Fals în înscrisuri sub semnătură privată. neîntrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii. - art. 291 c.p. Dispoziţiile art. 291 c.pen.definesc uzul de fals ca fiind folosirea unui înscris oficial ori sub semnatura privata, cunoscând ...

FALS ÎN ÎNSCRISURI SUB SEMNĂTURĂ PRIVATĂ. NEÎNTRUNIREA ELEMENTELOR CONSTITUTIVE ALE INFRACŢIUNII.

- art. 291 c.p.

Dispoziţiile art. 291 c.pen.definesc uzul de fals ca fiind folosirea unui înscris oficial ori  sub semnatura privata, cunoscând ca este fals, în vederea producerii unei consecinte juridice.

Nu se poate afirma că intimatul a săvârşit infracţiunea de fals în înscrisuri oficiale prin faptul că a depus acte care emanau de la lichidatorul judiciar, semnate de către el, şi a participat la derularea procesului civil în calitate de consilier juridic, reprezentant al acestuia.

Conform legii nr. 514 din 28 noiembrie 2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic (art. 1) consilierul juridic asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba carora se afla si în conformitate cu Constitutia si legile tarii.

Participarea într-un proces civil în acesată calitate nu echivalează cu arogarea calităţii de administrator al societăţii căreia îi apărăr interesele, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de dispoziţiile art. 291 c.pen. sub aspectul laturii obiective.

Prin sentinţa penală nr. 1747/3.10.2007 a acestei instanţe, s-a dispus respinge plângerea formulate de petentul A. K. B. – U. în contradictoriu cu intimatul R. C.

 În temeiul art. 2781 (8) lit. "a" Cpp au fost menţinute rezoluţiile Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 1 Bucureşti, pronunţate  în dosarul nr. 3510/P/2005, cu numărul 3510/17.04.2007 şi 1679 bis 1/II-1/29.06.2007.

În temeiul art. 192(3) Cpp a fost obligat petentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că prin plângerea formulată la 25.07.2007 şi înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr.15135/299/2007, petentul A. K. B.-U. a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să infirme soluţia de scoatere de sub  urmărirea penală dispusă prin rezoluţia nr. 3510/P/20035 din data de 29.06.2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi să reţină cauza spre judecare faţă de numitul R. C., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art.288(1) şi art. 291 din Codul penal.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că pe rolul Tribunalului Bucureşti a existat un litigiu dedus judecăţii în care a avut calitatea de reclamant în contradictoriu cu pârâta SC M.-E SRL, aflată în procedura de reorganizare judiciară, iar intimatul s-a prezentat în instanţă ca reprezentant al acesteia, deşi nu putea avea această calitate întrucât această calitate se dobândeşte numai prin depunerea specimenului de semnătură la Registrul Comerţului, fapt pe care acesta nu l-a făcut şi fără a îndeplini această condiţie a semnat şi susţinut diferite acte pentru şi în numele pârâtei. A mai precizat că deşi iniţial s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de acesta, ulterior pe baza unei împuterniciri care a fost confecţionată în mod expres, în mod nelegal s-a dispus scoaterea de sub  urmărirea penală a numitului R. C.. A mai arătat că toate actele au fost semnate de către acesta în calitate de administrator şi de reprezentant legal şi nu de împuternicit, iar împuternicirea este făcută în numele SC I.E. SRL, care nu a avut calitate de parte în acel dosar, ci doar de reprezentant.

În urma cercetărilor efectuate în cauză, la data de 17.04.2007 prin ordonanţa nr. 3510/P/2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în temeiul art.262 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d C.p.p., a dispus scoaterea de sub urmărire penală a intimatului sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art.288(1) şi art.291 din Codul penal, întrucât faptele nu întrunesc elementele constitutive ale acestor infracţiuni.

Prin Rezoluţia nr. 1679bis/II-1/2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petent împotriva soluţiei menţionate anterior.

În temeiul art.2781 alin.7 C.p.p. instanţa, procedând la judecarea plângerii formulate de petent împotriva soluţiei pronunţate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, constată că aceasta nu este întemeiată.

Astfel, petentul a promovat în contradictoriu cu SC M.-E SRL prin lichidator judiciar  SC I. E. SRL o acţiune ce a avut ca obiect contestaţie formulată împotriva deciziei acesteia prin care a dispus încetarea contractului său de muncă, până la această dată având calitatea de administrator al acestei societăţi intrată în procedura de reorganizare.

Pe parcursul soluţionării litigiului s-a prezentat pentru lichidatorul judiciar, ca reprezentant intimatul care a depus delegaţia emisă de către SC I. E. SRL din care reiese că are calitatea de consilier juridic şi este împuternicit să o reprezinte, delegaţia fiind semnată de către administrator G. C., împuternicirea de reprezentare juridică nr.3/21.03.2005(f13dup), a semnat în această calitate interogatoriul propus a fi luat la solicitarea petentului pârâtei SC M.-E SRL, a depus note scrise semnate atât de el cât şi de administrator.

Pe parcursul cercetărilor au fost audiate părţile, s-au depus înscrisuri care emanau de la intimat, semnate şi ştampilate de acesta.

Falsul material în înscrisuri oficiale este descris de art. 288 C.p. ca fiind falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natura sa produca consecinte juridice.

Art. 291  defineşte  uzul de fals ca fiind folosirea unui înscris oficial ori  sub semnatura privata, cunoscând ca este fals, în vederea producerii unei consecinte juridice.

În speţă nu se poate afirma că intimatul a săvârşit infracţiunea de fals în înscrisuri oficiale prin faptul că a depus acte care emanau de la lichidatorul judiciar, semnate de către el, şi a participat la derularea procesului civil în calitate de consilier juridic, reprezentant al acestuia.

Conform legii nr. 514 din 28 noiembrie 2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic (art. 1) consilierul juridic asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba carora se afla si în conformitate cu Constitutia si legile tarii.

Consilierul juridic poate sa fie numit în functie sau angajat în munca, în conditiile legii.

Consilierul juridic în activitatea sa asigura consultanta si reprezentarea autoritatii sau institutiei publice în serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de munca, apara drepturile si interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autoritatile publice, institutiile de orice natura, precum si cu orice persoana juridica sau fizica, romana sau straina; în conditiile legii si ale regulamentelor specifice unitatii, avizeaza si contrasemneaza actele cu caracter juridic.

Potrivit  Statutului profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004 în activitatea sa, consilierul juridic asigura avizarea si contrasemnarea actelor cu caracter juridic în conditiile legii, activitatea profesionala a consilierului juridic realizându-se, pe lângă alte activităţi şi prin redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a consimtamântului, a continutului si a datei actelor încheiate, care privesc persoana juridica în favoarea careia consilierul juridic exercita profesia, precum şi prin semnarea la solicitarea conducerii, în cadrul reprezentarii, a documentelor cu caracter juridic emanate de la persoana juridica sau de la institutia publica reprezentata.

Intimatul, la data la care a prestat activitatea de reprezentare a lichidatorului judiciar SC Instant Expert SRL avea calitatea de salariat al acesteia, era angajat în funcţia de consilier juridic şi în virtutea sarcinilor de serviciu a reprezentat societatea în faţa instanţei civile, a susţinut interesele acesteia în contradictoriu cu petentul, a răspuns la interogatoriul formulat de acesta, tot în limitele mandatului primit. Calitatea sa a atestat-o prin delegaţia specială dată de către administratorul societăţi, semnată şi parafată de acesta precum şi prin împuternicirea depusă, dată în virtutea aceluiaşi mandat. Prin depunerea de note scrise şi susţinerea intereselor societăţii angajatoare nu a făcut altceva decât  să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu, conform statutului acestei profesii şi fişei postului său. Prin actele depuse nu şi-a arogat calitatea de administrator al societăţii lichidatoare, aşa cum susţine petentul ci doar calitatea de reprezentant al acesteia în litigiul în care avea calitate de parte această societate, calitate pe care şi-a justificat-o prin mandatul de reprezentare dat de către angajatorul său, pe care nu şi l-a depăşit în vreun fel, ba dimpotrivă l-a realizat în limitele ce i-au fost conferite, mandat care a fost recunoscut de către instanţa investită cu soluţionarea litigiului.

Într-adevăr conform art. 19 din Statutul consilierilor juridici exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibila cu funcţia si activitatea de administrator sau de lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara, ori în speţă nu ne aflăm în prezenţa unei incompatibilităţi pe care intimatul să o fi nesocotit-o, el neavând această funcţie ci fiind doar mandatarul persoanei care îndeplinea această funcţie, fiind în realizarea unui mandat de reprezentare juridică, administratorul unei societăţi lichidatoare neavând vreo interdicţie de a delega  consilierul juridic să-l reprezinte în instanţă, consilierul juridic putând pune concluzii la instanţele judecătoreşti de toate gradele, la organele de urmărire penala, precum si la toate autorităţile si organele administrative cu atribuţii jurisdicţionale.

Pe de altă parte nu poate fi primită nici susţinerea petentului cum că împuternicirea pe care ar fi trebuit să o prezinte intimatul trebuia să îmbrace forma autentică nu poate fi primită, întrucât contractul de reprezentare juridică derivă în speţă din mandatul de reprezentare primit de către intimat în considerarea funcţiei pe care o ocupă şi a atribuţiilor de serviciu pe care le are, iar în cazul salariatului care desfăşoară o activitate ce implică încheierea de acte juridice pe seama comitentului existenţa împuternicirii se prezumă, până la dovada contrară, cu consecinţa validităţii şi opozabilităţii actului încheiat faţă de mandant(comitent). Mandatul este un contract consensual, dovada acestuia făcându-se de obicei printr-o procură sau împuternicire. Legea instituie cazuri în care această procură trebuie să fie autentică, însă numai cu condiţia ca şi actul juridic ce urmează a fi încheiat de către mandatar să fie autentic, întrucât procura formează un tot indivizibil cu actul în vederea căruia a fost dată. În speţă nu există vreo dispoziţie care să instituie obligativitatea existenţei unei procuri autentice dată mandatarului consilier juridic pentru reprezentarea mandantului în faţa instanţelor, un asemenea act nefiind autentic.

În consecinţă, instanţa reţine că prin activitatea desfăşurată şi prin actele semnate şi întocmite de către intimat în cadrul soluţionării litigiului dintre petent şi SC M-E SRL reprezentată prin lichidator SC I. E. SRL nu a falsificat vreun înscris oficial, nefiind întrunit conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 288 C. Cum în speţă nu se poate vorbi de existenţa vreunui înscris falsificat în vreunul din modurile descrise de legea penală, nu poate fi reţinută nici fapta de uz de fals, ce presupune folosirea unui astfel de înscris.

Faţă de cele reţinute instanţa va respinge plângerea formulată de petent ca neîntemeiată.

 În temeiul art. 2781 (8) lit. "a" Cpp va menţine rezoluţiile Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti, pronunţate  în dosarul nr. 3510/P/2005, cu numărul 3510/17.04.2007 şi 1679 bis 1/II-1/29.06.2007.

În temeiul art. 192(3) Cpp va obliga petentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Sentinţa a rămas definitivă prin decizia penală nr. 224/2008 a Tribunalului Bucureşti.

Domenii speta

Spete similare