării silite şi restabilirea situaţiei anterioare. La data de ………. i s-a comunicat încheierea nr. …... prin s-a dispus încetarea executării silite în dosarul nr. …….. faţă de realizarea integrală a obligaţiei stabilite prin titlul executoriu reprezentat de sentinţa nr. ……., conform art. 702 alin. 1 pct. 1 Noul Cod proc. civ. Că, în cuprinsul acestei încheieri s-a  reţinut că la data de ………, la sediul B.E.J ………, s-ar fi prezentat dna ……., în calitate de reprezentant al debitoarei şi că ar fi fost de acord ca debitul din dosarul de executare nr. ……... inclusiv onorariul şi cheltuielile de executare să fie reţinute în totalitate, după emiterea somaţiei, din sumele ce au fost consemnate pe seama şi la dispoziţia executorului judecătoresc. Această încheiere  a fost întocmită pe baza aspectelor consemnate în procesul verbal din data de ….., referitoare la faptul că reprezentantul legal al ……. ar fi fost de acord cu plata integrală a cheltuielilor de executare însă, aşa cum a arătat şi în prima cerere completatoare, acest proces verbal este nelegal, fiind un act care emană exclusiv de la executorul judecătoresc, fără a fi încheiat în prezenţa reprezentantului legal şi fără a purta semnătura acestuia. Că, încheierea nr. ……., ca şi procesul-verbal din data de ……., nu poate reprezenta o dovadă a recunoaşterii obligaţiei de plată a acestor cheltuieli de executare, de vreme ce această încheiere nu este semnată şi de titularul acestei pretinse obligaţii, ci numai de executorul judecătoresc. Pe de altă parte, anularea încheierii nr. ….. privind stabilirea cheltuielilor de executare atrage totodată şi anularea încheierii nr. ………, în calitate de act subsecvent care urmează acelaşi regim juridic ca şi actul principal, având în vedere că încetarea executării silite urmează a se dispune conform modului în care instanţa va stabili înlăturarea sau reducerea obligaţiei de plată privind achitarea cheltuielilor de executare. Prin urmare, a solicitat să se dispună anularea parţială a încheierii nr. ……… emisă de BEJ ……..prin care s-a dispus încetarea executării silite în dosarul de executare nr. ………, atât pentru motive intrinseci de nulitate, cât şi pentru motive ce rezultă din calitatea acesteia de act subsecvent.

Prin sentinţa nr. …….din ……. pronunţată de Judecătoria ….. în dosarul nr. ……… a fost respinsă contestaţia la executare ( aşa cum a fost modificată şi completată ulterior) formulată de contestatoarea …….., în contradictoriu cu intimaţii ……. şi Biroul Executorului Judecătoresc ……...

A fost obligată contestatoarea la…….. lei cheltuieli de judecată intimatei…...

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că prin sentinţa comercială nr. …….., Tribunalul ….. a dispus obligarea …….. la plata contravalorii acţiunilor deţinute de creditoare anterior retragerii acesteia din societate.

Prin încheierea din data de ………, pronunţată de Judecătoria …… în dosarul nr. …., instanţa de executare a încuviinţat executarea silită la cererea BEJ ……. iar, prin  somaţia nr. …….. emisă de BEJ ………, i s-a pus în vedere să achite suma de …….. lei în termen de o zi de la data primirii somaţiei, în cazul contrar urmând a se proceda la executarea silită.

Că, prin încheierea nr. ……… s-au stabilit cheltuieli de executare în cuantum de ……. lei, respectiv: …. lei reprezentând taxe de timbru şi taxe poştă, ……. lei reprezentând cheltuieli formare dosar, …. lei reprezentând cheltuieli redactare adrese, ……. lei reprezentând cheltuieli emitere somaţie, ……. lei, reprezentând cheltuieli arhivare dosar, ……. lei reprezentând consultaţii în legătură cu constituirea actelor execuţionale, ……. lei reprezentând onorariu expert contabil, …….. lei (TVA inclus) reprezentând onorariu executor judecătoresc şi …….. lei reprezentând onorariu avocat şi că prin O.P. nr. ….., ….. a plătit în contul BEJ …. suma de ….. lei, reprezentând creanţa deţinută de creditoarea …. împotriva societăţii, faţă de neindicarea contului bancar aparţinând creditoarei.

S-a reţinut că, în vederea punerii în executare a sentinţei comerciale nr. ……. a Tribunalului ……….., cererea de executare silită formulată de intimata …….. a fost înregistrată la BEJ ……… la data de ……, iar la data de …….. contestatoarea, prin director economic ………, a luat cunoştinţă de executarea silită, după cum reiese din copia procesului verbal nr………. încheiat de BEJ ……….

Ulterior, la data de …….. contestatoarea şi-a făcut cunoscută intenţia de a plăti debitul urmărit, iar o plată efectivă parţială s-a făcut la data de ……. prin O.P. nr. ………..

Conform prevederilor art. 622 alin. 1 „Obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie”, iar conform prevederilor alin. 2 „În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispoziţiilor prezentei cărţi, dacă prin lege specială nu se prevede altfel”.

Pe de altă parte, conform prevederilor art. 669 alin. 2 C.pr.civ. „Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunţat la executare, situaţie în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ţinut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare şi până la data realizării obligaţiei stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar. Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 667, a executat obligaţia de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ţinut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum şi onorariul executorului judecătoresc şi, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporţional cu activitatea depusă de aceştia”.

S-a reţinut că, contestatoarea a plătit suma de  ….. lei la data de …….., deci după înregistrarea cererii de executare silită la BEJ …….., împrejurare faţă de care apar ca lipsite de temei toate susţinerile contestatoarei referitor la nelegalitatea actelor de executare privind  cheltuielile de executare (onorariu executor şi onorariu avocat), cheltuieli pe care instanţa nu le consideră disproporţionate faţă de munca efectiv prestată, motiv pentru care a respins cerere ( cu toate modificările şi completările ), ca nefondată.

Întrucât contestatoarea este cea care a căzut în pretenţii, instanţa, văzând şi prevederile art. 453 C.pr.civ., a obligat-o la plata a……… lei cheltuieli de judecată intimatei ( onorariu avocat).

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, apelanta contestatoare ………, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

S-a susţinut că hotărârea pronunţată este netemeinică şi nelegală, fiind rezultatul fie a interpretării şi aplicării greşite a legii, fie a omisiunii de a cerceta toate argumentele invocate în cauză.

În ce priveşte motivele de nelegalitate a menţinerii actelor de executare în dosarul nr. …….., s-a arătat că în motivarea contestaţiei, apelanta a invocat atât aspecte generale vizând nelegalitatea actelor de executare silită întocmite în dosarul nr. ……., cât şi aspecte particulare privind nelegalitatea unor anumite acte de executare silită (încheierea nr. ……. privind stabilirea cheltuielilor de executare, procesul-verbal din …….., încheierea nr. ……….. prin care s-a dispus încetarea executării).

Deşi argumentele invocate presupun o cercetare complexă a legalităţii actelor de executare efectuate în dosarul nr. …….., prima instanţă a procedat la o analiză superficială a aspectelor deduse judecăţii, limitându-se la a conchide în sensul respingerii contestaţiei, fără a prezenta motivele care au format convingerea sa.

S-a susţinut că hotărârea nu cuprinde argumentele care au format convingerea instanţei în sensul înlăturării criticii privind nelegalitatea actelor de executare întrucât în cauză s-a început o executare silită, în condiţiile în care apelanta, anterior efectuării oricărui act de executare silită, a început procedura de plată voluntară.

În susţinerea nelegalităţii actelor de executare, s-a arătat că s-au încălcat grav două texte legale:

-dispoziţiile art. 622 NCPC care statuează expres că executarea are caracter subsidiar faţă de executarea voluntară, regulă care nu a fost respectată în cauză, trecându-se direct la executarea silită, în condiţiile în care subscrisa am notificat creditorului voinţa expresă, clară şi fermă de a plăti de îndată debitul încă de la data de …….., anterior efectuării oricărui act de executare, somaţia fiind comunicată subscrisei abia la data de ………, dată la care subscrisa am efectuat şi plata debitului.

-dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 188/2000 conform cărora „activitatea executorilor judecătoreşti se înfăptuieşte în condiţiile legii, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor", având în vedere că la data de …….. nu fusese efectuat nici un act de executare silită întrucât abia la data de …….. instanţa a încuviinţat executarea silită, astfel încât executorul avea evident obligaţia de a se abţine de la efectuarea oricărui act de executare până la finalizarea procedurii ofertei reale.

Deşi hotărârea judecătorească trebuia să cuprindă analizarea legalităţii actelor de executare prin prisma respectării/nerespectării celor două texte legale, aceasta nu cuprinde decât concluzia instanţei în sensul că toate susţinerile contestatoarei ar fi lipsite de temei întrucât contestatoarea a plătit creanţa după înregistrarea cererii de executare, fără a se face absolut nici o referire la procedura ofertei reale începute anterior efectuării oricărui act de executare.

Dincolo de faptul că instanţa nu motivează în nici un fel înlăturarea argumentelor privind declanşarea executării silite în contextul iniţierii procedurii plăţii voluntare, concluzia instanţei în sensul menţinerii legalităţii acestor acte „întrucât debitul ar fi fost achitat după înregistrarea cererii de executare" este pronunţată cu interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 622 NCPC, precum şi a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 188/2000.

Legalitatea/nelegalitatea actelor de executare nu se apreciază prin raportare la momentul sesizării organului de executare, ci la momentul la care în cauză s-a întocmit primul act de executare silită.

Aceasta deoarece cererea de executare nu se comunică debitorului, nefiind supusă nici unei forme de publicitate, executarea silită dobândind caracter public abia la momentul comunicării încheierii de încuviinţare a executării silite, astfel încât până la acest moment debitorul nu poate lua la cunoştinţă despre începerea executării silite împotriva sa.

Prin urmare, faţă de situaţia dedusă judecăţii, cercetarea judecătorească nu trebuia să se limiteze doar la a se aprecia că debitul datorat a fost achitat ulterior sesizării organului de executare, ci trebuia să verifice dacă la acest moment fusese sau nu întocmit vreun act de executare.

Având în vedere că voinţa expresă, clară şi fermă de a achita voluntar debitul datorat a fost notificată personal creditorului încă din data de ………, anterior emiterii oricărui act de executare şi anterior încuviinţării executării silite, faţă de principiul legalităţii executării silite statuat de art. 625 NCPC precum şi de dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 188/2000, executorul judecătoresc avea obligaţia de a se abţine de la continuarea procedurii silite până la finalizarea ofertei reale, dând astfel eficienţă executării voluntare.

În acelaşi sens sunt prevederile art. 1524 NCC, conform cărora „debitorul nu este în întârziere dacă a oferit, când se cuvenea, prestaţia datorată, chiar fără a respecta formalităţile prevăzute la art. 1.510-1.515, însă creditorul a refuzat, fără temei legitim, să o primească".

De asemenea, s-a susţinut că instanţa în mod greşit a reţinut că „la data de ……… contestatoarea a luat la cunoştinţă de executarea silită, după cum reiese din copia procesului-verbal nr. ………", în contextul în care acest act a făcut obiectul contestaţiei la executare, iar instanţa avea obligaţia cercetării legalităţii acestui act prin prisma argumentelor invocate în cauză.

Într-adevăr, prin cererea completatoare nr. ………, apelanta am contestat legalitatea procesului-verbal din …….. prin care se reţine că directorului economic al subscrisei i s-ar fi adus la cunoştinţă dispoziţiile art. 669 alin. 2 NCPC şi că aceasta ar fi fost de acord cu plata integrală a debitelor şi a cheltuielilor de executare, invocând două motive:

În primul rând, nelegalitatea procesului-verbal din …….. rezultă încălcarea art. 682 NCPC, deoarece potrivit acestor prevederi procesele-verbale sunt întocmite doar „pentru actele de executare efectuate în cursul executării”, iar procesul-verbal atacat nu are absolut nicio legătură cu actele de executare.

De asemenea, procesul-verbal fie nu este întocmit în prezenţa directorului economic al subscrisei, fie nu cuprinde semnătura acestuia, în calitate de „persoană care asistă la efectuarea actului de executare", în ambele cazuri sancţiunea fiind nulitatea actului.

În al doilea rând, veridicitatea şi legalitatea aspectelor confirmate într-un proces-verbal subzistă doar în ipoteza în care acesta poartă semnătura ambelor părţi, caz în care se prezumă că acestea au consimţit cu privire la cele consemnate în actul respectiv.

Or, prima instanţă nu numai că nu a cercetat niciunul dintre aceste argumente invocate în cauză, dar nici nu a soluţionat capătul de cerere privind anularea procesului-verbal din ………, în contextul în care în practicaua hotărârii pronunţate se reţine expres că prin cererea completatoare s-a solicitat anularea acestui proces-verbal, fiind redate criticile de nelegalitate invocate cu privire la acest act.

Netemeinicia hotărârii este vădită, întrucât instanţa nu numai că nu soluţionează această cerere cu care a fost expres învestită, dar mai mult îşi fundamentează motivarea pe constatările efectuate de executorul judecătoresc în acest proces verbal, fără ca în prealabil să procedeze la verificarea legalităţii acestui act cu care fusese legal învestită.

B) Nelegalitatea menţinerii onorariului executorului judecătoresc şi a onorariului avocatului din faza executării silite

a) în subsidiar, apelanta a solicitat anularea parţială a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, cu înlăturarea sau reducerea obligaţiei de plată a onorariului avocatului şi cu reducerea obligaţiei de plată a onorariului executorului judecătoresc, arătând că atât onorariului executoriului în cuantum de ……… lei, cât şi onorariul avocatului din faza executării silite, în cuantum de ………lei sunt disproporţionat de mari în raport cu activitatea efectiv depusă între momentul înregistrării cererii de executare (………) şi momentul achitării voluntare a debitului datorat (……….).

În considerentele hotărârii pronunţate instanţa, menţine legalitatea încheierii nr. …….. prin care s-au stabilit cheltuielile de executare arătând că „instanţa nu le consideră disproporţionate faţă de munca efectiv prestată", fără a se arăta însă concret care sunt argumentele care au format convingerea instanţei în acest sens.

Într-adevăr, instanţa se limitează a conchide că, cheltuielile de executare au fost proporţionale cu activitatea depusă de executor şi respectiv avocat, fără ca în considerentele hotărârii să facă vreo referire la activităţile care ar fi justificat perceperea unui onorariu maximal în cazul executorului judecătoresc şi a unui onorariu avocaţial în cuantum de ………lei, în condiţiile în care plata s-a făcut în mod voluntar ulterior notificării exprese a voinţei subscrisei în sensul executării voluntare a obligaţiei stabilite în titlul executoriu.

Pentru a se aprecia asupra legalităţii/nelegalităţii modului de stabilire a cheltuielilor de judecată, instanţa avea obligaţia de a verifica dacă există un raport de proporţionalitate între cuantumul onorariile stabilite (executorului/avocatului) şi activitatea efectiv prestată între momentul plăţii voluntare a debitului datorat.

În lipsa oricărei analize privind existenţa/inexistenţa proporţionalităţii între cheltuielile stabilite şi activitatea depusă de executor/avocat, hotărârea este netemeinică şi nelegală întrucât soluţia pronunţată nu poate constitui corolarul motivelor ce o preced.

b) Concluzia instanţei în sensul că onorariile (avocatului/executorului) ar fi legal stabilite este fundamental greşită, având în vedere că din probele existente la dosarul cauzei rezultă expres lipsa oricărui raport de proporţionalitate între aceste cheltuieli stabilite şi activitatea depusă de executor/avocat.

În perioada ……… activitatea executorului judecătoresc s-a limitat la formularea cererii de încuviinţare a executării silite, comunicarea somaţiilor către debitor şi a adreselor de înfiinţare a popririi către terţii popriţi (……..).

Cheltuielile privind efectuarea acestor acte au fost stabilite în mod separat de cuantumul onorariului, aspect ce rezultă din încheierea nr. ………. Prin urmare, obligarea subscrisei la plata onorariului executorului este nejustificată, având în vedere că, pe lângă aceste cheltuieli privind emiterea somaţiilor şi adreselor de executare, s-au stabilit şi cheltuieli reprezentând consultaţii în legătură cu constituirea actelor execuţionale în cuantum de ……… lei.

În contextul în care pe rolul aceluiaşi executor se află dosare de executare ale altor creditori având ca obiect creanţe decurgând din acelaşi titlu executoriu - sentinţa comercială nr. ….., activitatea executorului judecătoresc a constat doar în înlocuirea în adresele de executare emise în celălalt dosar a numelui creditoarei şi cuantumului creanţei, toate celelalte coordonate rămânând neschimbate.

Or, în aceste condiţii, perceperea unui onorariul maximal ….. lei contravine însuşi scopului avut în vedere de legiuitor la instituirea dispoziţiilor art. 39 alin. 1 din Legea nr. ….., acesta urmărind instituirea unor onorarii maximale doar în cazul executărilor silite care necesită un volum mare de activitate din partea executorului şi un grad de dificultate şi răspundere sporit, constând în urmăriri mobiliare şi imobiliare.

Prin urmare, stabilirea unui onorariu maximal care se justifică doar în cadrul executărilor complexe pentru o activitate care s-a rezumat exclusiv la emiterea unor adrese şi somaţii în perioada ……. nu corespunde principiului proporţionalităţii stabilirii cheltuielilor de judecată prevăzut expres de art. 669 alin. 2 teza a II -a NCPC, atrăgând nelegalitatea modului de stabilire a onorariului executorului judecătoresc şi implicit a încheierii nr. ……..

b) In perioada ……… activitatea avocatului este inexistentă, astfel încât perceperea onorariului în cuantum de ……… lei este total nejustificată, cu atât mai mult având în vedere intenţia manifestată de societatea apelantă, în sensul achitării voluntare a debitului datorat.

Onorariul în cuantum de …….. lei este vădit disproporţionat faţă de activitatea inexistentă a acestuia, mai ales în contextul în care executorul judecătoresc a perceput separat cheltuieli în cuantum de …….. lei pentru acordarea consultaţiilor juridice în legătură cu actele execuţionale.

Prin urmare, având în vedere rolul pur pasiv al avocatului în executarea care face obiectul acestei contestaţii, mai ales în contextul în care creditoarea a fost consiliată de către executor cu privire la dosarul de executare şi demersurile ce se impun în cauză, este evident că onorariul de ……. lei este disproporţionat în raport cu activitatea depusă de acesta la momentul achitării voluntare a debitului datorat, respectiv …...

Tribunalul, analizând actele şi lucrările dosarului în raport de criticile formulate, apreciază că apelul este nefondat, urmând a fi respins,  reţinându-se următoarele considerente.

Tribunalul constată că în mod corect instanţa de fond a apreciat că deşi contestatoarea  a notificat creditorului  voinţa expresă de a plăti  de îndată debitul prin emiterea notificării din data de ………, totuşi intenţia contestatoarei debitoare de a executa de bună voie obligaţia sa s-a materializat şi a fost adusă la cunoştinţa creditorului  după data începerii executării silite-….., ca atare nu se poate vorbi în speţă de o executare de bună voie a obligaţiei în accepţiunea prevederilor art.622 C.proc.civ., care să atragă consecinţa anulării actelor de executare silită ulterioare plăţii de bună voie a debitului.

Prin urmare, interpretarea dată de instanţa de fond textului art.622 din noul cod de procedură civilă este în deplină concordanţă cu intenţia legiuitorului, care a stipulat că executarea silită începe odată cu sesizarea organului de executare.

Aşadar, este neîntemeiată susţinerea apelantei contestatoare în sensul că a notificat creditorului  voinţa expresă, clară şi fermă de a plăti  de îndată debitul încă la data de …., anterior efectuării oricărui act de executare, deoarece plata nu s-a realizat efectiv, iar somaţia a fost comunicată abia la data de …….. De asemenea, contestatoarea a efectuat plata la data de …….., în aceeaşi zi cu primirea somaţiei.

A susţinut că  la data de ………. nu fusese efectuat niciun act de executare silită, întrucât abia la data de ……. instanţa a încuviinţat executarea silită, astfel încât executorul judecătoresc avea obligaţia să se abţină de la orice acte de executare până la finalizarea procedurii ofertei reale, iar pentru acest motiv,  comunicând somaţia din data de ….., executorul judecătoresc a încălcat prevederile art. 5 din Legea nr. 188/2000, conform căruia „activitatea executorilor judecătoreşti se înfăptuieşte în condiţiile legii, cu respectarea drepturilor si intereselor legitime ale părţilor".

Tribunalul constată că o cerere de executare silită a fost adresată de intimata ……..către BEJ …….. încă de la data de ……., care este data în raport de care instanţele trebuie să analizeze drepturile părţilor.

Nu în ultimul rând trebuie remarcat faptul că titlul executoriu care a făcut obiectul dosarului de executare silită l-a constituit sentinţa comercială nr…….. pronunţată de Tribunalul ….., sentinţă definitivă, care putea fi pusă în executare încă de la data pronunţării, rămasă irevocabilă prin decizia nr….. pronunţată de Curtea de Apel ……., ca urmare a strămutării soluţionării recursului, dispusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la Curtea de Apel ……….

Nici măcar în intervalul ……. contestatoarea nu şi-a executat obligaţia derivând dintr-un titlu executoriu de data aceasta rămas irevocabil, astfel încât toate actele materiale efectuate după data de ……..nu mai pot fi considerate ca o executare voluntară a obligaţiei, ci ca pe una realizată în cursul executării silite declanşate.

Motivul invocat de contestatoare în sensul că nu avea cum să ia cunoştinţă de depunerea unei cereri de executare silită, decât odată cu comunicarea încheierii de încuviinţare a executării silite, nu poate fi reţinut de Tribunal, deoarece executorul judecătoresc a comunicat reprezentantului debitoarei, care avea funcţia de director economic faptul înregistrării dosarelor de executare silită, obligaţie în conformitate cu dispoziţiile art. 664 din c.pr.civilă. De altfel, oricum debitorul era deja în întârziere încă de la pronunţarea sentinţei Tribunalului, devenită irevocabilă prin decizia Curţii de Apel …….., şi avea pe deplin cunoştinţă de cele cuprinse în titlul executoriu.

Pe de altă parte, debitorul nici nu mai trebuia să aştepte o eventuală cerere de executare silită, în condiţiile în care hotărârea judecătorească devenise irevocabilă în data de ……... Întrucât orice obligaţie dintr-un titlu executoriu trebuie adusă la îndeplinire de bunăvoie la momentul scadenţei, legiuitorul îl prezumă pe debitor în întârziere şi stabileşte că acesta va suporta cheltuielile efectuate după înregistrarea cererii de executare, chiar dacă debitorul nu este înştiinţat despre începerea executării silite până la încuviinţarea acesteia de către instanţă.

Prin urmare, tribunalul reţine legalitatea efectuării în cauză a  actelor de executare silită efectuate în dosarul nr….., neavând nici o relevanţă nefinalizarea procedurii ofertei reale, în contextul în care deja se reţine că debitorul era în întârziere, iar executarea silită a început.

S-a susţinut în completarea contestaţiei la executare, prin care s-a solicitat anularea procesului verbal nr…… întocmit de BEJ …….. că acesta nu a fost întocmit în prezenţa directorului economic al contestatoarei sau nu cuprinde semnătura acestuia, ceea ce atrage nulitatea sa, în conformitate cu dispoziţiile art.682 lit.l din NCPC, dar cum procesele-verbale la care se referă legea se întocmesc pentru actele de executare  efectuate în cursul executării, nu sunt aplicabile speţei de faţă, deoarece nu s-a întocmit niciun act de executare.

Tribunalul constată însă că apelanta contestatoare realizează o interpretare pro domo  a dispoziţiilor legale referitoare la acest aspect.

Astfel, după cum s-a reţinut în considerentele expuse anterior, pe de o parte executarea silită începe odată cu adresarea cererii de executare silită, iar pe de altă parte, directorul economic al contestatoarei nu face parte din categoria persoanelor interesate de executare sau care asistă la efectuarea actului de executare, pentru a fi necesară semnătura acesteia pe procesul verbal întocmit de executor şi aflat la dosarul de executare.

De altfel, procesul verbal contestat atestă doar o stare de fapt, respectiv aducerea în mod incident la cunoştinţa reprezentantului debitoarei a faptului că pe rolul acestui executor s-au înregistrat alte dosare de executare ce vizează debitorul reprezentat, acesta prezentându-se la executor pentru achitarea întregului debit.

Prin urmare, se apreciază că acest proces verbal nu face parte efectiv din procedura de executare silită propriu-zisă, nu este un act de executare intrinsec acestei proceduri, care se realizează în mod formal şi curent, ci doar atestă o stare de fapt conjuncturală.

Cu privire la onorariul executorului judecătoresc, tribunalul reţine ca fiind corectă aprecierea instanţei de fond în sensul că este adevărat că potrivit art. 669 alin. 4 Noul Cod proc. civ., acesta poate fi cenzurat de instanţa de judecată, ţinându-se cont de volumul activităţii depuse de executor, însă chiar şi în ipoteza din speţă, când debitoarea somată potrivit art.667 C.proc.civ. a executat obligaţia de îndată, reducerea onorariului executorului nu este obligatorie pentru instanţă, care este ţinută să aibă în vedere aşa cum rezultă din interpretarea dispoziţiilor art.669 alin.2 C.proc.civ. nu doar executarea obligaţiei de îndată de către debitoare, ci şi activitatea depusă de către executorul judecătoresc.

Cum în speţă, executorul judecătoresc a procedat la deschiderea dosarului de executare silită, a emis în acest sens încheierea din data de ……., a solicitat instanţei competente încuviinţarea executării silite, a solicitat eliberarea încheierii de încuviinţare a executării silite, acte ce au presupus inclusiv deplasări la instanţa de executare, a dispus efectuarea raportului de expertiză contabilă extrajudiciară, a întocmit până la momentul achitării debitului încheierea privind stabilirea cheltuielilor de executare,  a emis somaţia nr………, a efectuat demersuri pentru comunicarea actelor din dosarul de executare silită debitoarei, instanţa apreciază că perceperea unui onorariu maximal de către acesta pentru activitatea depusă este justificată, faptul că nu a mai fost necesară trecerea la una dintre modalităţile de executare silită prevăzute de lege neprezentând relevanţă în speţă.

Împrejurarea că, cheltuielile privind efectuarea acestor acte au fost stabilite în mod separat de cuantumul onorariului,  precum şi că  pe lângă aceste cheltuieli privind emiterea somaţiilor şi adreselor de executare, s-au stabilit şi cheltuieli reprezentând consultaţii în legătură cu constituirea actelor execuţionale în cuantum de ….. lei, nu sunt de natură să justifice reducerea onorariului executorului, întrucât însăşi prevederea distinctă a acestor cheltuieli de onorariul executorului judecătoresc dovedeşte faptul că aceste taxe au o justificare diferită şi nu se exclud sau se influenţează reciproc în ce priveşte cuantumul.

De asemenea, nu prezintă nici o relevanţă faptul că pe rolul aceluiaşi executor se află executări silite pornite de alţi creditori ai societăţii, având ca obiect o creanţă decurgând din acelaşi titlu executoriu - sentinţa comercială nr. …….., precum şi creanţe similare decurgând dintr-o altă hotărâre pronunţată într-un litigiu având acelaşi obiect, astfel că  activitatea executorului s-ar fi  rezumat la formularea unor adrese şi somaţii, acest aspect neconstituind un criteriu obiectiv în analiza activităţii depuse de executor, deoarece fiecare executare silită presupune un efort distinct realizat în cadrul unui dosar de executare pentru care sunt alocate resurse de timp şi intelectuale care nu pot fi apreciate şi cenzurate de părţi decât în măsura în care încalcă dispoziţiile legale.

În ce priveşte onorariul avocatului în procedura executării silite, tribunalul reţine că potrivit art.451 alin.2 C.proc.civ. instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei sau cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei, iar măsura luată de instanţă nu va avea nici un efect asupra raporturilor dintre avocat şi clientul său.

În speţă, creditorul a achitat pentru a primi apărarea calificată a unui avocat în procedura executării silite un onorariu avocaţial în cuantum de …….. lei, onorariu care a fost inclus de către executorul judecătoresc în cheltuielile de executare silită imputate debitoarei prin încheierea nr……...Executarea de îndată a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu (după primirea somaţiei) şi raportul între cheltuielile datorate şi activitatea efectiv prestată de către executor sau avocat sunt chestiuni de fapt lăsate de legiuitor la aprecierea executorului, în primă instanţă.

Este adevărat că, aşa cum s-a susţinut şi prin întâmpinare, onorariul avocaţial a fost stabilit inter partes conform art. 132 din Statutul profesiei de avocat, ţinând seama de elementele prevăzute în alin. 3 al textului menţionat, care sunt: timpul şi volumul de muncă solicitate pentru executarea mandatului primit sau activităţii solicitate de client; natura, noutatea şi dificultatea cazului; importanţa intereselor în cauză; împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să accepte alt mandat, din partea unei alte persoane, dacă această împrejurarea poate fi constatată de client fără investigaţii suplimentare; notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experienţa, reputaţia şi specializarea avocatului; conlucrarea cu experţi sau specialişti impusă de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea cazului; avantajele şi rezultatele obţinute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat; situaţia financiară a clientului; constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acţioneze pentru a asigura servicii legale performante.

O eventuală reducere a onorariului avocatului ales de creditor se poate realiza doar în contextul în care se face o raportare la toate aspectele care presupun activitatea de executare silită, neputându-se anticipa nici durata executării, nici activitatea de executare silită, aceste onorarii negociindu-se de client cu avocatul său şi numai în măsura în care acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei sau cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei, poate fi reapreciat de instanţă.

De altfel, se constată că însăşi prezenta contestaţie la executare este o dovadă a faptului că executarea silită nu este una care să nu ridice probleme, necesitând aportul avocatului care a anticipat această perspectivă. Mai mult, conform art.669 alin.1 din c.pr.civilă, partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activităţi care interesează executarea silită să avanseze cheltuielile necesare în acest scop.

Onorariul avocatului pentru activitatea depusă de acesta în cursul executării silite nu se cuantifică doar în raport cu actele materiale efectuate în dosarul de executare, ci presupune şi întreaga activitate de consiliere juridică, inclusiv cu privire la toate aspectele care pot surveni, aspect anticipat de avocat având în vedere experienţa anterioară cu alţi creditori din acelaşi titlu executoriu în privinţa recuperării sumelor datorate de debitoarea contestatoare.

Onorariul de avocat este inclus în cheltuielile de executare, conform art. 669 alin.3 din c.pr.civ.şi se suportă de debitor, în măsura în care au fost efectuate după înregistrarea cererii de executare şi până la data realizării obligaţiei stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar.

Mai mult decât atât, acest onorariu este supus taxelor şi impozitelor aferente venitului, respectiv TVA, astfel încât, din suma de ….. lei brut, valoarea netă ce ar rămâne în urma deducerilor legale este de ……. lei, ceea ce subliniază şi mai mult ideea că onorariul efectiv perceput nu a fost disproporţionat faţă de volumul de muncă anticipat.

Aşadar, va fi respins ca nefondat apelul declarat de apelanta contestatoare  şi va fi obligată apelanta contestatoare ……… la plata cheltuielilor de judecată în sumă de …….. lei  reprezentând onorariul avocat în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta contestatoare …. împotriva sentinţei civile nr. … din ……. pronunţată de Judecătoria ….. în dosarul nr. ……., în contradictoriu cu intimaţii ……… şi BEJ ……., având ca obiect contestaţie la executare.

Obligă apelanta ……… la plata cheltuielilor de judecată în sumă de …….lei către intimată ……….

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică de la ………, la Tribunalul ……..