Acţiune în anulare tranzacţie.Lipsa calităţii de proprietar asupra bunului tranzacţionat

Prin cererea adresata Judecătoriei Orşova si înregistrata sub nr. 1356/274/2010 la data de 09.11.2010, reclamantul V. C. C. în contradictoriu cu pârâţii S. D., S. M. şi M. E., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa  sa  se constate nulitatea absoluta a actului întitulat tranzacţie încheiat la data de 16.06.2009 prin sentinţa civilă nr. 415/16.06.2009 a Judecătoriei Orşova pronunţată  în dosar nr. 449/274/2009 având ca obiect partajul judiciar al  terenului în suprafaţă de 490 mp situat în intravilanul satului B., comuna I., cu vecinii: N- G.I., S- D. D., E-râul B., V-DJ, cu obligarea  pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

In motivarea acţiunii a arătat ca  pârâtul S. D. a tranzitat de la S.M. şi M. E.,  terenul  enunţat în sentinţa civilă nr. 415/16.06.2009 a Judecătoriei Orşova, fără ca acest teren să fie în proprietatea acestuia, fapt ce contravine disp. art. 1706 Cod civil, tranzacţia s-a făcut  cu încălcarea prevederilor codului civil şi codului de procedură civilă atâta timp cât nu există un titlu de proprietate din care să rezulte ca terenul tranzitat a aparţinut familiei S..

A mai arătat că tranzacţia criticată din sentinţa civilă nr. 415/16.06.2009 a Judecătoriei Orşova pronunţată în dosar nr. 449/274/2009 este lovită de nulitate absolută din mai multe motive, ca de exemplu: nu s-a administrat expertiză tehnică judiciară în cauză pentru măsurarea şi identificarea terenului de 490 mp; nu s-a administrat nici o altă probă din care să rezulte existenţa acestui teren în proprietatea familiei S.; nu s-a procedat la  lotizarea şi evaluarea terenului în vederea ieşirii din indiviziune a părţilor; pârâtele nu au avut titlu de proprietate pentru terenul din tranzacţie.

De asemenea, a precizat că prin tranzacţia respectivă a fost încălcată ordinea publică şi are la bază o cauză ilicită sau imorală pentru ca terenul de 490 mp care face obiectul tranzacţiei  nu a aparţinut pârâţilor şi este deţinut de alte persoane.

In drept, si-a întemeiat acţiunea pe disp.art. 1706 Cod civil şi pe dispoziţiile codului de procedură civilă.

La termenul de judecată din data de 25.01.2011, pârâtul S. D. a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

În motivare a arătat că  reclamantul solicită anularea tranzacţiei din cadrul hotărârii respective şi nu nulitatea hotărârii respective, care este irevocabilă, iar  în precizările de acţiune din data de 14.12.2010 reclamantul susţine că terenul de 490 mp ar face parte din domeniul  public al P. c. I. invocând dispoziţiile Legii nr. 213/1998, acesta cu rea credinţă uită că Judecătoria Orşova prin sentinţa civilă nr. 500/14.09.2010 pronunţată în dosar nr. 878/274/2009 a admis în parte acţiunea în revendicare  a lui S. D., pârât fiind şi V. C.C. şi a stabilit cu certitudine că acest teren nu face parte din domeniul public al statului.

La termenul de judecată din data de 01.03.2011 pârâtul S. D., prin apărător, a depus la dosar cerere prin care  a invocat excepţia  lipsei de interes şi a calităţii procesuale active a reclamantului şi a depus la dosar copia sentinţei civile nr. 566/12.10.2010 pronunţată de Judecătoria Orşova.

Prin încheierea de şedinţă din data de 05.04.2011 au fost unite cu fondul cauzei excepţia inadmisibilităţii acţiunii, excepţia lipsei de  interes şi excepţia lipsei calităţii procesuale active; a fost încuviinţată pentru reclamant şi pârâtul S. D. proba cu înscrisuri; a fost încuviinţată proba cu expertiză specialitatea topo.

Prin sentinţa 456/28.06.2011 s-a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale  active, s-a respinge excepţia lipsei de interes, s-a admis acţiunea  formulată de reclamantul V.C.C.., împotriva pârâţilor S.D, S.M., şi M.E. , s-a constatat nulitatea absolută a contractului de tranzacţie încheiat între pârâţi privind suprafaţa de teren de 490 mp situată în intravilanul satului B., pct. "Cazărmi" cu vecinii: N- G.I., S – D.D., E - râul B., V - drumul judeţean, consfinţită prin  sentinţa civilă nr. 415/16 iunie 2009 pronunţată de Judecătoria Orşova şi au fost obligaţi pârâţii să plătească fiecare către reclamant suma de 239 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Judecătoria Orşova a constatat din ansamblul probatoriului administrat în cauză că:

Prin sentinţa civilă nr. 415 din 16 iunie 2009 pronunţată de Judecătoria Orşova în dosarul nr. 449/274/2009 a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul S. D. în contradictoriu cu pârâtele S. M. şi M. E., luându-se act de tranzacţia încheiată între părţi şi consfinţită de instanţă în ceea ce priveşte suprafaţa de teren de 490 mp situată în intravilanul satului B., în punctul numit „Cazărmi”, cu vecinii: N- G. I., S- D. D., E – râul B., V- drumul judeţean, sentinţă rămasă definitivă şi irevocabilă la data de 13  iulie 2009 prin nerecurare.

Conform HG 963 din 05.09.2002 în patrimoniul  comunei I. este înscrisă ca aparţinând domeniului  public al unităţii administrativ  teritoriale albia râului B. şi suprafaţa situată de-a lungul râului aşa cum rezultă din anexa nr. 37 la hotărâre (fila 36 dosar), situaţia  juridică a acestui teren fiind aprobată prin Hotărârea C. L. I.  nr. 42 din 29.10.1999.

Prin contractul de  locaţiune nr.2601 din 16.11.2006 (fila 37 dosar) P. c. I. a închiriat numitului C. A. M. suprafaţa de 100 mp ce aparţine domeniului public de interes local, termenul de închiriere fiind de 12 luni cu posibilitate de prelungire prin renegocierea chiriei.

Raportul de expertiză întocmit în cauză de expert B. Ş. (filele 87-92 dosar) a identificat terenul din litigiu, precum şi cel înscris  în hotărârile C. L. I. nr. 42/29.10.1999 şi respectiv 49/29.09.2006 precum şi suprafaţa de teren ce a făcut obiectul HG 963/05.09.2002, concluzionând că terenul în litigiu în suprafaţă de 495 mp înscris în s.civ. 415/2009 a Judecătoriei orşova este inclus în hotărârea nr. 42/29.10.1999 privind inventarul bunurilor din domeniul public al P. c.  I., în HG nr. 963/05.09.2002 privind atestarea domeniului  public al judeţului M., precum şi în contractul de locaţiune datat 16.11.2006 şi încheiat în baza HCL 49/29.09.2006.

Potrivit art.137 alin.1 C.pr.civ. „instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.”

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii instanţa apreciază că aceasta este neîntemeiată urmând să fie respinsă pentru următoarele considerente:

După cum este îndeobşte cunoscut  inadmisibilitatea este o sancţiune procedurală al cărei obiect îl constituie dreptul reclamantului de a sesiza instanţa cu o anumită acţiune având ca efect stingerea acţiunii în mod definitiv.

Din conţinutul cererii introductive instanţa apreciază că acţiunea formulată de reclamant este admisibilă în condiţiile  în care invocă nulitatea absolută a unui contract de tranzacţie consfinţit printr-o hotărâre de expedient, contract ce este supus regulilor privind îndeplinirea condiţiilor de fond şi formă.

A aprecia contrariul, ar însemna a aduce atingere dreptului reclamantului de a sesiza instanţa de judecată încălcându-i-se dreptul al un proces echitabil ceea ce ar echivala  cu o ingerinţă în ceea ce priveşte acest drept consfinţit de art. 6 alin. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului instanţa apreciază excepţia invocată ca neîntemeiată, urmând să fie respinsă ca atare pentru motivele ce vor fi expuse mai jos.

Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană în orice fază procesuală şi oricând, fiind sub acest aspect imprescriptibilă din punct de vedere extinctiv, reclamantul, în raport de motivele  invocate în cererea  introductivă având legitimare procesual activă de a formula cererea de chemare în judecată ce face obiectul cauzei pendinte.

Referitor la excepţia lipsei de interes se apreciază, în raport de probele administrate în cauză şi de concluziile raportului de expertiză că reclamantul justifică un interes în promovarea cererii de chemare  în judecată în condiţiile în care foloseşte împreună cu numitul C.A. M.  o parte din terenul ce a făcut  obiectul contractului de tranzacţie  încheiat între pârâţi.

De altfel, între reclamantul din cauza de faţă şi pârâtul S. D. s-a purtat un litigiu având ca obiect revendicarea suprafeţei de teren de 490 mp înscrisă în s.civ. 415/16.06.2009 a Judecătoriei Orşova, pronunţându-se în acest sens s. civ. nr. 500/14.09.2010 în dosarul nr. 878/274/2009 al Judecătoriei Orşova, sentinţă modificată prin decizia civilă nr. 309/R/04.03.2011 a Tribunalului Mehedinţi.

Pe de altă parte, însuşi reclamantul a formulat o cerere către P. c. I. înregistrată sub nr. 737/05.04.2011 (fila 66 dosar) prin care a solicitat concesionarea unui teren de 500 mp domeniul  public al P. c. I. cuprins în anexa nr. 37 a HG nr. 963/05.09.2002, teren ce se suprapune parţial cu cel din litigiu şi care cuprinde  şi suprafaţa de 100 mp ce a făcut  obiectul contractului de  locaţiune  nr. 2601/16.11.2006, astfel că şi sub acest aspect reclamantul justifică un interes  în promovarea  litigiului de faţă.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, instanţa apreciază acţiunea ca fiind întemeiată, urmând să fie admisă ca atare pentru următoarele considerente:

Aşa cum s-a reţinut mai sus, prin acţiunea introductivă reclamantul solicită să se constate nulitatea absolută a tranzacţiei intervenită între pârâţi şi consfinţită prin s. civ. 415/16.06.2009 a Judecătoriei Orşova, privind suprafaţa de 490 mp situată în intravilanul satului B., în punctul numit „Cazărmi”, cu vecinii: N- G. I., S- D. D., E – râul B., V- drumul judeţean, motivând în esenţă  că terenul din litigiu aparţine domeniului  public al P. c. I. şi că niciodată pârâţii sau autorii acestora nu au avut  în patrimoniu suprafaţa de teren din litigiu, tranzacţionând asupra unui teren ce nu le aparţinea.

Nulitatea unui act juridic este acea sanctiune de drept civil, care lipseste actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila, cu alte cuvinte nulitatea presupune cauze contemporane incheierii actului, putand sa fie invocata in contradictoriu cu partile contractante.

Potrivit art. 948 Cod civil condiţiile esenţiale pentru validitatea unei convenţii sunt: capacitatea de a contracta, consimţământul valabil al părţii ce se  obligă, un obiect determinat, o cauză licită.

Potrivit art. 1704 Cod civil tranzacţia este un contract prin care părţile termină un proces început sau preîntâmpină un proces ce se  poate naşte prin concesii reciproce, constând în renunţări reciproce la pretenţii sau în prestaţii noi săvârşite ori promise de  o parte în schimbul renunţării de către cealaltă parte la dreptul care este litigios ori îndoielnic.

Din redactarea textului de lege susmenţionat se constată că tranzacţia este un contract sinalagmatic cu titlu oneros, comutativ şi consensual apărând  ca un veritabil act de dispoziţie pentru părţile contractante trebuind să poarte asupra unui obiect determinat şi care nu este prohibit de lege.

Conform art. 1716 alin. 2 Cod civil tranzacţia va fi nulă, când ea nu ar cuprinde decât  un singur obiect şi s-ar dovedi, din documentele în urmă descoperite, că una din părţi nu avea nici un drept asupra acelui obiect.

În condiţiile în care terenul ce a făcut  obiectul tranzacţiei între pârâţi face parte din domeniul public al P. c. I., bunurile ce  intră în această categorie sunt  inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile, se apreciază că în cauză sunt  incidente dispoziţiile art. 11 alin. 2 din Legea 213/1998 potrivit cărora actele juridice încheiate cu încălcarea prevederilor alin. 1 privind regimul juridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de  nulitate absolută.

Faţă de aceste considerente, instanţa a apreciat că tranzacţia încheiată între pârâţi privind suprafaţa de teren de 490 mp situată în intravilanul satului B., pct. "Cazărmi" cu vecinii: N- G. I., S – D. D., E - râul B., V - drumul judeţean, consfinţită prin  sentinţa civilă nr. 415/16 iunie 2009 pronunţată de Judecătoria Orşova este nulă absolut, urmând să fie admisă acţiunea şi să fie constatată nulitatea absolută a acesteia.

Sentinţa a rămas definitivă prin respingerea recursului formulate de pârâţi.

Domenii speta

Spete similare