Prin contestaţia formulată la data de 22.06.2006, Tudor Lucia Alexandrina a solicitat anularea dispoziţiei nr. 1930/2006, emisă de Primarul Municipiului Piteşti în contradictoriu cu acesta şi primăria Municipiului Piteşti, dispoziţie prin care s...

Prin contestaţia formulată la data de 22.06.2006, Tudor Lucia Alexandrina a

solicitat anularea dispoziţiei nr. 1930/2006, emisă de Primarul Municipiului Piteşti în

contradictoriu cu acesta şi primăria Municipiului Piteşti, dispoziţie prin care s-a admis în parte

notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, în sensul că i s-a restituit în natură terenul în

suprafaţă de 425,57 m.p şi 2 camere care sunt în administrarea ADP Piteşti.

În motivarea contestaţiei  a arătat că a formulat notificare în temeiul Legii

nr.10/2001, prin care a solicitat restituirea în natură a imobilului din Piteşti, str. Dumbravei, nr. 8,

compus din teren de 826 m.p şi construcţii în suprafaţă de 176,15 m.p.

Prin dispoziţia contestată i s-au restituit  425,57 m.p, iar  în ceea ce priveşte

construcţiile în suprafaţă de 176,15 m.p.,  respectiv  şase camere şi terenul aferent, i-au fost

acordate 2 camere din cele 6, pe motiv că au fost vândute construcţiile în suprafaţă de 176,15

m.p.

Prin sentinţa nr.249/21.11.2008, pronunţată de Tribunalul Argeş, a fost

admisă contestaţia formulată de reclamantă, cu anularea în parte a dispoziţiei nr.1930/2006,

emisă de Primarul Municipiului Piteşti şi restituirea terenului de 176,28 liber de construcţii situate

în Municipiul Piteşti, str.Dumbravei, nr.8, colorat cu culoare verde în schiţa aferentă raportului de

expertiză Mandu Lidia, pag.191, dosar.

S-a constatat că petenţii au dreptul să primească despăgubiri pentru

diferenţa de teren în cuantum de 317.187 EURO, pentru suprafaţa de teren de 352,43 mp şi de

190.175, 24 lei, pentru construcţii.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut următoarele:

Prin notificarea formulată nr.666/27867/07.08.2001, petenta a solicitat

restituirea imobilului de 600 m.p. şi a unor construcţii respectiv, o casă, dependinţe, 2 bucătării,

o magazie.

Prin dispoziţia nr. 1930/2006, i-a fost restituit petentei suprafaţa de 425,57

m.p şi 2 camere, care sunt în administrarea ADP.

În cauză au fost administrate mai multe expertize pentru identificarea

terenului şi a construcţiilor, fiind identificat terenul conform raportului de expertiză Mandu Lidia,

cu suprafaţa totală de 778 m.p, din care suprafaţa de 176,15 m.p este vândută în temeiul Legii

nr.112/1995, 425,57 m.p. este cel restituit petentei, iar suprafaţa de 176,28 m.p este liberă şi

poate fi restituită, fiind spaţiu verde.

Pentru suprafaţa  nerestituită, experta a calculat o valoare de 317.187 Euro.

Referitor la valoarea construcţiilor ce nu au putut fi retrocedate petentei,

expertul Doloc Mihai Alexandru a calculat o valoare estimativă de 190.175,20 lei.

În timpul judecăţii a decedat petenta, fiind introduşi în cauză moştenitorii

acesteia, respectiv: Berea  Romaniţa, Tudor  Ovidiu şi Bosch Tudor Cătălina Codruţa.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Municipiul Piteşti şi Primarul

Municipiului Piteşti, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea apelului se susţine că instanţa de fond în mod greşit a admis

contestaţia formulată de Tudor Lucia, în sensul restituirii în natură a terenului în suprafaţă de

176,28 mp, situat în Piteşti, str. Dumbravei nr.8, colorat cu verde, în schiţa de la raportul de

expertiză, în condiţiile în care nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute la art. 10 din Legea

nr.10/2001.

Dispoziţiile art.10 alin.2 din Legea nr.10/2001, prevăd că, în cazul în care,

pe terenurile pe care s-au aflat construcţii preluate abuziv s-au edificat noi construcţii autorizate,

persoana îndreptăţită va obţine restituirea în natură a părţii de teren rămase liberă, iar pentru

suprafaţa ocupată de construcţii noi sau afectată de servituţile legale şi alte amenajări de utilitate

publică, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.

Se precizează că în speţa de faţă, prin dispoziţia nr.1930/30.05.2006, s-a

dispus restituirea în natură a suprafeţei de 425,57 mp, restul terenului în suprafaţă de 176,28

mp, din imediata vecinătate fiind spaţiu verde amenajat, folosit de locatarii blocului nr.5, pe

această suprafaţă, aflându-se un tobogan pentru copii, panou de baschet, alee betonată şi

ghenă de gunoi, încât suprafaţa respectivă nu poate fi restituită, în natură, în acest sens fiind şi

precizările Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Se menţionează că instanţa nu a avut în vedere dispoziţiile OG nr.114/2007

pentru modificarea şi completarea OG nr.195/2005 privind protecţia mediului respectiv art.II(1),

din OG nr.114/2007, potrivit cărora autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a

asigura, din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 mp/locuitor, până la

data de 31.12.2010.

În altă ordine de idei se susţine că, în mod greşit s-a constatat de către

instanţa de fond că reclamanţii sunt îndreptăţiţi să primească despăgubiri, în cuantum de

317.187 Euro pentru diferenţa de teren de 352,43 mp şi 175, 24 lei pentru construcţii, pentru

condiţiile în care suprafaţa pentru care urmează să fie acordate despăgubiri este de 176, 15 mp,

ci nu 352,43 mp. Astfel, dacă adunăm suprafaţa restituită, cea de 425,57 mp cu suprafaţa de

176,15 mp, pentru care urmează să fie acordate despăgubiri se obţine suprafaţa de 601,72 mp,

regăsită în Planul Cadastral al Municipiului Piteşti din 1930 -1932.

Pe de altă parte, se susţine că stabilirea cuantumului despăgubirilor, atât

pentru diferenţa de teren cât şi pentru construcţii este atributul exclusiv al Comisiei centrale din

cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii.

Prin întâmpinarea de la f.18-20, intimaţii solicită respingerea apelului, cu

menţinerea sentinţei de la fond.

În şedinţa publică de la 07.05.2009 (f.31, dosar), s-a dispus efectuarea unei

expertize topo, care să identifice terenul în litigiu în raport de actele primare, afectaţiunea

terenului şi posibilitatea restituirii în natură, deoarece nu s-a lămurit situaţia acestuia şi există

chiar neconcordanţă cu privire la suprafaţa pretins liberă.

În şedinţa publică din 01.10.2009, s-a dispus efectuarea unei cercetări

locale, deoarece din planşele fotografice depuse la dosar nu rezultă cu exactitate care este

distanţa faţă de bloc, procesul-verbal încheiat cu ocazia acestei cercetări aflându-se la f.56

dosar, instanţa constatând că nu mai este necesară efectuarea raportului de expertiză.

Curtea, analizând apelul prin prisma criticilor formulate şi a probelor

existente la dosar constată că acesta este întemeiat, urmând a se schimba în parte sentinţa, în

sensul că pentru terenul de 352,43 mp, teren şi construcţii, se dispune acordarea de măsuri

reparatorii, care vor fi calculate în condiţiile prevăzute de Titlul VII din Legea nr.247/2005, cu

menţinerea în rest a dispoziţiilor sentinţei.

Potrivit dispoziţiilor art.10 alin.2 din Legea nr.10/2001, în cazul în care, pe

terenurile pe care s-au aflat construcţii preluate abuziv s-au edificat noi construcţii autorizate,

persoana îndreptăţită va obţine restituirea în natură a părţii de teren rămase liberă, iar pentru

suprafaţa ocupată de construcţii noi sau afectată de servituţile legale şi alte amenajări de utilitate

publică, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.

Astfel, pentru suprafaţa de 352,43 m.p., teren şi construcţii, afectată de

utilităţi se impune acordarea de măsuri reparatorii, care vor fi calculate în condiţiile prevăzute de

Titlul VII din Legea nr.247/2005, atributul exclusiv în stabilirea cuantumului despăgubirilor

avându-l Comisia centrală din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii, ci nu

instanţa de judecată.

De reţinut faptul că, prin efectuarea expertizei topo a fost identificat

perimetrul fostei proprietăţi a autorilor contestatoarei, acesta fiind în suprafaţă de 778 mp, din

care, instanţa de fond în mod corect a dispus restituirea în natură a terenului de 176,28 (colorat

cu verde în schiţa anexă la raportul de expertiză de la f.193).

S-au menţinut în rest dispoziţiile sentinţei.

3. Apel respins în mod greşit ca fiind tardiv formulat şi rezolvarea procesului fără a se

intra în cercetarea fondului.

Art.284 raportat la art.101 alin.1 şi 5 Cod procedură civilă

Art. 297 Cod procedură civilă

În speţă, tribunalul a respins în mod greşit apelul reclamanţilor, ca fiind tardiv

formulat şi a rezolvat procesul faţă de aceştia fără a intra în cercetarea fondului, astfel

încât, în baza art.297 Cod procedură civilă, Curtea a admis recursul declarat împotriva

deciziei atacate, pe care a casat-o, cu trimitere spre rejudecare la Tribunalul Argeş,

urmând ca în rejudecare să fie avute în vedere şi criticile referitoare la cheltuielile de

judecată exprimate în cererea de recurs.

(Decizia Civilă Nr. 11/R/11 Ianuarie 2010)

Domenii speta

Spete similare