Drept civil – somatie de plata- contract de împrumut – clauza penala prohibita de lege.

Sentinţă civilă 37 din 05.01.2007


Drept civil – somatie de plata- contract de împrumut – clauza penala prohibita de lege.

Prin actiunea înregistrata pe rolul  Judecatoriei Piatra Neamt societatea creditoare S.C. T. S.R.L. a chemat în judecata pe debitoarele C. O. G., C. M. si F. M., solicitând instantei emiterea ordonantei care sa cuprinda somatia de plata pentru suma de 2.067,97 lei, reprezentând rate neachitate, precum si dobânzile si penalitatile aferente. De asemenea, creditoarea a solicitat obligarea debitoarelor la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea actiunii, s-au învederat urmatoarele:

În temeiul contractului comercial de vânzare - cumparare marfuri cu plata în rate, societatea creditoare a vândut debitoarei C. O. G. mobila în valoare totala de 1.211,50 lei în 12 rate lunare. Executarea obligatiilor contractuale a fost garantata în solidar de catre debitoarele garante C. M. si F. M.

Debitoarea principala a sistat nemotivat plata ratelor contractuale, fata de care la data de 31.10.2006, datoria era certa, lichida si exigibila pentru suma de 2.067,97 lei compusa din: 1.110,50 rate neplatite, 318,35 lei dobânda la sold, iar. 639,11 lei dobânda penalizatoare.

Desi atât debitoarea principala, cât si debitoarele garante au fost notificate cu scrisoare transmisa cu confirmare de primire în sensul achitarii debitului, acest demers a ramas fara nici un rezultat motiv pentru care a fost promovata prezenta actiune.

În drept, au fost invocate dispozitiile O.G. nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata si art. 1066, 1073, 1652 si 1662 C.civ.

Instanta a retinut urmatoarele:

Prin contractul încheiat între societatea creditoare în calitate de vânzator împrumutator, si debitoarea C. O. G. în calitate de cumparator împrumutat, aceasta din urma si-a asumat obligatia de a achita în 12 rate lunare suma de 1.211,50 lei, reprezentând contravaloarea a doua piese de mobilier, la care se adauga dobânda de 5% pentru 30 de zile, aferenta sumei ramase, începând cu data de 10.05.2006 si pâna la data de 10.04.2007, transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor cumparate având loc dupa plata ultimei rate. De asemenea, prin contractul susmmentionat, debitoarele C. M. si F. M., în calitate de fidejusori, s-au obligat în solidar cu debitoarea sa execute fata de societatea creditoare obligatia celei pentru care garanteaza, daca aceasta nu o va executa.

Interpretând clauzele contractului de vânzare - cumparare cu plata în rate încheiat între parti, se poate constata ca acest contract cuprinde o conventie accesorie prin care vânzatorul acorda cu titlu de împrumut cumparatoarei suma reprezentând pretul marfurilor achizitionate, în contract fiind prevazuta o dobânda de 5% pentru 30 de zile, aferenta sumei ramase de achitat.

La data introducerii actiunii, societatea creditoare avea împotriva debitoarelor o creanta certa, lichida si exigibila, reprezentând o obligatie contractuala de restituire a sumei de 1.110,50 lei acordate cu titlu de împrumut, creanta fiind însusita de debitoare prin semnarea contractului de vânzare - cumparare cu plata în rate.

Pe lânga suma anterior mentionata debitoarele au obligatia de a achita si dobânda la sold calculata potrivit clauzelor contractuale, valoarea acesteia fiind de 318,35 lei.

Pretentiile societatii creditoare sunt partial justificate în conditiile în care clauza prin care se stabileste obligatia restituirii la scadenta a sumei împrumutate sub sanctiunea penalitatilor de întârziere (de 1% pentru fiecare zi de întârziere), pe lânga dobânda contractuala convenita, este prohibita de lege. Astfel, potrivit art. 1 din Legea nr. 313/1879 pentru anularea clauzei penale din oarecari contracte si pentru adaosul unui aliniat la articolul 1089 din Codul civil., care nu a fost abrogata si nici nu a cazut în desuetudine, împrejurari confirmate de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 524/1997, “clauza penala, aflata în contracte de împrumuturi sau de prestatii în natura, este si va ramâne anulata”. În consecinta, atât timp cât dispozitiile legale care interzic stipularea unei clauze penale în contractele de împrumut sau de prestatii în natura sunt de ordine publica, potrivit art. 5 din Codul civil nu se poate deroga de la aceste dispozitii prin conventii, o astfel de clauza având o cauza ilicita în acceptiunea art. 968 C.civ.

Tinând seama de dispozitiile legale invocate mai sus, rezulta ca nu exista temei legal care sa permita stabilirea, în cadrul raporturilor civile, a altor dobânzi decât a celor convenite prin contract, al caror cuantum nu poate depasi dobânda legala decât cu cel mult 50% pe an, sau de sanctiuni constând în penalitati de întârziere, aceasta limita maxima a dobânzii fiind prevazuta de art. 5 alin. 1 din O.G. nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligatii banesti, aprobata si modificata prin Legea nr. 356/2002. Ca urmare, cererea de obligare a debitoarelor la plata sumei de 639,11 lei cu titlu de dobânda penalizatoare este nefondata.

Pentru considerentele expuse anterior, instanta a admis în parte actiunea si a somat debitoarele la plata în solidar a sumei de 1428,85 lei, din care 1.110,50 lei reprezinta contravaloarea ratelor neachitate în baza contractului de vânzare - cumparare, iar 318,35 lei dobânda la sold, în termen de 30 de zile de la comunicarea prezentei ordonante (conform art. 6 alin. 3 din actul normativ susmentionat), data la care suma va fi reactualizata pâna la data platii efective în functie de indicele de inflatie, potrivit art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 5/2001.