Acţiune civilă. Momentul constituirii ca parte civilă. Daunele morale în cazul infracţiunilor privind convieţuirea socială.

Decizie 1197 din 24.11.2010


. Acţiune civilă. Momentul constituirii ca parte civilă. Daunele morale în cazul infracţiunilor privind convieţuirea socială.

 art.14, 15, C.pr.pen

art. 346, C.pr.pen

art.998, 999, 1003 C. civ.

Constituirea ca parte civilă are loc până la citirea actului de sesizare, iar instanţa trebuie să se pronunţe asupra sumelor solicitate de către partea civilă neputând acorda ceea ce nu s-a cerut. Pentru acordarea daunelor morale, în cazul săvârşirii unei infracţiuni de distrugere şi tulburarea ordinii publice este necesară administrarea de probe nefiind suficiente simplele susţineri ale părţii care solicită astfel de daune.

 Decizia penală 1197, din 24 noiembrie 2010

Prin sentinţa penală nr. 369/ 27.04.2010 pronunţată de Judecătoria Buzău, s-a dispus condamnarea inculpaţilor după cum urmează:

I. a) - în baza art. 217 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal, condamnarea inculpatului T.M.B., la pedeapsa de 3 luni închisoare; în baza art. 322 alin. 1 Cod penal a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare, iar în baza art. 321 alin. 1 Cod penal,  cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal la pedeapsa de 1 an închisoare, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare.

Inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal pe durata executării pedepsei aplicate.

b) - În baza art. 217 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal, a condamnat pe inculpatul J.I., la pedeapsa de 3 luni închisoare; în baza art. 322 alin. 1 Cod penal, la pedeapsa de 6 luni închisoare, iar în baza art. 321 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal, a condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare, urmând să execute în final pedeapsa rezultantă de un an închisoare.

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal pe durata executării pedepsei aplicate.

c) - În baza art. 217 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal, a condamnat pe inculpatul J.C., la pedeapsa de 3 luni închisoare; în baza art. 322 alin. 1 Cod penal la pedeapsa de 6 luni închisoare, iar în baza art. 321 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal, la pedeapsa de 1 an închisoare, urmând ca în final să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare.

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal pe durata executării pedepsei aplicate.

d) - În baza art. 217 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal, a condamnat pe inculpatul V.V.C., la pedeapsa de 3 luni închisoare; în baza art. 322 alin. 1 Cod penal la pedeapsa de 6 luni închisoare, iar în baza art. 321 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal la pedeapsa de 1 an închisoare, urmând să execute în final, pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal i-au fost  interzise drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal pe durata executării pedepsei aplicate.

II. a) - În baza art. 217 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal, a condamnat pe inculpatul O.Ş.D., la pedeapsa de 3 luni închisoare, iar în baza art. 321 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal, la pedeapsa de 1 an închisoare,urmând ca în final  să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare.

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal i-au fost  interzise drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal pe durata executării pedepsei aplicate.

Pentru fiecare dintre inculpaţi s-a dedus perioada reţinerii şi arestării preventive, aceştia fiind puşi în libertate, pe parcursul urmăririi penale, iar atât executarea pedepselor principale cât şi acelor accesorii a fost suspendată în temeiul art. 81 şi 71 alin.5 C.pen

III. a) - În baza art. 217 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal, condamnă pe inculpatul D.M.D., la pedeapsa de 3 luni închisoare; în baza art. 322 alin. 1 Cod penal la pedeapsa de 6 luni închisoare, iar în baza art. 321 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal, la pedeapsa de 1 an închisoare, urmând ca în final  să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare.

În baza art. 1101 alin. 2 Cod penal raportat la art. 83 Cod penal s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1an închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 918/1.10.2007 a Judecătoriei Buzău, definitivă prin decizia penală nr. 660/11.08.2008 a Curţii de Apel Ploieşti şi s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse, care nu s-a contopit cu pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 2 ani închisoare.

S-a dedus din durata pedepsei aplicate perioada reţinerii şi a arestării preventive.

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal pe durata executării pedepsei aplicate.

IV. a) - În baza art. 217 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal, a condamnat pe inculpatul G.D.I.,  la pedeapsa de 3 luni închisoare; în baza art. 322 alin. 1 Cod penal la pedeapsa de 6 luni închisoare; în baza art. 321 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal, la pedeapsa de 1 an închisoare, iar în baza art. 182 alin. 2 Cod penal raportat la art. 322 alin. 2 Cod penal parte vătămată-inculpat D.M.D. la pedeapsa de 2 ani închisoare,  urmând ca în final să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.

În baza art. 1101 alin. 2 Cod penal raportat la art. 83 Cod penal s-a dispus revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 125/13.02.2008 a Judecătoriei Buzău, definitivă prin neapelare şi  executarea în întregime a acestei pedepse, care nu s-a contopit  cu pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa de  2 ani şi 6 luni închisoare.

S-a dedus din durata pedepsei aplicate perioada reţinerii şi a arestării preventive, la zi şi s-a menţinut starea de arest a inculpatului .

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal pe durata executării pedepsei aplicate.

Au fost obligaţi inculpaţii în solidar către partea civilă SC T. SRL Buzău la plata sumei de 3608,95 lei cu titlu de despăgubiri materiale şi a sumei de 500 Euro, echivalentul în lei la data plăţii, cu titlu de daune morale şi a sumei de 1700 lei cheltuieli de judecată (onorariu avocat), câte 242,85 lei, fiecare.

A obligat inculpatul G.D.I. către partea civilă Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău la plata sumei de 189,62 lei, cu titlu de despăgubiri-cheltuieli de spitalizare privind pe partea vătămată D.M.D., cu dobânda legală aferentă până la achitarea despăgubirilor.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că în noaptea de 7/8.10.2008, inculpaţii D.M.D., T.M.B. şi O. Ş. D., împreună cu doi martori s-au deplasat la barul aparţinând SC T. SRL Buzău, unde primul inculpat le-a făcut „cinste” deoarece urma să plece în Germania. În aceeaşi seară, la barul respectiv s-au deplasat şi inculpaţii G.D.I., V.V.C., J.I., J.C. şi martorul S.C.D.. Membrii celor două grupuri nu se cunoşteau dinainte, au stat la mese apropiate şi au consumat băuturi alcoolice.

La un moment dat, inculpatul D.M.D. a avut o altercaţie în zona jocurilor de noroc cu martorul N.M.I., client al barului şi  observând acest lucru, inculpatul T.M.B. s-a dus să-şi ajute prietenul şi l-a lovit cu pumnul pe martor, care însă nu a formulat plângere penală pentru această faptă.

Ulterior, inculpatul V.V.C. a început să bată cu palmele în masă, fapt care l-a deranjat pe inculpatul O.Ş.D., care i-a cerut lui V.V.C. să înceteze. Între persoanele de la cele două mese alăturate a început o discuţie contradictorie, susţinută de membrii ambelor grupuri, inculpatul O.Ş.D. solicitându-i inculpatului J.I. să vină la masa lui, în scopul administrării unei corecţii şi iritat de răspunsul primit de la inculpatul J.I., inculpatul T.M.B. s-a ridicat de la masă şi a încercat să-l lovească, dar acesta s-a ferit. În momentul în care a încercat să-l lovească pe J.I., inculpatul T.M.B. l-a dărâmat de pe scaun pe martorul S.C.D.

Imediat ce inculpatul T.M.B. a declanşat conflictul, inculpaţii J. I., J. C., V. V.C. şi G.D.I. s-au ridicat de la masă, acelaşi lucru făcându-l şi inculpatul O.Ş.D., care s-a îndreptat către zona conflictuală, aceeaşi atitudine având-o şi inculpatul D.M.I.

Inculpatul G.D.I. s-a înarmat cu o sticlă cu bere, inculpaţii T.M.B. şi J.C.au luat câte un scaun, inculpatul J.I., de asemenea, a luat o sticlă cu bere de pe o masă alăturată, iar inculpaţii V.V. şi D.M.T. au  folosit ca armă un scaun şi o masă.

Între cele două grupuri a început o bătaie generală, inculpaţii lovindu-se reciproc, iar în timpul încăierării, inculpatul G D I i-a aplicat inculpatului D M D o lovitură în zona gâtului, cu ciobul unei sticle de bere, lovitură care i-a pus viaţa în primejdie. În cadrul aceleiaşi încăierări, inculpatul T M B a suferit leziuni care au necesitat 8-9 zile  îngrijiri medicale, fără a-i fi pusă viaţa în primejdie. Scandalul fiind întrerupt de apariţia unui echipaj al jandarmeriei.

În urma conflictului s-a precizat că localul ar fi fost devastat, făcându-se trimitere la planşele foto existente la dosar, din care se poate observa mese şi scaune rupte, pete de sânge, sticle şi pahare sparte.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii T.M.B., D.M. D.O. Ş.D.,G.D.I. şi partea civilă SC T  SRL Buzău.

Inculpaţii D.M.D. şi G.I. au considerat pedepsele aplicate  ca fiind prea aspre faţă de modalitatea  concretă de comitere a faptelor.

Inculpaţii T.M.B. şi O.Ş.D.,în şedinţa publică din 13.07.2010 au declarat  că îşi retrag apelurile.

SC T SRL a criticat sentinţa instanţei de fond ca fiind nelegală dar şi netemeinică deoarece, cu toate că s-a  constituit parte civilă si cu suma de 5000 Euro, inculpaţii fiind de acord cu pretenţiile sale, instanţa a acordat daune morale numai în limita sumei de 500 Euro, iar instanţa fondului nu s-a pronunţat si cu privire la dobânda solicitată aferentă sumelor cu care  s-a constituit parte civilă si nici nu a procedat la indexarea sumelor solicitate cu indicele de inflaţie.

Prin decizia penală nr. 156 din 17.08.2010 Tribunalul Buzău a luat act  de retragerea apelurilor inculpaţilor mai sus menţionaţi şi totodată, au fost admise apelurile declarate de către partea civilă si inculpatul G.D.I., a fost desfiinţată în parte în latură penală si în parte în latura civilă sentinţa apelată, în sensul că au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, la plata dobânzii legale aferente sumei de 3608,95 lei stabilită cu titlu de daune materiale,de la data rămânerii definitive a sentinţei până la achitarea integrală a debitului, fiind respinsă cererea părţii civile de majorare a despăgubirilor morale.

În baza art.139 alin.1 cod pr. penală a fost înlocuită măsura arestului preventiv dispusă faţă de inculpatul G.D.I. cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, prev.de art.1451 Cod pr. penală fără încuviinţarea instanţei de judecată, dispunându-se punerea de îndată în libertate a acestuia, dacă nu este arestat în altă cauză.

 A fost respins ca nefondat apelul inculpatului D.M.D., fiind menţinute restul dispoziţiilor sentinţei apelate.

Pentru a dispune astfel, instanţa de apel a reţinut aceeaşi situaţie de fapt ca şi instanţa de fond apreciind că şi încadrarea juridică a faptelor inculpaţilor au fost corecte şi exacte.

Referitor la pedepsele aplicate inculpaţilor s-a menţionat că acestea sunt modice, la limita minimă a textelor de lege, iar individualizarea considerată corectă dat fiind suspendarea condiţionată a executării acestora.

Apelul inculpatului G.D.I. a fost considerat întemeiat numai cu privire la starea de libertate, la acel moment procesual apreciindu-se că menţinerea acestei măsuri nu se mai impune.

Apelul părţii civile SC T SRL Buzău a fost considerat întemeiat numai cu privire la neacordarea dobânzilor aferente sumei alocate cu titlu  de despăgubiri civile, motiv pentru care, fără a se detalia s-a apreciat că inculpaţii trebuie obligaţi în solidar la plata dobânzilor aferente sumei, începând cu rămânerea definitivă a sentinţei si până la achitarea debitului.

S-a mai menţionat că partea civilă nu poate primi şi dobânzi si indicele de inflaţie la pagubele suferite, apreciindu-se că indicele de inflaţie se poate cere cu ocazia executării.

Cât priveşte daunele morale acestea corespund prejudiciului încercat de societate referitor la faima adusă în rândul clienţilor prin atitudinea inculpaţilor, nefiind făcute dovezi cu veniturile care ar fi scăzut din acest motiv.

Împotriva acestei soluţii au declarat recurs partea civilă SC T SRL Buzău, recurentul inculpat G.D.I. şi recurentul inculpat-parte vătămată D. M.D.

Partea civilă în motivare căii de atac a criticat hotărârile judecătoreşti anterioare pentru neacordarea daunelor morale în cuantumul solicitat iniţial de 5.000 euro, a coeficientului de inflaţie de la pronunţarea hotărârii în raport cu data săvârşirii faptei, precum şi neacordarea onorariului achitat avocatului pentru faza de apel .

D.M.D. a solicitat reducerea pedepselor aplicate şi suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante.

G.D.I. a apreciat că daunele morale acordate către partea civilă nu se justifică deoarece nu s-au administrat probe în acest sens, iar în al doilea rând a solicitat reducerea pedepsei aplicate.

 Examinând recursurile formulate prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului, a criticilor invocate, cât şi conform art. 385/9 alin. 3 Cod procedură penală, Curtea a apreciat că sunt fondate  recursurile celor doi inculpaţi, prin prisma acţiunii civile formulată în cauză motiv pentru care această situaţie favorabilă a fost extinsă şi faţă de ceilalţi inculpaţi.

Referitor la situaţia de fapt, Curtea a apreciat că a fost reţinută în mod corect de ambele instanţe şi în general a fost acceptată de toate părţile  angrenate în cadrul acestui proces penal, iar în faza de recurs şi de inculpatul D.M.D., care nu a mai avut de adus nicio critică în acest sens.

În primul rând, s-a constatat că deşi  s-a acordat de către instanţa de apel dobânda legală aferentă sumei stabilită cu titlul de daune materiale în favoarea părţii civile, analizând dosarul Judecătoriei Buzău se constată că la momentul constituirii de parte civilă SC T SRL Buzău nu a solicitat aceste sume. Această constituire de parte civilă a avut loc în data de 10.11.2009 în faţa Judecătoriei Buzău, când prin avocat a arătat că se constituie parte civilă cu sumele menţionate în devizul de lucru nr. 157/10.10.2008 şi factura nr. 27/05.03.2009, emise de SC C. SRL, depuse la dosar, cât şi cu suma de 5.000 euro, daune morale. Deoarece dobânda legală nu s-a cerut la instanţa de fond, în mod nelegal a fost acordată de către instanţa de apel.

Pe de altă parte, Curtea apreciază că nejustificat au fost acordate şi daunele morale.

Simplele susţineri că prin faptele penale comise de către inculpaţi aceştia au întinat prestigiul societăţii şi au lovit în renumele acesteia, aspect care a condus la îndepărtarea clienţilor pentru multă vreme, fără administrarea unor probe certe din care să rezulte această situaţie de fapt, nu îndreptăţesc partea civilă să primească aceste daune morale şi nici instanţa să acorde astfel de despăgubiri.

În această situaţie, Curtea a considerat că nu se poate acorda onorariul apărătorului pentru partea civilă la instanţa de apel, deoarece respectiva cale de atac nu trebuia admisă în ceea ce o priveşte pe SC T. SRL Buzău, motiv pentru care inculpaţii nu ar trebui să fie obligaţi la plata acelei sume.

Apreciind că recursurile formulate de cei doi inculpaţi, sunt fondate în ce priveşte latura civilă, Curtea a considerat că este necesar a extinde aceste efecte conform art. 385/7 Cod procedură penală şi cu privire la ceilalţi inculpaţii care de asemenea au fost obligaţi la despăgubirile de mai sus către partea civilă.

Faţă de aceste considerente, Curtea a admis recursurile inculpaţilor a extins efectele acestor recursuri şi asupra celorlalţi inculpaţi, a casat în parte în latură civilă decizia penală nr. 156 din 17.08.2010 pronunţată de Tribunalul Buzău şi sentinţa penală nr. 369 din 27.04.2010 pronunţată de Judecătoria Buzău în sensul că a  înlăturat obligarea în solidar a celor şapte inculpaţi la plata dobânzii legale aferentă sumei de 3608,95 lei stabilită cu titlu de daune materiale către partea civilă SC T. SRL Buzău precum şi a sumei de 500 de euro cu titlu de daune morale către aceeaşi parte civilă.