Casare cu trimitere pentru nepunerea în discuţia contradictorie a părţilor, a schimbării încadrării juridice a faptei

Decizie 156 din 11.12.2013


Prin sentinţa penală nr. 146 din 09.07.2013 pronunţată de Judecătoria Roşiorii de Vede s-au dispus următoarele:

În baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 al.1 lit.b1 C.pr.penală  , cu aplicarea  art. 181 Cod penal  achită pe inculpatul R.A.D

fără antecedente penale, pentru infracţiunea de distrugere, prev. de art.217 al.1 Cod penal, faptă reţinută ca fiind săvârşită în prima împrejurare a conflictului dintre părţi .

În  baza art. 91 lit.c Cod penal aplică inculpatului amendă cu caracter administrativ în cuantum de 200 lei.

În baza art.11 pct.2 lit.a rap la art.10 al.1 lit.e  C.pr.penală , cu aplicarea  art.46 al.1 Cod penal, achită pe inculpatul R.A.D. pentru infracţiunea de distrugere, prev. de art.217 al.1 Cod penal, faptă reţinută ca fiind săvârşită în cea de-a doua împrejurare a conflictului dintre părţi.

În baza art.180 al.2 Cod penal cu aplicarea art.73 lit.b Cod penal,

condamnă pe inculpatul  M.C.A., fără antecedente penale, la pedeapsa de 400 lei amendă penală.

 Pune în vedere inculpatului M.C.A. dispoziţiile art.631 Cod penal.

 Obligă pe inculpatul R.A.D. să plătească părţii civile M.V. suma de 286 lei, reprezentând despăgubiri civile materiale.

Respinge, ca neîntemeiate,  celelalte pretenţii ale părţii civile M.V.

Obligă pe inculpatul  M.C.A să plătească părţii civile R.A.D. suma de 1.000 lei reprezentând daune morale.

Obligă pe inculpatul  M.C.A să plătească părţii civile Spitalul Municipal Caritas Roşiorii de Vede suma de 92,5 lei, reprezentând jumătate din cheltuielile de spitalizare cu partea vătămată R.A.D. plus majorările de întârziere calculate la această sumă, potrivit dispoziţiilor legale privind creanţele bugetare, începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la data achitării integrale a debitului principal.

Compensează cheltuielile de judecată efectuate de cei doi inculpaţi.

Obligă pe cei doi inculpaţi să plătească, fiecare, suma de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare statului, din care  câte 100 lei reprezintă cheltuielile judiciare efectuate pe parcursul urmăririi penale.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a constatat că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Roşiorii de Vede, nr.762/P/2012 din 04 februarie 2013, au fost trimişi în judecată, în stare de libertate, inculpaţii M.C.A pentru săvârşirea infracţiunii de lovire şi alte violenţe, prev. de art.180 al.2 Cod penal şi R.A.D., pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere prev. de art.217 al.1 Cod penal.

S-a reţinut în actul de sesizare că,  în data de 11 aprilie 2012, în jurul orelor 9,30, inculpatul M.C.A conducea autoturismul marca BMW, proprietatea tatălui său M.V. în municipiul R., iar în momentul în care a ajuns în zona intersecţiei cu strada Lt.Bălăcescu, din partea dreaptă a virat, fără să se asigure şi fără a-i acorda prioritate de trecere un autoturism de culoare neagră. Pentru a evita coliziunea, inculpatul a virat brusc stânga, oprind autoturismul de-a curmezişul străzii I.L.Caragiale, blocând astfel ambele sensuri de mers.

În acelaşi timp, circula  autocamionul condus de inculpatul R.A.D care, datorită faptului că autoturismul marca BMW condus de celălalt inculpat bloca ambele sensuri de mers, a început să claxoneze pentru a-şi putea continua deplasarea. Între cei doi inculpaţi a izbucnit o altercaţie verbală şi, datorită faptului că inculpatul M.C.A nu a mutat autoturismul BMW, celălalt inculpat a pus în mişcare autocamionul şi a lovit, cu intenţie, acest autoturism, spărgându-i  lampa  de semnalizare din partea dreaptă spate.

Indignat de faptul că inculpatul R.A.D. i-a lovit autoturismul, celălalt inculpat – M.C.A.  l-a mutat pe partea dreaptă a carosabilului, după care a coborât din autoturismul său şi s-a urcat pe scara exterioară din partea stângă a autocamionului. Întrucât geamul portierei de la autocamion era deschis a început să-l lovească pe inculpatul R.A.D. cu pumnii peste faţă, moment în care acesta  a pus în mişcare autocamionul, lovind din nou autoturismul marca BMW şi  proiectându-l într-un copac de pe marginea carosabilului.

 Ca urmare a loviturilor primite partea vătămată R.A.D. a suferit leziuni care au necesitat, pentru vindecare , un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico–legal nr. 23/C/558 din 12.04.2012 emis de SML Teleorman.

S-a reţinut totodată în  rechizitoriu  că inculpatul R.A.D. a lovit autoturismul marca BMW, cu intenţie, atât în prima împrejurare - când a fost distrusă lampa de semnalizare spate, cât şi în cea de-a doua împrejurare când acelaşi autoturism a fost proiectat într-un copac suferind multiple avarii.

Ambii inculpaţi au avut o atitudine nesinceră,  nu au recunoscut faptele săvârşite şi nu sunt cunoscuţi  cu antecedente penale.

Instanţa de fond a reţinut că inculpatul R.A.D. a lovit autoturismul marca BMW, cu intenţie, doar în prima împrejurare, când a fost distrusă lampa de semnalizare spate, nu şi în cea de-a doua împrejurare când acelaşi autoturism a fost proiectat într-un copac suferind multiple avarii, dat fiind faptul că acesta a fost determinat  să săvârşească fapta de distrugere datorită constrângerii fizice exercitate de celălalt inculpat asupra lui şi căreia nu i-a putut rezista, în împrejurarea concretă, neputând să acţioneze altfel pentru a scăpa de agresiune şi a pleca de la faţa locului. În acest context s-a constatat incidentă cauza care înlătură caracterul penal al faptei prev. de art. 46 al.1 Cod penal.

Prin urmare, instanţa fondului a reţinut din  probele administrate în cauză, că fapta de lovire săvârşită de inculpatul M.C.A. a fost comisă cu vinovăţie sub  forma intenţiei, întrunind  în drept, elementele constitutive ale infracţiunii  de lovire şi alte violenţe, prev. de art.180 al.2 Cod penal.

La individualizarea pedepsei, instanţa s-a raportat la criteriile prev. de art. 72 Cod penal, şi anume la gradul de pericol social al infracţiunii şi persoana inculpatului, care nu a recunoscut săvârşirea faptei, este tânăr, necăsătorit, nu este cunoscut cu antecedente penale şi a acţionat sub stăpânirea unei puternice tulburări determinată de comportamentul celuilalt inculpat, fiind reţinută în favoarea sa circumstanţa atenuantă a provocării, prev. de art. 73 lit.b Cod penal.

La alegerea pedepsei s-au avut în vedere datele care caracterizează persoana inculpatului  apreciindu-se că inculpatul M.C.A. poate fi reeducat şi poate fi prevenită săvârşirea de noi infracţiunii de către acesta, prin aplicarea unei amenzi penale orientate sub minimul special prevăzut de lege, în condiţiile aplicării dispoziţiilor art.76 Cod penal rap. la art.63 Cod penal.

S-a pus în vedere inculpatului Mihai Ciprian–Alexandru dispoziţiile art.631 Cod penal, privind cazul în care amenda penală poate fi înlocuită cu închisoarea.

Faptele de distrugere săvârşite de inculpatul R.A.D. – în număr de două, au fost privite de judecătorul fondului în mod  distinct, făcându-se referire la  modul şi împrejurările  în care au fost săvârşite.

Astfel, s-a constatat că în cazul primei fapte de distrugere, este de netăgăduit că inculpatul a acţionat cu intenţia de a lovi şi distruge autoturismul marca BMW proprietatea părţii vătămate M.V., provocând distrugerea lămpii dreapta spate, în valoare de 286 lei, conform facturilor şi bonurilor fiscale  de la dosar.

S-a apreciat însă, că această faptă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, având în vedere atingerea minimă adusă valorilor sociale apărate de lege, prin conţinutul ei concret fiind lipsită în mod vădit de importanţă, raportat la modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, scopul urmărit, împrejurările in care fapta a fost comisă, urmarea puţin periculoasă, precum şi persoana şi conduita inculpatului R.A.D.,

Referitor la ce-a de-a doua faptă de distrugere, aşa cum s-a arătat mai sus, instanţa de fond a constată că este incidentă cauza care înlătură caracterul penal al faptei, prev. de art. 46 al.1 Cod penal şi anume, constrângerea fizică exercitată de către inculpatul M.C.A. constrângere care  a făcut ca inculpatul R.A.D. să nu poată acţiona în alt fel pentru a scăpa de agresiunea exercitată asupra sa, reieşind cu certitudine din probele administrate în cauză că intenţia sa a fost de evitare a autoturismului marca BMW.

Aşa fiind, în temeiul 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 al.1 lit.b1 C.pr.penală , cu aplicarea  art. 181 Cod penal , instanţa a dispus  achitarea  inculpatului R.A.D. pentru infracţiunea de distrugere, prev. de art.217 al.1 Cod penal, faptă reţinută ca fiind săvârşită în prima împrejurare a conflictului dintre părţi .

În  baza art. 91 lit.c Cod penal, a aplicat  inculpatului R.A.D., amendă cu caracter administrativ în cuantum de 200 lei.

În baza art.11 pct.2 lit.a rap la art.10 al.1 lit.e  C.pr.penală , cu aplicarea  art.46 al.1 Cod penal, a dispus achitarea  inculpatului R.A.D. pentru infracţiunea de distrugere, prev. de art.217 al.1 Cod penal, faptă reţinută ca fiind săvârşită în cea de-a doua împrejurare a conflictului dintre părţi.

Împotriva sentinţei penale nr. 146 din 09.07.2013 pronunţată de Judecătoria Roşiorii de Vede au declarat recurs în termenul legal prevăzut de art. 385/3 C. proc. pen, Parchetul de pe lângă Judecătoria Roşiorii de Vede, inculpaţii şi partea civilă M.V., atât pe latură penală cât şi pe latură civilă.

Analizând recursurile declarate în raport de motivele invocate dar şi din oficiu, potrivit art. 385/6 alin. 3 C. proc. Pen. tribunalul constată şi reţine întemeiate recursurile, însă pentru următoarele aspecte:

Judecătoria Roşiorii de Vede a fost sesizată prin rechizitoriu cu privire la judecarea inculpaţilor R.A.D pentru infracţiunea de distrugere prevăzută de art. 217 alin. 1 C. pen. şi M.C.A. pentru comiterea infracţiunii de lovire prevăzută de art. 180 alin. 2 C. pen.

Art. 317 C. proc. pen dispune că „ judecata se mărgineşte la fapta şi la persoana arătată în actul de sesizare a instanţei, iar în caz de extindere a procesului penal şi la fapta şi persoana  la care se referă extinderea.”

Prin sentinţa recurată de părţi şi procuror instanţa de fond s-a pronunţat asupra a două infracţiuni de distrugere comise de inculpatul R.A.D. - ambele vizând distrugeri la autoturismul aparţinând recurentului parte civilă M.V. şi condus la acel moment de inculpatul M.C.A.  în condiţiile în care  acesta a fost trimis în judecată pentru o singură infracţiune de distrugere,  nu a rezultat că procurorul a solicitat  extinderea procesului penal pentru alte fapte potrivit art. 336  C. proc. pen. ori o completare motivată a rechizitoriului şi nu s-a pus în discuţie schimbarea încadrării juridice intervenite astfel în cauză.

Având în vedere că prin recursul declarat,  inculpatul R.A.D. contesta existenţa a două acte materiale de distrugere, astfel cum instanţa fondului dar şi procurorul a reţinut, fără să existe o sesizare legală a instanţei sub acest aspect, susţinând că nu a existat decât o singură acţiune de lovire din partea sa a autoturismului părţii vătămate şi cum în recurs schimbarea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu este inadmisibilă, fiind contrară dispoziţiilor art. 334 C. proc. Pen., pentru stabilirea corectă a încadrării juridice a faptelor dar şi pentru aflarea adevărului, tribunalul, în temeiul art. 385/15 pct. 2 litera c C. proc. Pen şi art. 197 alin. 4 C. proc. pen, a admis recursurile declarate de părţi şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Roşiorii de Vede, a casat sentinţa penală nr. 146 din 09.07.2013 pronunţată de Judecătoria Roşiorii de Vede şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.