Calitate procesuală pasivă în acţiunile având ca obiect contravaloare servicii de utilitate publică.

Deoarece plăţile efectuate din patrimoniul unităţii administrativ teritoriale  pentru servicii de utilităţi publice se ordonă de primar  şi se aduc la îndeplinire de primărie  ca structură funcţională, rezultă că primăria  are calitate procesuală pasivă în litigiile având ca obiect pretenţii reprezentând  contravaloarea serviciilor de utilitate publică.

 Prin sentinţa nr.  27/28.03.2007,  Tribunalul Gorj a admis acţiunea reclamantei SC A. SA, formulată prin lichidator,  împotriva pârâtei  Primăria Municipiului Tg. Jiu, având ca obiect pretenţii reprezentând contravaloare servicii de utilitate publică.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Primăria Municipiului Tg. Jiu invocând faptul că nu are calitate procesuală pasivă deoarece este o structură funcţională care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului.

Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal  a Curţii de Apel Craiova, prin încheierea nr. 5  din  16.01.2008 a scos de pe rol apelul declarat de pârâta  Primăria Municipiului Tg. Jiu şi l-a înaintat Secţiei Comerciale a Curţii de Apel Craiova , apreciind că la data sesizării instanţei, competenţa de soluţionare a cauzei aparţinea instanţei comerciale.

Curtea de Apel Craiova-Secţia Comercială a apreciat că Primăria are calitate procesuală pasivă având în vedere următoarea motivare: 

Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa identităţii între persoana pârâtului şi persoana care urmează a fi obligată în raportul juridic dedus judecăţii, iar în cauză această identitate există.

Astfel, potrivit art. 21 alin 1 din Legea 215/2001 unităţile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu şi sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice în condiţiile legii.

Alineatul 2 al articolului 21 prevede că, în justiţie unităţile administrativ teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean.

Din textele precizate reiese că municipiul ca unitate administrativ teritorială este reprezentat în justiţie de primar.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 63  din Legea 215/2001, între care şi aceea de ordonator principal de credite, primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual ( art. 68 din Legea 215/2001).

Dispoziţiile primarului sunt duse la îndeplinire în conformitate cu dispoziţiile art. 77 din Legea 215/2001 de primărie, structură funcţională constituită din primar, viceprimar, secretarul unităţii administrativ – teritoriale şi aparatul de specialitate.

Din interpretarea coroborată a prevederilor menţionate rezultă că, fiind vorba de o plată din patrimoniul unităţii administrativ – teritoriale pentru servicii de utilităţi publice, ce se ordonă de primar şi se duce la îndeplinire de primărie ca structură funcţională, primăria are calitate procesuală pasivă.

Astfel, Curtea a respins ca nefondat  apelul, conform art. 296 C.pr. civ.

Domenii speta

Spete similare