Aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 320/1 alin. 7 Cpp. Pedeapsă nelegală

Decizie 128 din 15.10.2013


Prin sentinţa penală nr. 118 din 07.05.2013 pronunţată de Judecătoria Alexandria s-a dispus condamnarea inculpatul M.A.N., în baza art. 180 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 3201 Cod procedură penală şi art. 74-76 Cod penal la 400 (patru sute) lei amendă penală.

 S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 631 Cod penal şi s-a dispus obligarea acestuia la plata către  părţile civile Spitalul Judeţean de Urgenţă Alexandria a sumei  de 360 lei şi Serviciul Judeţean de Ambulanţă Teleorman a sumei de 686  lei, reprezentând despăgubiri civile.

S-a obligat totodată inculpatul la plata sumei de  600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că în  ziua de 25.07.2012, în jurul orei 20:30, partea vătămată V.M. se afla într-un local din comuna T., unde consuma bere.

La un moment dat, în local a sosit inculpatul M.A.N, care s-a deplasat la masa părţii vătămate şi, fără un motiv anume, a lovit-o cu o sticlă în zona frontală, aceasta căzând la pământ, după care a continuat să-i aplice lovituri cu picioarele, conflictul fiind aplanat prin intervenţia martorului V.G.A.

Partea vătămată a fost transportată cu ambulanţa la Spitalul Judeţean de Urgenţă Alexandria, unde a stat internată până în seara zilei de 26.07.2012.

Potrivit certificatului medico-legal nr. 672/C/1381 din 27.07.2012 eliberat de SML Teleorman, în urma loviturilor aplicate de către inculpat, partea vătămată a suferit leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 12-14 (doisprezece-paisprezece) zile îngrijiri medicale, leziunile de violenţă fiind produse prin lovire cu corp dur.

Prin declaraţia dată la termenul de judecată din 7 mai 2013 inculpatul M.A.N. a recunoscut comiterea faptei şi a fost de acord cu despăgubirea părţilor civile cu sumele de bani cu care acestea s-au constituit părţi civile.

Fapta comisă de inculpat întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 180 alin. 2 Cod penal, text de lege în baza căruia s-a dispus condamnarea inculpatului.

La individualizarea pedepsei, instanţa de fond a avut în vedere gradul de pericol social concret al infracţiunii, circumstanţele personale ale inculpatului care a recunoscut şi regretat fapta comisă, precum şi  dispoziţiile art. 3201 Cod procedură penală, apreciind că, prin aplicarea unei amenzii sub minimul special prevăzut de lege,  scopul preventiv şi educativ al pedepsei se poate realiza, dispunând în consecinţă.

S-a  atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 631 Cod penal.

Cu privire la latura civilă instanţa de fond a constatat că Spitalul Judeţean de Urgenţă Alexandria s-a constituit parte civilă cu suma de 360 lei, iar Serviciul Judeţean de Ambulanţă Teleorman cu suma de 686 lei, reprezentând despăgubiri civile, faţă de care inculpatul a arătat  că este de acord cu plata acestora, aşa încât,  faţă de dispoziţiile art. 14 Cod procedură penală coroborat cu art. 346 Cod procedură  inculpatul a fost obligat  să plătească părţii civile pretenţiile solicitate.

În raport de  dispoziţiile art. 191 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva sentinţei penale nr. 118 din 07.05.2013 pronunţată de Judecătoria Alexandria a declarat recurs în termenul legal prevăzut de art. 385/3 C. proc. pen. Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria , care a apreciat sentinţa atacată ca fiind nelegală, sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate.

Astfel, a susţinut recurentul că pedeapsa amenzii penale de 400 lei aplicată inculpatului prin hotărârea atacată este nelegală întrucât se situează în afara limitelor înscrise la art. 180 alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 320/1 alin. 7 C. proc. pen. şi art. 74-76 C. pen., respectiv instanţa de fond nu a procedat la reducerea pedepsei în raport de prevederile legale invocate, care o obligau în acest sens.

Analizând recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria tribunalul a apreciat că acesta este întemeiat.

Instanţa de fond a dispus condamnarea inculpatului în baza art. 180 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 3201 Cod procedură penală şi art. 74-76 Cod penal, la o pedeapsă cu amenda penală în cuantum de 400 lei.

Legea( art. 180 alin. 2 C. pen.) sancţionează  fapta de lovire cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

În cazul în care instanţa se orientează, în urma aplicării criteriilor de la art. 72 C. pen. , la pedeapsa amenzii penale, limitele acesteia  se situează între 500 lei şi 30. 000 lei.

Făcând aplicarea dispoziţiilor art. 320/1 alin. 7 C. proc. pen. referitoare la recunoaşterea vinovăţiei, instanţa de fond era obligată să reducă pedeapsa aplicată în cuantumul minim prevăzut de lege cu ¼( adică la 375 lei), urmând apoi, ca efect al reţinerii circumstanţelor judiciare atenuante, prevăzute la art. 74 C. pen. , să procedeze la o nouă reducere a pedepsei, potrivit dispoziţiilor art. 76 C. pen( adică sub 375 lei).

Aplicând o pedeapsă cu amenda penală în cuantum de 400 lei, instanţa de fond nu a dat eficienţă dispoziţiilor art. 320/1 alin. 7  C. proc. pen. şi art. 76 C. pen., pedeapsa aplicată fiind în aceste condiţii  nelegală, ceea ce face  incident cazul de casare prevăzut la art. 385/9  alin. 1 pct. 14 C. proc. pen.

Aşa fiind, tribunalul, în baza art. 385/15 pct. 2 litera d C. proc. pen. a admis recursul, a casat hotărârea recurată şi rejudecând a dispus condamnarea inculpatului pentru infracţiunea de lovire prevăzută de art. 180 alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 320/1 alin. 7 C. proc. pen. şi art. 74-76 C. pen. la pedeapsa cu amenda penală în cuantum de 300 lei, menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate, ca fiind legale şi temeinice.