Diferenţiere dintre infracţiunea de tentativă la omor, prev. de art.20 în ref. la art.174 Cod penal, şi infracţiunea de vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 Cod penal.

Prin Sentinţa penală nr.344/2009, Tribunalul Galaţi a condamnat pe inculpatul S.M. la o pedeapsă principală de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat prev. de art.20 Cod penal în ref. la art.174 alin.1, 175 alin.1 lit. i Cod penal cu aplicarea art.74 şi 76 Cod penal.

În fapt, în ziua de 28.11.2008, partea vătămată H.M., pe fondul unui conflict mai vechi, a avut o altercaţie verbală cu inculpatul S.M., acesta lovind partea vătămată cu o bâtă în zona capului.

Din certificatul medico-legal rezultă că partea vătămată a suferit leziuni cranio-cerebrale ce nu au pus în primejdie viaţa victimei, necesitând 45 – 55 zile îngrijiri medicale.

Inculpatul, prin apărător, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei în infracţiunea de vătămare corporală gravă deoarece leziunile suferite de partea vătămată nu au pus în primejdie viaţa acesteia.

În mod judicios instanţa de fond a respins ca nefondată cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei solicitată de inculpat deoarece:

- din declaraţiile martorilor coroborate cu declaraţiile inculpatului şi ale părţii vătămate rezultă că aceasta a fost lovită cu o bâtă în zona capului de către inculpatul S.M, deci obiectul folosit de inculpat la săvârşirea infracţiunii a fost un obiect apt de a ucide.

- din raportul medico-legal rezultă că partea vătămată a suferit un traumatism cranio-cerebral cauzat prin lovire cu corp dur, deci zona vizată de inculpat la săvârşirea infracţiunii este o zonă vulnerabilă, cu predispoziţie spre consecinţa decesului victimei.

- tot din raportul medico-legal rezultă că partea vătămată a necesitat 45 – 55 zile îngrijiri medicale, suferind o fractură a cutiei craniene, deci rezultă cu claritate că inculpatul a lovit victima cu mare intensitate.

Toate aceste elemente obiective rezultate din probele administrate în cauză formează convingerea instanţei că plan subiectiv inculpatul a acţionat cu intenţia de a ucide şi chiar dacă nu a urmărit în mod direct acest lucru a acceptat posibilitatea producerii acestui rezultat.

În consecinţă, în mod judicios s-a constatat că încadrarea juridică a faptei este infracţiunea de tentativă la omor.

Domenii speta

Spete similare