Ordonanţă preşedenţială

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PITEŞTI

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. 3021/280/2010

SENTINŢĂ CIVILĂ Nr. 3317

Şedinţa publică de la 15 Aprilie 2010

Completul compus din:

PREŞEDINTE M. S.

Grefier L. M.

 Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant R. M. şi pe pârât G. C., pârât G. E., pârât G. A., pârât G. G. A., având ca obiect ordonanţă preşedinţială – EVACUARE.

 La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită.

 S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc la termenul de judecată din data de 14.04.2010, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, încheiere care face parte din prezenta sentinţă.

INSTANŢA

 Asupra cauzei de faţă, constată că, la data de 16.02.2010, reclamanta R. M., cu domiciliul ales la Cabinet Individual de Avocatură Z. M. G., situat în mun. Piteşti, str. C.i, bl., sc., et. , ap., jud. Argeş, a chemat în judecată pe pârâţii: G C, G E, G A, G G A, domiciliaţi în mun. Piteşti, cartier R, str. B, nr. 3, bl., sc., et., ap., jud. Argeş, solicitând instanţei ca pe calea ordonanţei preşedinţiale să se dispună evacuarea pârâţilor din apartamentul proprietatea petentei situat în mun. Piteşti, cartier R, str. B, nr. 3, bl., sc., et., ap., jud. Argeş, cu cheltuieli de judecată.

 În motivarea cererii s-a arătat că, reclamanta este proprietara apartamentului situat la adresa de mai sus, conform contractului de vânzare – cumpărare nr. 44604/23.06.2009 încheiat între petentă şi Consiliul Local Piteşti; pârâţii ocupă abuziv această locuinţă, deşi au fost somaţi să o elibereze; nu se deţine o altă proprietate; s-a locuit permanent în acest apartament, împreună cu fiica G. C. M., până în iarna anului 2004, când, la recomandarea expresă a medicului a fost obligată să plece temporar din locuinţă pentru a fi protejat copilul de a se infecta cu T.B.C., în urma declanşării unui focar provenit de la pârâtă, sora reclamantei; aceasta s-a spitalizat ulterior ca urmare a gravităţii bolii sale; fiind vorba de o boală foarte gravă cu transmitere fiica petentei s-a infectat cu respectivul microb, iar medicii spitalului T.B.C. au recomandat expres să se scoată copilul din focarul de infecţie, respectiv din apartamentul unde locuiesc pârâţii; s-a urma tratament intensiv timp de aproape un an, după care s-a hotărât să se locuiască cu fetiţa în altă parte (impropriu pentru dezvoltarea minorei) până la momentul la care pârâţii vor părăsi apartamentul, deoarece pârâta încă prezintă risc de a determina recidivarea bolii fetiţei; s-a permis intimaţilor să locuiască deoarece petenta era presată de timp şi pentru că se dorea să se salveze propriul copil în vârstă de câteva luni, iar aceştia, deşi bolnavi, refuzau să părăsească apartamentul; din disperare s-a părăsit apartamentul, fetiţa având nevoie de un ambient sănătos; în prezent minora are 6 ani, însă odată infectată boala poate recidiva; înţelegerea cu pârâţii a fost ca aceştia să părăsească apartamentul după ce se vor vindeca, însă au trecut 5 ani şi refuză să părăsească locuinţa; în prezent se locuieşte cu fiica într-un spaţiu impropriu pentru locuit, într-o anexă gospodărească formată dintr-o cameră şi dependinţe situată în com. M, sat A, nr., unde nu este proprietară reclamanta şi nu are forme legale pentru acea adresă; fiica va merge la şcoală în toamna anului 2010, fiind deja înscrisă la şcoala nr. 10 din Piteşti; potrivit disp. art. 44 din Lg. 272/2004, copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală şi socială, iar părinţilor le revine obligaţia de a asigura copiilor o locuinţă, cât şi condiţiile necesare; datorită ocupării apartamentului de către pârâţi este prejudiciat copilul petentei care nu se poate bucura de o locuinţă corespunzătoare pentru dezvoltarea sa; în prezent nu se deţine un loc de muncă singurul venit fiind alocaţia minorei.

 S-a relevat şi că, apartamentul a fost dobândit în baza Lg. 85/1992 şi Decretului Lege nr. 61/1991, iar de 16 ani, de la decesul tatălui, petenta este singurul titular al contractului de închiriere, iar pârâţii au figurat, potrivit anexei B din contractul de închiriere cu nr. 6006/01.06.2009, numai ca membrii de familie care locuiesc împreună cu titularul; din luna iunie pârâţii au interzis petentei accesul în locuinţă, iar în luna iunie 2009 a fost agresată aceasta în propria casă pentru că s-a insistat să se părăsească locuinţa; există şi o presiune din partea asociaţiei de locatari având în vedere că din luna iunie 2009 nu sunt plătite utilităţile la apartament, iar pârâţii au folosit locuinţa, însă refuză să plătească utilităţile; administratorul blocului a comunicat că reclamanta va fi chemată în judecată deoarece este proprietara apartamentului; pârâţii cu rea – credinţă acumulează datorii, iar aceştia au deţinut un apartament cu trei camere din fondul proprietăţii de stat situat în mun. Piteşti, R., bl., sc., ap., al cărui titular era tatăl pârâtului G E, iar acesta figura ca membru al familiei, însă pârâtul a avut un comportament inuman faţă de tatăl său, fiind sesizate instituţiile statului, cazul familiei fiind mediatizat la acea vreme; pârâtul a cedat dreptul de folosinţă pentru a fi înstrăinat; sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale, urgenţa, vremelnicia şi neprejudecarea fondului; urgenţa rezultă din faptul că petenta şi fiica sa nu au o altă locuinţă, iar pe rolul Judecătoriei Piteşti se află dosarul de fond cu nr. 744/280/2010, cu termen de judecată la data de 01.04.2010, având ca obiect „evacuare”, ceea ce face ca hotărârea din ordonanţă să aibă un caracter temporar; măsura care se solicită a se lua va avea caracter vremelnic şi nu va fi analizat fondul dreptului.

 În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 480 din C. civ., art. 581 din C. proc. civ.

 La cerere s-a anexat chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru în sumă de 2 lei şi un set de înscrisuri (filele 8-23), iar la termenul de judecată din data de 24.02.2010 instanţa dispune ca judecata cauzei să se facă cu citarea părţilor.

 La data de 17.03.2010 se depune, de către pârâţi, întâmpinare prin care s-a solicitat respingerea acţiunii nefiind îndeplinite condiţiile impuse de disp. art. 581 din C. proc. civ.

 În motivarea întâmpinării s-a arătat că, nu se justifică urgenţa şi judecata cu precădere, deoarece intimaţii în contractul de închiriere nr. 6006/01.06.2009 au calitatea de chiriaşi, iar reclamanta în mod fraudulos şi fără să ceară consimţământul, în calitate de titulară a contractului de închiriere, a cumpărat apartamentul în litigiu la data de 23.06.2009, prin contractul de vânzare – cumpărare nr. 44604/23.06.2009; s-a încălcat dreptul de folosinţă în calitate de chiriaşi, motiv pentru care s-a solicitat constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare - cumpărare motivat de încălcarea prevederilor Decretului Lege nr. 61/1990, Lg. 85/1990, Lg. 5/1973, Lg. 114/1996; din 29.10.2004 reclamanta a plecat din apartament deoarece a intrat în relaţii de concubinaj cu un bărbat cu care are şi un copil; de la acea dată aceasta locuieşte în com. M; a formulat cerere la asociaţia de locatari pentru a fi scoasă de la plata întreţinerii, atât petenta cât şi fiica sa; din anul 2004 pârâta şi soţul său sunt cei care au suportat toate cheltuielile de întreţinere, amenajare şi îmbunătăţire a confortului la apartamentul respectiv; pe rolul Judecătoriei Piteşti se află dosarul cu nr. 744/280/2010, cu termen la data de 21.04.2010, având ca obiect evacuarea pe dreptul comun, cât şi dosarul cu nr. 2482/280/2010 soluţionat la data de 15.02.2010 cu acelaşi obiect ca şi prezentul litigiu, însă acţiunea a fost anulată ca netimbrată; s-a formulat plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoriei Piteşti pentru tulburare de posesie în care pârâţii au calitatea de învinuiţi.

 Anexat întâmpinării s-a depus un set de înscrisuri (filele 33-68), iar la termenul de judecată din data de 17.03.2010 s-au admis cererile de probatorii ale părţilor, sens în care s-a administrat probele cu înscrisuri, interogatoriu şi testimonială (a fost audiat martorul G A – fila 71).

 La termenul de judecată din data de 14.04.2010 s-au formulat concluzii asupra fondului cauzei.

 Având în vedere probele administrate se va respinge cererea pentru următoarele considerente:

 Conform conţinutului acţiunii s-a solicitat de către reclamantă evacuarea pârâţilor din imobilul apartament, având în vedere că aceştia deţin fără drept locuinţa care aparţine petentei (fila 2).

 Din înscrisurile depuse de către reclamantă se reţine că, la data de 23.06.2009, s-a încheiat între Consiliul Local Piteşti şi petenta R M, contractul de vânzare – cumpărare cu nr. 44.604 prin care vânzătorul consiliu a transmis către reclamanta de astăzi dreptul de proprietate asupra unui apartament situat în mun. Piteşti, str. B, bl., sc., et., ap., jud. Argeş, compus din trei camere de locuit, cu o suprafaţă utilă de 62,37 mp., contra unui preţ de 5.182 lei (fila 9).

 Astfel, reclamanta a reuşit a face dovada deţinerii în patrimoniul său a unui drept de proprietate în privinţa unui apartament situat la adresa de mai sus; petenta a susţinut că această locuinţă este folosită de către pârâţi, apărare confirmată de către aceştia prin conţinutul întâmpinării.

 În ceea ce îi priveşte pe intimaţi se constată că, s-a depus contractul de închiriere pentru spaţiu cu destinaţie de locuinţă cu nr. 6006/01.06.2009 (filele 16-20).

 Astfel, rezultă că reclamanta este cea care a făcut dovada cum că deţine un drept de proprietate pentru imobilul apartament.

 Conform dispoziţiilor art. 581, alin. 1 din C. proc. civ.: „Instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.”.

 Astfel, pentru a se admite o cerere de ordonanţă preşedinţială este necesar ca aceasta să îndeplinească mai multe condiţii generale, printre care şi aparenţa dreptului, dar şi condiţii specifice, respectiv: măsura care se solicită a fi luată de instanţă să fie urgentă, să nu fie soluţionat fondul cauzei.

 Cererea reclamantei nu îndeplineşte condiţia urgenţei la acest moment. Nu se poate reţine că măsura care se solicită a fi luată de instanţă este urgentă raportat la probele administrate în cauză.

 Astfel, din înscrisurile depuse de către pârâţi, rezultă că, încă din data de 01.11.2004 reclamanta şi fiica sa nu mai locuiau în apartamentul de mai sus, în acest sens fiind emise două adeverinţe, de către Asociaţia de Proprietari „A” bl. R, cu nr. 5/18.05.2009 şi 2/19.04.2007 (filele 43, 44).

 Aceeaşi concluzie rezultă şi din cererea formulată de către petentă la data de 29.10.2004 (fila 48), către asociaţie, prin care aceasta a solicitat a fi scoasă de la plata întreţinerii pentru o perioadă de 6 luni, începând cu luna noiembrie 2004.

 Astfel, încă din anul 2004 reclamanta a părăsit locuinţa pe care acum o deţine în proprietate, la solicitarea sa, iar până la data prezentei acţiuni nu a mai încercat să revină în apartament; nu s-a făcut proba unei încercări în acest sens şi, eventual, a unei acţiuni promovate în justiţie prin care să solicite reintegrarea în cazul în care pârâţii s-ar fi opus.

 Faptul că aceştia din urmă au schimbat uşa de acces în apartament nu face dovada că s-a refuzat petentei accesul în acesta, putând fi efectuată această lucrare în scopul conservării sau administrării bunului; nu s-a formulat de către petentă cel puţin o notificare scrisă către aceştia timp de peste patru ani, în toată această perioadă rămânând în pasivitate.

 Mai mult decât atât, deşi aceasta a dobândit prin cumpărare dreptul de proprietate asupra apartamentului la data de 23.06.2009, a introdus o primă cerere de emitere a unei ordonanţe preşedinţiale pentru evacuare în data de 08.02.2010 (cerere care a făcut obiectul dosarului cu nr. 2482/280/2010 al Judecătoriei Piteşti), la peste şapte luni.

 De asemenea, din copia sentinţei civile cu nr. 1485/15.02.2010 (fila 67), se constată că această acţiune a fost anulată de către instanţă ca netimbrată (s-a admis excepţia de netimbrare), taxă de timbru stabilită de prevederile art. 3, alin. 1, lit. b din Lg. 146/1997 modificată, într-un cuantum modic („Art. 3. Acţiunile şi cererile neevaluabile în bani se taxează astfel: ... b) cereri care privesc dreptul de folosinţă a locuinţelor sau a unor încăperi, nelegate de plata anumitor sume de bani, precum şi cereri de ordonanţă preşedinţială al căror obiect nu este evaluabil în bani 10 lei;”).

 Ulterior, la data de 16.02.2010, se introduce prezenta cerere de chemare în judecată, la aproape opt luni de la data dobândirii dreptului de proprietate.

 Se observă, în acelaşi timp, că pe rolul Judecătoriei Piteşti se află şi o acţiune în evacuare promovată de reclamantă (certificatul de grefă emis în dosarul cu nr. 744/280/2010), cu termen de judecată la data de 21.04.2010, prin care s-a solicitat evacuarea pârâţilor din acelaşi apartament.

 Nu se impune cu urgenţă admiterea prezentei cereri atât timp cât petenta a părăsit imobilul de peste patru ani şi existenţa unei alte acţiuni în evacuare, cauză care poate fi soluţionată rapid având în vedere că nu este necesară efectuarea unui probatoriu complex (expertiză etc.).

 În ceea ce priveşte cauza invocată de către reclamantă în părăsirea imobilului apartament se constată că, nu poate fi reţinută şi ca o motivare a pasivităţii de care aceasta a dat dovadă timp de peste patru ani.

 Părăsirea locuinţei pentru protejarea stării de sănătate a minorei (fiicei petentei – certificatul de naştere de la fila 21), nu poate fi invocată în prezent, după peste opt luni de la dobândirea dreptului de proprietate.

 Mai mult decât atât, nu se poate reţine, raportat la actul medical depus de către petentă în copie la fila 22, cum că, minora G C, născută la data de 09.02.2004, ar fi contactat T.B.C.

 Acest act este în mare parte indescifrabil, însă se poate observa titulatura sa, respectiv „FIŞĂ DE EVIDENŢĂ A CONTACTULUI T.B.C.”, cât şi menţiunea „Contact T.B.C. G C”.

 Astfel, minora a fost luată în evidenţa medicală ca având contact cu numita GC bolnavă de T.B.C., iar nu şi că, ar fi contactat respectiva boală provocată de Mycobacterium tuberculosis.

 Din scrierea olografă cuprinsă în acest act nu se poate trage concluzia cum că, minora este sau a fost bolnavă de T.B.C., iar un alt act medical nu a mai fost depus.

 De asemenea, se constată, din răspunsul la întrebarea nr. 12 din interogatoriul administrat reclamantei şi depoziţia martorului G A, că petenta dispune şi poate dispune de o altă locuinţă, chiar dacă nu la nivelul aceluiaşi confort ca cel oferit de apartamentul cumpărat.

 Martorul a arătat că, s-a construit o cameră pe terenul său, în care locuiesc atât reclamanta cât şi concubinul său de aproape cinci ani, locuinţă care dispune de încălzire, alimentare cu gaze şi curent electric, iar neînţelegerile petentei sunt cu acesta, iar nu cu tatăl minorei.

 De asemenea, martorul a arătat că fiul său ar fi deţinut o garsonieră în cartierul R, iar la întrebarea cu nr. 12 din interogatoriu reclamanta a recunoscut că se deţine o astfel de locuinţă, de către concubin, având un confort redus - patru.

 Astfel, raportat la situaţia locativă a reclamantei şi fiicei sale de aproape cinci ani de zile (depoziţia martorului) şi posibila folosinţă a unei garsoniere aparţinând concubinului său, în cazul unui conflict cu tatăl acestuia din urmă (martorul audiat), este evidentă lipsa condiţiei urgenţei impusă de dispoziţiile art. 581 din C. proc. civ.

 Se poate aştepta soluţionarea cauzei privind evacuarea, fără ca reclamanta şi fiica sa să fie vătămate în ceea ce priveşte situaţia locativă.

 Este adevărat că, părinţii au obligaţia să le asigure copiilor o locuinţă, raportat la dispoziţiile art. 44 din Lg. 272/2004 („Art. 44. (1) Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală şi socială. (2) Părinţilor sau, după caz, altor reprezentanţi legali le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităţilor, cele mai bune condiţii de viaţă necesare creşterii şi dezvoltării copiilor; părinţii sunt obligaţi să le asigure copiilor locuinţă, precum şi condiţiile necesare pentru creştere, educare, învăţătură şi pregătirea profesională.”), însă această obligaţie incumbă nu numai reclamantei ci şi concubinului său, tatăl minorei, numitul G Ş– C (certificatul de naştere al minorei de la fila 21).

 În cazul în care petenta şi minora nu ar mai avea posibilitatea de a locui în domiciliul martorului, concubinul reclamantei ar putea asigura un alt spaţiu locativ, respectiv garsoniera de care dispune, în executarea aceleaşi obligaţii impusă de dispoziţiile legale citate mai sus, până la data soluţionării litigiului dintre părţi privind evacuarea pârâţilor.

 În ceea ce priveşte susţinerea reclamantei cum că, prin exercitarea folosinţei apartamentului de către pârâţi i se aduce o atingere dreptului de proprietate rezultată din cheltuielile cu utilităţile acumulate de aceştia, se constată că nu este întemeiată.

 Prin adeverinţa cu nr. 5/15.03.2010, emisă de către Asociaţia de Proprietari „A” (fila 68), pârâţii au făcut dovada că la data de 15.03.2010 au achitate la zi utilităţile aferente blocului şi alte cheltuieli comune.

 Nici pentru „păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere” nu se impune a se lua măsura vremelnică a evacuării.

 Se reţine în acelaşi timp şi că, pârâţii au intentat o acţiune aflată pe rolul Judecătoriei Piteşti (dosarul cu nr. 9983/280/2009), cu termen de judecată la data de 25.02.2010, prin care au solicitat, în contradictoriu şi cu reclamanta de astăzi, anularea contractului de vânzare – cumpărare prin care aceasta a dobândit dreptul de proprietate – certificatul de grefă de la fila 59. Rezultă că, dreptul petentei este contestat încă din anul 2009.

 Pentru aceste considerente, în baza dispoziţiilor art. 1.169 din C. civ., art. 581 din C. proc. civ., cererea va fi respinsă.

 În baza disp. art. 274 din C. proc. civ. reclamanta căzută în pretenţii va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 500 lei, către pârâţi, reprezentând onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

 Respinge cererea formulată de către reclamanta R M, cu domiciliul ales la Cabinet Individual de Avocatură Z M G, situat în mun. Piteşti, str. C, bl., sc., et., ap., jud. Argeş, împotriva pârâţilor: G C, G E, G A, G G A, domiciliaţi în mun. Piteşti, cartier R, str. B, nr. 3, bl., sc. , et., ap., jud. Argeş.

 Obligă reclamanta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 500 lei, către pârâţi.

 Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.

 Pronunţată în şedinţa publică de la 15 Aprilie 2010.

Preşedinte,

M. S. Grefier,

L. M. ?

Domenii speta

Spete similare