Efectele contactului colectiv de muncă la nivel de ramură de activitate, potrivit art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 130/1996 şi art. 241 alin. 1 lit. c Codul muncii.
Aceste prevederi legale, reluate în clauzele contractuale, instituie o excepţie de la principiul relativităţii efectelor contractului. Orice excepţie este de strictă interpretare, aşa încât, în vederea aplicării contractului la nivelul unui angajator care nu face parte din organizaţiile patronale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură de activitate, se va stabili dacă acesta se încadrează în “unităţile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă”. Potrivit art. 13 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 130/1996, părţile au obligaţia să precizeze, în fiecare contract colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unităţi şi de ramură de activitate, unităţile în cadrul cărora se aplică clauzele negociate; în cazul contractelor colective de muncă încheiate la nivelul ramurilor de activitate, unităţile componente ale acestora se stabilesc si se precizează de către părţile care negociază contractul colectiv de muncă, cu respectarea prevederilor prezentei legi.
Decizia civilă nr. 421 din 3 mai 2011
Curtea de Apel Alba Iulia
Salariaţi S.N.T.F. Primă cu ocazia sărbătorilor de Paşti.
Tribunalul Caraș Severin
Sporul general pentru condiţii periculoase
Curtea de Apel Craiova
Sporul pentru condiţii periculoase în procent de 50% din salariul de bază – spor ce se acordă pentru personalul încadrat în blocul operator.
Curtea de Apel Oradea
Efectele anulării de către instanță a unei decizii de încetare de drept a contractului individual de muncă, ca urmare a admiterii excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. 1 lit. c) teza a II-a, prima ipoteză, din Codul muncii
Curtea de Apel Iași
Invocarea viciului de consimţământ la încheierea actului adiţional la contractul individual de muncă