Partaj judiciar Admiterea excepţiei prescripţiei dreptului la opţiune succesorală a reclamanţilor faţă de neefectuarea de acte sau fapte neechivoce de acceptare tacită privind bunurile din masa succesorală, în termen de 6 luni de la deces...

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA MOTRU

Partaj judiciar

Admiterea excepţiei prescripţiei dreptului  la opţiune succesorală a reclamanţilor faţă de  neefectuarea de  acte sau  fapte neechivoce de  acceptare  tacită privind  bunurile din masa succesorală, în termen de  6 luni de la decesul autorilor.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr……… reclamanţii D. E.şi I. E. au chemat în judecată pârâtul D. N. N., solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună anularea certificatelor de moştenitor nr…./31.08.1984 şi nr…….. din 14.11.1991 eliberate de Notariatul de Stat al Judeţului Gorj; să se stabilească calitatea de moştenitori ai def. D. N. şi D. E. şi cotele succesorale; să se dispună partajarea  masei succesorale, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii lor au arătat reclamanţii că,  la data de  04.01.1984 a decedat  tatăl lor D. N., iar la data de 02.02.1991 a decedat şi mama lor D. E. conform  certificatelor de deces, cu ultimul domiciliu în sat M., comuna S., jud. Gorj, iar moştenitori  au defuncţilor au rămas reclamanţii şi pârâtul, în calitate de descendenţi.

Că, în termenul legal de 6 luni de la data decesului fiecăruia dintre autori au acceptat tacit succesiunile acestora şi de aceea consideră că în mod nelegal notarii publici au soluţionat dosarele privind deschiderea succesiunilor acestora, fără citarea lor în calitate de moştenitor.

Că,  pentru succesiunea tatălui lor pârâtul a declarat  că dintre descendenţi doar el a acceptat succesiunea, iar la succesiunea mamei în anul 1991 a declarat că este singurul care a acceptat succesiunea acesteia.

Că, la deschiderea succesiunilor nu a declarat bunuri mobile tocmai  pentru că acestea fuseseră deja împărţite între toţi, fiecare luându-şi partea corespunzătoare dreptului de moştenire.

Că, la decesul ambilor autori au participat la înmormântarea acestora, au plătit persoanele care au săpat gropile, au cumpărat toate cele necesare înmormântării şi pentru pomenile ulterioare, iar din gospodărie au luat diverse obiecte pentru a avea şi ei lucruri de la tata şi mama lor.

Că, banii pentru cheltuielile de înmormântarea tatălui  i-au primit de la unchiul lor R. I., bani  pe care i-au restituit acestuia  ulterior doar ei reclamanţii.

Că, după decesul tatălui au luat fiecare câte un caun de tuci, 2 scaune, covoare de iută şi alte lucruri, iar la decesul mamei, pârâta I. E. a mai luat o maşină de cusut, aşternuturi din lână ţesute în război, un ceas vechi, o căldare, obiecte de îmbrăcăminte, pleduri şi paturi, burdufuri de pernă, iar reclamantul D. E. a mai luat un set de tacâmuri, un set de farfurii, aşternuturi din lână ţesute în război, o butelie de aragaz, burdufuri pe pernă.

Au mai arătat reclamanţii că, după decesul mamei au continuat  să meargă  în gospodărie întrucât trăia bunica maternă şi aceasta avea nevoie de îngrijire şi ajutor şi ori de câte ori mergeau  stăteau la casa  părintească unde aveau o cameră a lor, ce le aparţine de la părinţi.

Că,de pe urma părinţilor  a rămas un teren construibil în suprafaţă de 1400 mp. situat în comuna S., sat M., jud. Gorj cu vecinii la răsărit –D. N., la apus C. P., la miază-zi –şoseaua, la miază-noapte – perimetrul fostului CAP şi o casă construită din cărămidă, acoperită cu ţiglă, compusă din 3 camere şi antreu.

Că, pârâtul s-a judecat cu intimatele Comisia Locală de fond funciar S. şi Comisia Judeţeană de fond funciar Gorj, iar prin s.c…….. din 24.03.2009 a Judecătoriei Motru s-a dispus punerea în posesie, întocmirea şi înaintarea documentaţiei şi eliberarea titlului de proprietate pentru suprafaţa de 7,83 ha teren validat prin HCJ nr……../1991 pe numele autoarei R. D., decedată la data de 22.07.1998 cu moştenitori R. I. I. în calitate de fiu, D. E., în calitate de nepot de fiică, I. ( fosta D.) E., în calitate de fiică şi D. N. N. în calitate de nepot de fiică.

În drept şi-au întemeiat cererea pe disp. art.112 şi următ. 247, art.673 ind.1 şi următ. C.pr.civ., L.36/1995.

Pentru dovada cererii au depus la dosar în copie înscrisurile de la filele 5 -19.

Din oficiu, instanţa a solicitat de la BNP T. I. actele care au stat la baza  întocmirii certificatelor de moştenitor nr…….. din 31.08.1984 (dosar ……./1984) şi ……../14.11.1991 (dosar nr……./1991), eliberate de Notariatul de Stat Judeţean Gorj.

Legal citat pârâtul a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii cu cheltuieli de judecată şi de asemenea a invocat excepţia prescripţiei dreptului la acţiune , excepţie respinsă prin încheierea de şedinţă din data de 07.09.2011.

A depus la dosar în copie înscrisurile de la filele 34 – 36.

Având în vedere disp. art.19 din HG nr.1210/2004 Republicată, instanţa a dispus  înaintarea unei adrese către Judecătoria Tg-Jiu, prin care s-a  solicitat acesteia să depună la dosar actele care au stat la baza întocmirii certificatelor de moştenitor nr. ……./31.08.1984 şi ……../14.11.1991 eliberate de Notariatul de Stat Judeţean Gorj.

Faţă de răspunsul dat de Judecătoria Tg-Jiu, instanţa a solicitat de la Direcţia Judeţeană Gorj a Arhivelor Naţionale să comunice actele care au stat la baza întocmirii certificatelor de moştenitor nr…../31.08.1984 şi ……/14.11.1991 eliberate de Notariatul de Stat Judeţean Gorj.

La solicitarea părţilor în cauză s-au încuviinţat probatorii, respectiv proba testimonială, proba cu  înscrisuri, cu expertiza şi proba cu interogatoriul părţilor.

În baza art.129 alin.(5) C.proc.civ., instanţa a dispus înaintarea unei adrese către C.L.F.F S., prin care a solicitat acesteia să precizeze dacă părţile au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, după care autori şi pentru ce suprafeţe, relaţii comunicate cu adresa nr…….. din 22.09.2011 – fila 56 de la dosar, la care a ataşat înscrisuri,e de la filele 57 – 62.

În cauză au fost ascultaţi martorii D. V. – fila 95,  H. G. – fila 96,  S. M. – fila 97, D. I.-fila 106.

La data de  25.01.2012  în cauză a formulat cerere de intervenţie numita D. M. – fila 125 de la dosar.

Prin concluziile scrise, depuse la dosar, reclamanţii au solicitat respingerea excepţiei prescripţiei dreptului de acceptare a succesiunilor celor doi autori ai lor şi admiterea acţiunii formulate.

La rândul său, pârâtul Diaconescu N. Nicolae a solicitat admiterea excepţiei de neacceptare în termen legal a moştenirii autorilor, în ceea ce-i priveşte pe reclamanţi şi respingerea acţiunii ca nefondată.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea de faţă, reclamanţii D. E. şi I. E., au solicitat în contradictoriu cu pârâtul D. N. N., să se dispună anularea certificatelor de moştenitor nr…../31.08.1984 şi nr…. din 14.11.1991 eliberate de Notariatul de Stat al Judeţului Gorj, să se stabilească calitatea de moştenitori ai def. D. N. şi def. D. E. şi cotele succesorale şi să se dispună partajarea  masei succesorale invocând faptul că, au acceptat tacit succesiunea după cei doi autori şi că notarii publici, au soluţionat deschiderea succesiunilor acestora fără citarea lor în calitate de moştenitori ai defuncţilor.

Potrivit certificatului de moştenitor nr. ……../31.08.1984 emis de Notariatul de Stat Judeţean Gorj, la data de 04.01.1984 a decedat D. N. (fila 5 din dosar)  rămânând ca moştenitori legali D. E.,  în calitate de soţie supravieţuitoare, D. N. N. în calitate de fiu, fiind străini de succesiune prin neacceptare D. E.- fiu şi I. E.- fiică.

Ulterior, la data de 02.02.1991 a decedat D. E., rămânând ca moştenitor legal, conform certificatului de moştenitor nr. ……/14.11.1991 emis de Notariatul de Stat al Judeţului Gorj, D.N. N. în calitate de fiu, D. E. – fiu şi I. E. – fiică, fiind străini de succesiune prin neacceptare.

Potrivit art. 137 Cod pr. civ., instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Prin încheierea din data de 01.02.2012 a fost admisă excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală a reclamanţilor D. E. şi I. E. în raport de succesiunea defunctului D. N. şi D. E.. În această privinţă, instanţa a reţinut că, martorul D. V., coleg de serviciu cu reclamantul D. E. a declarat în faţa instanţei că, deşi nu a fost la înmormântarea tatălui acestuia, ştie că reclamantul a luat după decesul tatălui său lucruri de folosinţă casnică, respectiv oale, pături, perne şi că la pomana de 6 săptămâni a mamei sale a mai luat din casa părintească o maşină de cusut, o butelie şi alte lucruri mărunte. Că maşina de cusut a fost luată pentru a o duce surorii sale I. E.. A mai precizat martorul că cei doi fraţi se vizitau reciproc, iar când reclamantul mergea în vizită la fratele său locuia în aceiaşi cameră în care avea şi lucrurile lui.

Martorul D. I., de asemenea coleg de serviciu cu reclamantul,  a declarat că D.E. a luat la înmormântarea tatălui său un cuier, două scaune şi două cearşafuri ce ar fi aparţinut acestuia, iar la pomana de şase săptămâni a mamei sale a luat o butelie şi vase pentru el şi două tuciuri şi o maşină de cusut pentru sora sa.

Martorul H. G., care este vecin de casă cu imobilul în care au locuit părinţii părţilor şi în care au locuit şi bunicii lor, aşadar cu casa bătrânească ce nu face parte din moştenire, a arătat că dintre cei trei fraţi numai pârâtul D. N., după decesul părinţilor lui, a muncit terenurile rămase de pe urma acestora şi a îngrijit de casa părintească în care şi locuieşte, şi de casa bătrânească în care au locuit părinţii până la decesul lor şi că proprietar al casei ce face parte din moştenire este cunoscut a fi tot pârâtul, întrucât ceilalţi doi fraţi nu au venit după decesul părinţilor să lucreze terenurile rămase de la aceştia, iar după decesul mamei, veneau în sat numai o dată pe an de 6 august, la hram, la fratele lor D. N..

Acelaşi martor a precizat că, imobilul în care locuieşte  pârâtul nu a fost niciodată locuit de părinţii săi, că defuncţii nu aveau nici o maşină de  cusut şi nici o butelie, iar bunurile de care s-au folosit în timpul vieţii, respectiv pături, paturi şi restul au rămas în casa bătrânească, unde se află şi în prezent.

 S. M., vecină cu casa părintească în care locuieşte pârâtul, a arătat că a venit în sat după decesul tatălui celor trei fraţi şi a precizat totodată că mama lor a murit în casa bătrânească ce a aparţinut bunicilor părţilor. A mai declarat că pârâtul a fost cel care a luat-o pe bunica sa maternă în casa în care locuia, îngrijind-o până la decesul său, că el este singurul dintre cei trei fraţi care a lucrat pământul rămas de pe urma părinţilor. Aceasta a mai adăugat că pârâtul s-a mutat în casa părintească în care locuieşte şi în prezent, pe care a finalizat-o şi a extins-o, după decesul tatălui său, respectiv în anul 1987, până la acel moment casa fiind nelocuită.

Din declaraţiile tuturor martorilor audiaţi, reiese că reclamanţii nu au muncit terenurile rămase de pe urma părinţilor şi că aceştia au venit în sat în special cu ocazia înmormântării lor, la pomeni şi în vizită la fratele lor, pârât în cauză, o dată pe an, la hram. Se reţine totodată, că bunurile cu care au plecat reclamanţii din casa părintească sunt câteva bunuri, în special de folosinţă necesară traiului, respectiv vase, pături. În acelaşi timp, din declaraţiile martorilor rezultă că, părinţii nu au locuit în casa denumită părintească, prin urmare lucrurile de uz caznic şi de folosinţă zilnică ale acestora, s-ar regăsi într-o casă bătrânească pe care au moştenit-o de la bunicii materni ai părţilor şi pe care cei doi defuncţi au locuit-o până la decesul lor. Nici un martor nu a declarat în sensul că reclamanţii ar fi luat pături, vase sau alte bunuri mobile din locuinţa în care au trăit defuncţii şi unde ar fi trebuit să se găsească bunurile de genul celor luate de reclamanţi. Martorul H. G., vecin cu defuncţii, a arătat în depoziţia sa, că părinţii celor trei fraţi aveau în casă cele necesare traiului, cum ar fi, pături, paturi şi altele care au rămas în casă şi putrezesc acolo. Acelaşi martor a declarat de altfel şi că cei doi autori nu ar fi avut butelie şi maşină de cusut. Aceasta întrucât şi cele două bunuri au fost luate din casa în care a locuit pârâtul şi nu părinţii părţilor şi aşa cum s-a menţionat, cu ocazia înmormântării sau a pomenilor.

Este de menţionat totodată că, din declaraţiile martorilor H. G. şi S. M. reiese că  în sat se ştie că, dintre cei trei copii, pârâtul este cel ce va rămâne în casa părintească, pe care părinţii nu au locuit-o care a fost finalizată şi extinsă de el.

 Ori, instanta retine ca dreptul de optiune succesorala este un drept subiectiv care ia nastere in persoana mostenitorilor cu vocatie succesorala, din clipa deschiderii succesiunii. Aşadar, de la data deschiderii succesiunii, patrimoniul succesoral se transmite catre toti mostenitorii celui care a decedat, pentru fiecare dintre acestia nascandu-se un drept subiectiv de optiune succesorala. Totodata, se retine ca, optiunea succesorala este un act juridic, in principiu irevocabil.

Succesibilii isi pot exercita dreptul de optiune succesorala adica, au dreptul de a opta intre trei facultati: de a accepta pur si simplu mostenirea, expres sau tacit; de a accepta mostenirea sub beneficiu de inventar, ceea ce presupune un act juridic solemn; si de a renunta la mostenire.

Cum s-a constatat ca parata nu a acceptat expres mostenirea defunctului N. P. si nici nu a renuntat la ea, urmeaza ca instanţa sa analizeze daca aceasta a facut o acceptare tacita a succesiunii in termenul prevazut de lege.

Potrivit dispozitiilor art.700 Cod Civil modificat prin Decretul nr.73/1954, dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la data deschiderii succesiunii (dată care coincide cu data decesului autorului), termen in care succesibilul trebuie sa se pronunte cu privire la dreptul de optiune succesorala.

Acceptarea voluntara tacita rezulta, potrivit art. 689 din Codul civil, din acte si fapte pe care succesibilul n-ar fi putut sa le faca decat in calitatea sa de mostenitor acceptant, adica sa fie vorba de acte juridice din care sa rezulte ca a inteles sa accepte pur si simplu mostenirea si actul sa presupuna neaparat intentia neindoielnica de a accepta. Când un asermenea act este echivoc, el nu mai valorează acceptare tacită. De asemenea, luarea din patrimoniul moştenirii, de către unii din moştenitorii legali, imediat după deces, a unor bunuri de valoare redusă, nu poate constitui acceptare tacită. Ori, din declaraţiile a doi dintre martorii audiaţi, reiese că  reclamanţii ar fi luat unele lucruri mărunte, fie imediat după înmormântarea tatălui, fie cu ocazia pomenii de şase săptămâni după mamă.

Astfel, din situatia de fapt expusa, nu rezulta că reclamanţii au facut acte sau fapte neechivoce de acceptare tacită privind bunurile din masa succesorala, in termen de 6 luni de la decesul autorilor, 04.01.1984- D. N. şi 02.02.1991- D. E. si nici nu au invederat motive temeinice pentru repunerea in termen, asa incat a fost admisa exceptia prescriptiei dreptului la optiune succesorala a reclamanţilor D. E. şi I. E. in raport de succesiunea defunctului D. N. şi defunctei D. E., rămânând ca singur moştenitor acceptant al acestor autori, pârâtul D. N..

Pe fondul cauzei, în privinţa certificatelor de moştenitor, se reţine totodată că,  răspunzând solicitărilor instanţei de a depune la dosar actele care au stat la baza întocmirii certificatelor de moştenitor contestate prin cererea de faţă, atât Biroul Notarului Public T.I. cât şi Judecătoria Tg-Jiu au comunicat că aceste documente au termene de păstrare de 10 ani, la expirarea acestui termen fiind înaintate la REMAT Gorj în vederea distrugerii. Ori, potrivit art. 1169 Cod Civil din 1864, cel care face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească.

Pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 18/1991 privind procedura de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, în cazul terenurilor ce nu s-au găsit în circuitul civil, moştenitorii sunt repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor, ei fiind consideraţi că au acceptat succesiunea prin cererea pe care o fac comisiei. În această privinţă este de observat că moştenitorii care nu au acceptat succesiunea în termenul şi condiţiile prevăzute de art. 700 Cod Civil din 1864, pot beneficia de repunerea în termenul de acceptare a acesteia.

La solicitarea instanţei, Comisia Locală de Fond Funciar S. a înaintat la dosar titlul de proprietate nr. ……../22.04.2008 emis exclusiv în favoarea  pârâtului D. N. N., la dosarul cauzei, neregăsindu-se nici un alt titlu de proprietate eliberat după autorii părţilor pentru a fi supus împărţelii.

Faţă de situaţia expusă, instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. Pe cale de consecinţă, va fi respinsă şi cererea de intervenţie formulată de soţia pârâtului, intervenienta  D. M..

Instanţa va obliga reclamanţii, în solidar,  la plata către pârât a 2000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv, onorariu de avocat.

Domenii speta

Spete similare