Anularea contractului de vânzare-cumpărare pe considerentul că a fost viciat consimţământul său prin manoperele dolosive folosite de către pârât în scopul determinării la încheierea convenţiei, dar şi datorită nerespectării dispoziţiilor imperati...

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA MOTRU

Anulare act-rejudecare

Anularea contractului de vânzare-cumpărare pe considerentul  că a fost  viciat consimţământul său prin manoperele dolosive folosite de  către pârât în scopul determinării la încheierea convenţiei, dar şi  datorită nerespectării dispoziţiilor imperative ale art.128-130 Cod Familie.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru la data de 24.03.2010 , reclamanta , C. G. , personal şi  în calitate de reprezentantă legală a minorei , C. R. , a chemat în judecată pe pârâtul , B. C. S. , solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună atât constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare cumpărarea autentificat sub nr. ……/08.12.2008 , cât şi anularea aceleiaşi convenţii , cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii , reclamanta a arătat că la data de 08.12.2008 a convenit cu pârâtul asupra vânzării unui teren în suprafaţă de 31 mp , situat în intravilanul mun. M. , tarla 9 parcela 77/3 , învoiala fiind consfinţită la BNP I. C. A. .

Că actul este lovit de nulitate întrucât  consimţământul reclamantei a fost afectat de dol , dat fiind că pârâtul a profitat de starea de tulburare în care se afla după decesul soţului său .şi a determinat-o să-şi înstrăineze cota de 1 cei se cuvenea în calitate de soţie supravieţuitoare.

A mai precizat reclamanta că o altă cauza de anulabilitate a convenţiei este dată de calitatea de curator a tatălui cumpărătorului , B. T. , care a fost numit curator al minorei , C. R. , deşi dispoziţiile art. 128 C familiei , îi interziceau o asemenea reprezentare.

În drept ,au fost invocate prevederile art. 953 C civ şi art. 128-130 c familiei.

În scop probator , la dosarul cauzei a fost depus contractul de vânzare cumpărare nr……/08.12.2008 , certificatul de moştenitor nr. ……/19.08.2008 , acte stare civilă , dispoziţia nr. ……/13.11.2008.

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 42 lei şi timbru judiciar de 0,3 lei.

Din oficiu , au fost solicitate relaţii cu privire la instituirea curatelei minorei C. R..

 La termenul din data de 09.06.2010 , reclamanta şi-a precizat acţiunea în sensul  că solicită anularea contractului de vânzare cumpărare dată fiind existenţa dolului , cât şi incidenţa dispoziţiilor art. 128-130 C fam.

A fost solicitată , încuviinţată şi  administrată de către  instanţă , proba testimonială ,  fiind audiaţi în cauză martorii : M. S. , pentru pârât şi R. N. şi R. E. pentru reclamantă.

Prin sentinţa civilă nr. ……/30.06.2010 s-a respins acţiunea formulată  de reclamantă , fiind obligată reclamanta la 1000 lei cheltuieli  de judecată , în favoarea pârâtului , reprezentând onorariu avocat.

Împotriva acestei sentinţe a declarat  apel reclamanta , iar prin decizia civilă nr. …… din 05.10.2010 , instanţa de recurs  – Tribunalul Gorj  , a admis  recursul  declarat de reclamantă , a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la aceiaşi instanţă de fond – Judecătoria Motru .

Cauza a fost reînregistrată pe rolul  Judecătoriei Motru la data de 29.10.2010 , sub nr. 4259/263/2010.

Având in vedere recomandarea instanţei de casare, in rejudecare, s-a solicitat Serviciului Autoritate Tutelara din cadrul Primăriei Comunei C. sa comunice daca in momentul instituirii curatelei, prin dispozitia nr. ……/13.11.2008, autoritatea tutelara si-a manifestat acordul cu privire la vanzarea terenului in cauza in ceea ce o priveste pe minora C. R.. Prin adresa nr. ……./27.01.2011 Primaria Comunei C. a aratat ca autoritatea tutelara nu si-a manifestat acordul cu privire la vanzarea terenului de catre minora C. R. si ca instituirea curatelei a fost solicitata de mama minorei.

Instanţa din oficiu a luat un interogatoriu reclamantei in şedinţa publica din 12.01.2011.

Analizând actele şi lucrările dosarului , instanţa constată şi reţine următoarele:

Reclamanta a solicitat anularea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. ……../08.12.2008 , pe considerentul că a fost viciat consimţământul său prin manoperele dolosive folosite de către pârât în scopul determinării la încheierea convenţiei, dar şi datorită nerespectării dispoziţiilor imperative ale art. 128-130 Codul fam.

In privinţa cererii de anulare a contractului, făcută in nume propriu de reclamanta, pe motivul inexistentei consimţământului pentru lipsa discernământului si pentru dol, instanţa  retine următoarele:

La data de 8 decembrie 2008 s-a încheiat între parti contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr…….. prin care reclamanta şi B. T. , în calitate de curator pentru minora , C. R. ,  au vândut  pârâtului  imobilul situat în intravilanul mun. M. , str. S. , nr. 4 , zona Autogara veche - teren în suprafaţă de 31 mp , - curţi construcţii  având nr cadastral ……., intabulat în CF…….

Pretul convenit a fost de  405 lei, platit integral la data autentificarii actului.

 Instanta retine ca, atat lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic civil cat si viciile de consimtamant sunt cauze care atrag nulitatea relativa a actului juridic civil.

Astfel, pentru a fi valabil exprimat, consimtamantul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa provina de la o persoana cu discernamant, sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice, sa fie exteriorizat si sa fie nealterat de vreun viciu de consimtamant.

Referitor la prima conditie instanta retine ca, reglementand capacitatea de drept civil, legea prezuma juris tantum existenta discernamantului juridic necesar incheierii actelor juridice civile pentru persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu.

Pentru a proba lipsa discernamantului, reclamanta a invocat tulburarea produsa de moartea sotului cu 6 luni inainte de incheierea contractului, depunand la dosar o poezie , un articol din ziar, o scrisoare medicala si bilet de iesire din spital.

Desi discernamantul este o stare de fapt, lipsa acestuia putand  fi dovedita prin orice mijloc de proba, instanta nu poate sa retina apararea reclamantei care prin actele medicale depuse a demonstarat ca a fost intr-adevar internata in perioada 21.07.2008-01.08.2008, insa pentru probleme de sanatate care nu au legatura cu capacitatea ei psihica, acestea fiind enumerate la 6 puncte, in ultima instanta, fiind mentionat in scrisoarea medicala un diagnostic ce corespunde tot sanatatii fizice a reclamantei, alaturi de care se regaseste si „anxietatea” invocata de aceasta. Este clar ca internarea in spital nu a fost determinata de eventuale probleme psihice ale acesteia, iar anxietatea care reprezinta o stare de neliniste, nu poate sa fie considerata o cauza de incapacitate care sa fi determinat lipsa discernamantului la incheierea actului si care sa conduca la anularea acestuia, intruct o altfel de interpretare ar pune in pericol securitatea circuitului civil, chiar daca aceasta a fost determinata de un eveniment grav, moartea sotului sau. In acelasi sens sunt si declaratiile martorilor aflate la dosar. Astfel, declaratia martorului M. S. a fost în sensul inexistenţei unei tulburări a reclamantei de natură a afecta percepţia actului de dispoziţie , dată fiind şi activitatea anterioară a acesteia de documentare în scopul obţinerii unui preţ cât mai bun pentru bunul înstrăinat—ofertele de vanzare.

Pe de alta parte, manifestarea de vointa este producatoare de efecte juridice cu conditia sa fi fost libera si constienta (reala) si nu alterata de vicii de consimtamant.

Astfel, raportând dispozitiile art.953 C.Civ., potrivit caruia:”consimtamântul nu este valabil când este dat prin eroare, smuls prin violenta sau surprins prin dol”, la dispozitiile art.960 C.civ. care statueaza cu caracter de principiu ca „dolul este o cauza de nulitate a conventiei cand mijloacele viclene intrebuintate de una din parti sunt astfel incat este evident ca , fara aceste masinatii, cealalta parte n-ar fi contractat”, rezulta ca dolul consta in inducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene (manopere dolosive), cu scopul de a incheia un act juridic, un contract sau un alt act.

Dolul este alcatuit din doua elemente, si anume: elementul intentional care consta in vointa de a induce o persoana in eroare, si elementul material ce consta in intrebuintarea de mijloace viclene pentru realizarea intentiei de inducere in eroare, iar pentru a constitui viciu de consimtamant trebie sa fie determinant si sa provina de la cealalta parte.

Fiind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin orice mijloace de proba.

Astfel, declaratiile martorilor audiati in primul ciclu procesual nu au dovedit existenta dolului care sa provina de la parat. Martorul , R. N. , propus spre audiere de către reclamantă , a învederat că vânzarea terenului de către reclamantă a fost determinată de nevoia de bani, şi de întreţinerea celor doi minori rămaşi în grija sa exclusivă.

Şi martorul M. S. a declarat în sensul inexistenţei unor maşinaţiuni din partea paratului in vederea perfectarii actului de vanzare cumparare aratand a vanzatoarea a solicitat oferte de la mai multi cumparatori, dupa care s-a orientat catre parat intrucat acesta a oferit pretul cel mai bun.

Faptul că  între părţi ar fi existat şi o înţelegere verbală ca ulterior achiziţionării terenului să fie cumpărată şi clădirea de către acelaşi cumpărător , nu constituie un factor care să fie calificat drept manoperă dolosivă ,cu atât mai mult cu cât declaraţiile martorilor reclamantei s-au bazat doar pe percepţia exclusivă a vânzătoarei.

Mai mult vânzarea clădirii respective s-a realizat prin licitaţie publică , - dat fiind că aparţinea unei societăţi comerciale al cărei asociat era defunctul soţ al reclamantei , -  şi prin intermediul unei firme  de insolvenţă , astfel că achiziţionarea respectivei clădiri de către pârât nu putea fi hotărâtă de către reclamantă.

Cu privire la cererea de anulare a contractului, facuta de reclamanta in calitate de reprezentant al fiicei sale minore C. R., invocand dispozitiile art. 128- art.130 Codul Familiei, referitoare la tutela, instanta  retine urmatoarele:

La data de 8 decembrie 2008 reclamanta, alaturi de B. T., acesta din urma în calitate de curator pentru minora , C. R. au vandut prin contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr.1465 pârâtului,  imobilul situat în intravilanul mun. Motru , str. S. , nr. 4 , zona Autogara veche - teren în suprafaţă de 31 mp , - curţi construcţii  având nr cadastral …… , intabulat în CF……...

Potrivit art. 128 Codul Familiei „este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore, sotul, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui, de o parte, si minor, de alta. Art. 129 Codul Familiei prevede ca, „tutorele nu poate, fara prealabila incuviintare a autoritatii tutelare sa faca valabil înstrăinarea ori gajarea bunurilor minorului”.

Dispozitiile art. 130 Codul Familiei impun ca autoritatea tutelara sa acorde incuviintarea „numai daca actul raspunde unei nevoi sau prezinta un folos neindoielnic pentru minor”.

Analizand contractul de vanzare cumparare a carui anulare se solicta, instanţa reţine că acesta a avut ca părţi contractante pe de o parte pe reclamanta , C. G. şi B. T. , în calitate de curator pentru minora C. R. avand sub 14 ani, iar pe de altă parte pe pârâtul , B. C. S..

Numirea curatorului a avut loc potrivit dispoziţiei nr. …../13.11.2009 , emise de către Primăria com. C. , urmare a cererii înregistrate cu nr. ……../10.11.2009 , formulate de însăşi reprezentanta legală a minorei ( mama ) , reclamanta din cauză.

Solicitarea de numire a curatorului a fost expresă în ceea ce priveşte identitatea persoanei , reprezentanta legală făcând menţiune că doreşte să fie numit curator dl. B.T..

Cum reclamanta a invocat incidenţa dispoziţiilor legale care reglementează instituţia tutelei , cu toate că in speta ne regăsim în situaţia unei curatele, urmeaza a evidentia distinctia dintre cele doua institutii.

Astfel, art113 Codul Familiei dispune instituirea tutelei „in cazul in care ambii parinti fiind morti, necunoscuti, decazuti din drepturile parintesti, pusi sub interdictie, disparuti ori declarati morti, copilul este lipsit de ingrijirea ambilor parinti”.

 Asadar, tutela  este mijlocul juridic de ocrotire a minorului lipsit de ocrotire parinteasca, o sarcina prevazuta de lege, obligatorie, gratuita si personala.

 Tutorele are obligatia de a administra bunurile minorului si de a-l reprezenta in acte civile, insa numai pana la data la care acesta implineste varsta de 14 ani. Actele juridice pe care tutorele le poate incheia singur, in numele si pe socoteala minorului sunt: actele de conservare a patrimoniului si actele de administrare a patrimoniului.

Actele juridice care pot fi incheiate de tutore numai cu incuviintarea prealabilă a autoritatii tutelare : sunt actele de dispozitie juridica (instrainarea, constituirea un or drepturi reale principale sau accesorii etc.).

Curatela minorului este un mijloc juridic temporar si subsidiar de ocrotire a minorului. Curatela se instituie de autoritatea tutelara de la domiciliul minorului, fie din oficiu, fie la cererea oricarei persoane din cele prevazute de art. 152 din Codul familiei daca parintele sau tutorele este impiedicat sa indeplineasca un anumit act in numele persoanei pe care o reprezinta sau ale carei acte le incuviinteaza.

Instanta retine ca, minora  C. R. era lipsită de capacitate de exerciţiu în momentul perfectării actului de dispoziţie, iar la solicitarea mamei sale in conditiile anterior mentionate, a fost numit curator B. T.. 

Avand in vedere distinctiile evocate intre institutia curatelei si cea a tutelei, instanta retine ca, nu pot fi aplicate dispozitiile art.128- art.130 privitoare la tutela, situatiei de fapt retinuta in speta in care minorei i-a fost instituita curatela, cu atat mai mult cu cat art. 155 din Codul Familiei impune ca „in cazurile in care se instituie curatela sa se aplice regulile de la mandat”.

Astfel, potrivit art. 98 din Codul Familiei masurile privitoare la persoana si bunurile copilului se iau de catre parinti, de comun acord,  parintii avand dreptul si indatorirea de a administra bunurile copilului lor minor si de a-l reprezenta in actele civile pana la data cand el implineste varsta de 14 ani.

Instanta retine ca, in cauza, mama minorei, in calitate de reprezentant al acesteia a solicitat expres instituirea curatelei pentru fiica sa C. R. in vederea vanzarii unui teren situat in M., indicand sa fie numit curator B. T.. Prin interogatoriul luat reclamantei in sedinta publica din 12.01.2011 aceasta a recunoscut ca la data formularii cererii de instituire a curatelei a cunoscut faptul ca B. T. va vinde terenul fiului sau B. C. S., fiind inţeleşi si asupra pretului contractului.

Vazand si efectele intre parti ale contractului de mandat cu titlu gratuit, constatand ca raporat la regulile mandatului nu exista incompatibilitati raportat la calitatea partilor din contractul de vanzare cumparare in litigiu, instanta aprecieaza ca nefondata cererea formulata de reclamanta in nume propriu si in calitate de reprezentant al minorei C. R. si urmeaza a o respinge.

Potrivit art. 274 Cod pr. civ, va fi obligata reclamanta la 2000 lei cheltuieli de judecata.

Domenii speta

Spete similare