Revocarea, schimbarea din funcţie, eliberarea din funcţie a viceprimarului

Revocarea, schimbarea din funcţie, eliberarea din funcţie a viceprimarului.

Art. 57 alin. 4 din Legea nr. 215/2001, republicată, reglementează schimbarea din funcţie a viceprimarului, care se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie.

Art. 18 alin. 4 din Legea nr. 393/2004 prevede că mandatul de viceprimar poate înceta înainte de termen în urma eliberării sau revocării din funcţie în condiţiile Legii nr. 215/2001, republicată.

Legiuitorul face distincţie între cele două instituţii, aceea a „eliberării şi revocării” din funcţie, neputându-se aplica ambele în aceaşi situaţie, prin urmare, este nulă H.C.L. prin care viceprimarul a fost şi revocat şi schimbat din funcţie şi eliberat din aceeaşi funcţie.

Prin Sentinţa nr.47 din 19 ianuarie 2011 pronunţată în dosarul nr.2993/102/2010 Tribunalul Mureş a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamantul V.I. în contradictoriu cu Consiliul Local al comunei Ghindari.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că prin Hotărârea nr.25/14.07.2010, Consiliul Local al comunei Ghindari a hotărât revocarea din funcţie a viceprimarului comunei Ghindari, domnul V.I..

S-a reţinut că hotărârea a fost adoptată în baza prevederilor art.36 alin.1, art.57, art.130 din Legea nr.215/2001, art.18 alin.4 din Legea nr.393/2004 şi nu ca sancţiune disciplinară prevăzută de art.69 alin.1 lit.b din Legea nr.393/2004.

Prima instanţă a reţinut că HCL al comunei Ghindari nr.25/14.07.2010 a fost adoptată cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie în conformitate cu prevederile art.57 alin.3 şi 4 din Legea nr.215/2004. 

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii şi admiterea acţiunii, în sensul anulării  HCL nr. 25/14.07.2010 a Consiliul Local al comunei Ghindari .

În motivarea recursului s-a menţionat că a mai existat o tentativă de eliberare din funcţie a viceprimarului, deşi acesta a fost ales legal, însă prin Decizia nr.1093/20009 a Curţii de Apel Tg. Mureş acesta şi-a putut continua activitatea în funcţie.

Prin aceasta s-a dorit să se sublinieze subiectivitatea  consilierilor locali în luarea deciziei.

S-a arătat că şi în ce priveşte votul  nu era suficientă o majoritate simplă ci una calificată de 2/3 din voturi, având în vedere faptul că viceprimarul nu a avut abateri disciplinare.

De asemenea, s-a arătat că art.36 din Legea nr.215/2001 invocat de  Consiliul Local al comunei Ghindari nu prevede eliberarea din funcţie a viceprimarului.

Un alt motiv de nelegalitate a fost acela că votul exprimat de consilierul local incompatibil S.K. este lovit de nulitate.

Intimata a depus întâmpinare la dosar solicitând respingerea recursului şi a invocat faptul că  recursul nu este motivat.

S-a apreciat că argumentele prin care reclamantul şi-a susţinut cererea, cu ocazia dezbaterilor pe fond, au vizat în totalitate motive de oportunitate a actului administrativ atacat, respectiv H.C.L. nr.25/14.07.2010, instanţa neavând însă posibilitatea de a cenzura hotărârea sub acest aspect.

Este fără îndoială atributul exclusiv al  consiliului local, ca autoritate a administraţiei publice locale, ales în  urma unui vot politic, să aleagă şi să revoce viceprimarul, în condiţiile Legii nr.215/2001 – Legea administraţiei publice locale şi ale Legii nr.393 din 2004 privind Statutul  aleşilor locali, de câte ori consideră oportun şi necesar, ca o consecinţă a voinţei majorităţii în organul colectiv, pentru motive care nu ţin de aplicarea unei sancţiuni.

Astfel, conform dispoziţiilor art.18 alin.4 din Legea nr.393/2004, „mandatul de vicepreşedinte al consiliului judeţean, respectiv de viceprimar, poate înceta înainte de termen în urma eliberării sau revocării acestuia din funcţie, în condiţiile Legii nr.215/2001, republicată”, iar conform prevederilor art.57 alin.4 din Legea nr.215/2001. „Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie”.

S-a arătat că  legiuitorul nu a prevăzut nici pentru alegerea şi nici pentru revocarea din funcţie a viceprimarului, alte condiţii şi cerinţe decât voinţa (politică) a consilierilor locali.

Intimatul a menţionat cu privire la cvorum că există deosebire de reglementare între art.57 din Legea nr.215/2001 şi art.69 din Legea nr.393/2004 şi în ce priveşte  cvorumul necesar pentru adoptarea hotărârii de schimbare din funcţie. Această analiză a fost detaliată la f.17 din dosarul de recurs.

Analizând cererea de recurs prin prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor art.3041 C.pr.civ., instanţa a reţinut următoarele:

Ceea ce se analizează în cauză este faptul că prin Hotărârea HCL nr. 25/14.07.2010 a Consiliul Local al comunei Ghindari, s-a hotărât „revocarea, schimbarea din funcţie a viceprimarului comunei Ghindari, domnul V.I.. Eliberarea din funcţie se face pe data intrării în vigoare  a prezentei hotărâri”.

Temeiul de drept invocat a fost art.36 alin.1, art.57 şi 130 din Legea nr.215/2001 rep, art.18 alin.4 din Legea nr.393/2004, art.45 alin.1 şi art.57 alin.4 din Legea nr.215/2001.

Referatul întocmit cu această ocazie prevede că schimbarea din funcţie este o măsură legală, nu o sancţiune disciplinară şi este determinată de criza economică şi de disfuncţii în activitatea viceprimarului. Nu se motivează în niciun fel care sunt disfuncţiile din activitatea viceprimarului.

Art.36 alin.1 din Legea nr.215/2001 prevede următoarele: „Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale”.

Acest text are caracter general, la fel ca şi dispoziţiile art.57 din aceeaşi lege.

Doar la alin.4 din art.57 se reglementează schimbarea viceprimarului. „Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie”.

 Art.130 din Legea nr.215/2001  prevede că „Prevederile art. 57 alin. (4) şi ale art. 101 alin. (3) privind eliberarea din funcţie a viceprimarilor, a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene se aplică după alegerile autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2008”.

Art.18 alin.4 din Legea nr.393/2004 prevede că „Mandatul de vicepreşedinte al consiliului judeţean, respectiv de viceprimar, poate înceta înainte de termen în urma eliberării sau revocării acestuia din funcţie, în condiţiile Legii nr. 215/2001, republicată”.

Astfel, legiuitorul face distincţie între două instituţii şi anume „revocarea” şi „eliberarea din funcţie”, neputându-se aplica ambele în aceeaşi situaţie.

Pe de altă parte, deşi se susţine de către Consiliul Local al comunei Ghindari  că măsura nu este una disciplinară, se aplică instituţia „eliberării din funcţie” care este reglementată ca măsură disciplinară la art.69 alin.1  lit.d din Legea nr.393/2004 care prevede următoarele: „Pentru abateri grave şi repetate, săvârşite în exercitarea mandatului de viceprimar, de preşedinte sau de vicepreşedinte al consiliului judeţean, persoanelor în cauză li se pot aplica următoarele sancţiuni:

d) eliberarea din funcţie.”

 Mai mult, la alin.4 se prevede că „ Aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d) poate fi făcută numai dacă se face dovada că viceprimarul, preşedintele sau vicepreşedintele consiliului judeţean a încălcat Constituţia, celelalte legi ale ţării sau a prejudiciat interesele ţării, ale unităţii administrativ-teritoriale sau ale locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă”. Or, în actul atacat nu s-a făcut nicio menţiune cu privire la îndeplinirea acestor condiţii.

Potrivit hotărârii atacate, reclamantul a fost şi revocat şi schimbat şi eliberat din funcţie, neputându-se face distincţie între textele de lege aplicabile şi neputându-se verifica condiţiile legate de cvorum, motive de înlocuire şi alte aspecte. Numai una dintre situaţiile prevăzute de legiuitor poate fi aplicată într-un act administrativ.

Faţă de cele mai sus menţionate este evident că actul administrativ este nelegal, nefiind motivat nici în fapt nici în drept.

Celelalte motive invocate în recurs nu se vor mai analiza câtă vreme instanţa constată nelegalitatea actului.

În consecinţă, în baza art.312 alin.1 C.pr.civ., instanţa a  admis recursul, a modificat în tot hotărârea atacată şi a admis cererea reclamantului, urmând să anuleze actul administrativ atacat.

Instanţa va acorda şi cheltuieli de judecată în baza art.316 raportat la art.298 şi 274  C.pr.civ.

Domenii speta

Spete similare