Litigiu de asigurari sociale având ca obiect dreptul la pensie de serviciu al unui magistrat. Obligativitatea emiterii de catre ultimul angajator al adeverintei tip necesara in cazul stabilirii si actualizarii pensiei de serviciu. Consecinte pe planu...

Litigiu de asigurari sociale având ca obiect dreptul la pensie de serviciu al unui magistrat. Obligativitatea emiterii de catre ultimul angajator al adeverintei tip necesara in cazul stabilirii si actualizarii pensiei de serviciu. Consecinte pe planul legitimarii procesuale pasive. Recurs admis.

- Legea nr. 304/2004, art. 85 alin. 2 si 3

Stabilirea si actualizarea pensiilor de serviciu se face, potrivit art. 13 alin.1 lit. b) din Normele de aplicare a Legii nr. 303/2004, publicate în Monitorul Oficial nr. 979/2005, pe baza adeverintei-tip pentru pensia de serviciu, intocmita de ultima unitate angajatoare.

În aplicarea prevederilor art. 85 alin. (2) si (3) din lege, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, Departamentului National Anticoruptie si Ministerului Justitiei, listele cu titularii pensiilor de serviciu aflati în plata în luna decembrie a fiecarui an.

Revine prin urmare acestor institutii publice sa transmita adeverintele nominale, întocmite conform anexelor nr. 4-6 la normele metodologice, cu datele necesare actualizarii pensiilor de serviciu.

Nu se poate sustine ca persoana Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, nu ar avea calitate în raportul juridic dedus judecatii, prin care nu se tinde la obtinerea propriu-zisa a pensiei de la autoritatea pârâta, ci în mod vadit, exercitarea cu un anume continut, a atributiilor legate de stabilirea bazei de calcul si transmiterea adeverintei-tip care s-o ateste.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A VII-A CIVILA SI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALA, DECIZIA NR. 7778 din 28.11.2011)

Prin sentinta civila nr 1801/24.02.2011, Tribunalul Bucuresti a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei Ministerul Public-Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si în consecinta a respins actiunea formulata de reclamanta I.E., ca fiind formulata împotriva unei persoane tara calitate procesuala pasiva.

În considerente a retinut ca potrivit art.109 alin.1 din Codul de procedura civila oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere înaintea instantei competente. Deci legea leaga notiunile de parte si exercitiu a cererii de existenta,pretinderea unui drept subiectiv civil.

Din textul de lege invocat rezulta ca calitatea procesuala presupune pe de o parte existenta unei identitatii între persoana reclamantului si persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecatii si pe de alta parte, între persoana pârâtului si cel obligat în acelasi raport juridic.

Reclamanta beneficiaza de pensie de serviciu în temeiul Legii nr. 303/2004, aspect ce rezulta din decizia de pensionare depusa la dosar.

Din dispozitiile Legii nr. 19/2000 art. 82 si urmatoarele, si art. 85 din Legea nr.303/2004, rezulta ca stabilirea si plata drepturilor de pensie, respectiv recalcularea sau actualizarea acestora în cazul magistratilor se efectueaza de casele teritoriale de pensii în raza careia se afla domiciliul solicitantului.

Având în vedere ca prin cererea dedusa judecatii reclamanta solicita în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public-Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea acestuia la recunoasterea dreptului ca în calculul pensiei de serviciu sa fie inclus si sporul de vechime în munca cu începere de la data de 01 noiembrie 2000 la zi; obligarea Ministerului Public-Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sa procedeze la recalcularea pensiei de serviciu în sensul sa se includa în calcul si sporul de vechime în munca cu începere de la data de 01 noiembrie 2000 la zi; obligarea Ministerului Public sa comunice la CNPAS cuantumul corect al pensiei de serviciu în vederea platii diferentelor cuvenite cu începere de la data de 1.11.2000 la zi, constatând ca aceasta institutie nu are atributii în privinta stabilirii si platii drepturilor de pensie,respectiv în privinta recalcularii sau actualizarii drepturilor de pensie ale fostilor magistrati, astfel de atributii revenind potrivit dispozitiilor legale mentionate Casei de Pensii a Municipiului  Bucuresti, constatând ca nu exista identitate între persoana pârâtului Ministerul Public-Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si cel obligat la stabilirea, respectiv recalcularea, actualizarea drepturilor de pensie, tribunalul a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei Ministerul Public-Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si în consecinta a respins actiunea formulata de reclamanta I.E ca fiind formulata împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Împotriva acestei sentinte, în termen legal a declarat recurs reclamanta.

În sustinerea recursului a aratat ca, în fapt, prin cererea de chemare în judecata a solicitat obligarea intimatului Ministerului Public-Parchetul de pe lânga înalta Curte de Casatie si Justitie sa recunoasca dreptul la acordarea sporului de vechime în munca pentru perioada 01 noiembrie 2000 la zi, care sa fie inclus în baza de calcul a pensiei de serviciu, în conformitate cu prevederile art. 33 alin. 1 din Legea nr.50/1996.

Totodata, a solicitat obligarea Ministerului Public-Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sa recalculeze baza de calcul a pensiei, în sensul sa includa si sporul de vechime în munca cu începere de la data de 01 noiembrie 2000, la zi.

De asemenea, recurenta a solicitat obligarea Ministerului Public sa comunice la CNPAS cuantumul corect al bazei de calcul a pensiei de serviciu în vederea platii diferentelor cuvenite cu începere de la data de 01 noiembrie 2000, la zi

Actiunea a fost întemeiata în drept în baza art.1 alin.1 si urm. din Legea nr. 554/2004 privind Contenciosul Administrativ referitoare la recunoasterea unor drepturi. În urma judecarii cauzei prin sentinta civila nr.1801/24.02.2011 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a VlII-a Civila, actiunea a fost respinsa ca fiind formulata împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Instanta de judecata a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori întelesul lamurit si vadit neîndoielnic al acestui.

În mod surprinzator, la fila 2 din sentinta, se mentioneaza ca "cererea nu a fost întemeiata în drept".

Aceasta motivare a avut drept consecinta interpretarea gresita a actului dedus judecatii, având în vedere urmatoarele:

Actiunea a fost întemeiata în baza art.1 alin. 1 si urm. din Legea nr. 554/2004 privind Contenciosul Administrativ, asa dupa cum rezulta din alin. 2 fila 1 a actiunii, deci a fost întemeiata în drept.

Reclamanta a solicitat recunoasterea unul drept, actiune specifica prevederilor Legii nr.554/2004 si nu plata vreunei sume de bani de catre Ministerul Public-Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, asa dupa cum s-a invocat în sentinta.

De altfel nici Ministerul Public nu a invocat o asemenea exceptie, adica pârâtul în cauza.

Astfel asa dupa cum rezulta din actiunea introductiva, reclamanta a solicitat obligarea Ministerului Public-Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sa comunica la CNPAS, cuantumul corect al bazei de calcul a pensiei, prin includerea sporului de vechime în munca, pentru ca, la rândul ei, aceasta institutie sa efectueze plata diferentelor cuvenite, deci nu Ministerul Public-Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.

În ce priveste admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Public-Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, hotarârea este lipsita de temei legal, fiind data ca urmare aplicarii gresite a legii, art.304 pct. 9 C. pr. civ.

Sub acest aspect s-a invocat ca Ministerul Public-Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie nu are atributii in privinta stabilirii si platii drepturilor de pensie, respectiv în privinta recalcularii sau actualizarii drepturilor de pensie ale fostilor magistrati, astfel de atribuitii revenind potrivit dispozitiilor legale Casei de Pensii a Municipiului Bucuresti, constatând ca nu exista identitate între persoana pârâtului Ministerul Public-Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si cel obligat la stabilirea respectiv recalcularea, actualizarea drepturilor de pensie.

Aplicarea gresita a legii consta în faptul ca instanta de judecata nu a avut în vedere prevederile legale privind pensiile de serviciu ale magistratilor precum si cele privind sporul de vechime în munca pentru magistrati respectiv.

Cadrul general privind acordarea pensiilor pentru toti salariatii din România este reglementat de Legea nr. 19/2000, care în art. 164 alin. 3 stabileste ca în baza de calcul a pensiei, se are în vedere sporul pentru vechimea în munca în raport de stagiul de vechi al persoanei respective.

În ce priveste pe magistrati acest spor pentru vechime i munca a fost prevazut în:

- art.12 alin.1 din Legea nr.92/1991 cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecatoresti;

- art. 33 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti;

- Legea nr. 43/2007 pentru aprobarea OUG nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul judiciar, prin care s-a introdus art.4 ind.1 care stabileste ca pentru vechimea în munca, judecatorii, procurorii, personalul auxiliar asimilat acestora si magistratii-asistenti beneficiaza de un spor de vechime calculat la indemnizatia de încadrare bruta lunara corespunzator timpului efectiv lucrat în program normal de lucru. În alin. 2 al acestui articol se prevede ca sporul de vechime în munca se ia în calcul la acordarea, recalcularea si actualizarea pensiilor  si alte drepturi de asigurari sociale si a oricaror alte drepturi ce se determina pe baza veniturilor salariale;

- Decizia nr.XXXVl/07 mai 2007 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie Sectiile Unite prin care s-a statuat ca "dispozitiile art.33 alin.1 din Legea nr. 30/1996 în raport de prevederile art.1 pct.32 din OG nr.83/2000, se interpreteaza în sensul ca judecatorii, procurorii si ceilalti magistrati beneficiau si de sporul pentru vechime în munca";

- OUG nr. 100/2007 care în art. 1 pct. 10 referitor la art. 85 alin.2 din Legea nr.303/2004 prevede ca "Pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor prevazute de art.84 se actualizeaza cu luarea în considerare în procent a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum si a sporului de vechime.

Mai mult decât atât, pârâtul Ministerul Public-Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, prin adresa nr. 3241/09.10.2008 anexata la actiune, recunoaste ca acest spor nu a fost avut în vedere pentru actualizarea pensiei de serviciu si îndruma pe reclamanta sa se adreseze instantei de judecata, adica exact obiectul prezentei actiuni".

Din aceste prevederi legale rezulta cât se poate de clar ca singura institutie care stabileste baza de calcul a pensiei de serviciu pentru magistrati este angajatorul, în speta Ministerul Public-Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, deoarece Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti nu este în posesia datelor privind salariul de baza al magistratilor si a sporurilor respective.

În ce priveste motivul invocat de instanta în legatura cu plata noului cuantum al pensiei, se constata ca în mod eronat s-a retinut ca recurenta a solicitat obligarea Ministerul Public-Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie la plata pensiei recalculata prin includerea vechimii în munca.

Astfel la fila 2 din actiunea introductiva la pct.4 recurenta a solicitat obligarea Ministerul Public-Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sa comunice Ia CNPAS cuantumul corect al bazei de calcul a pensiei de serviciu prin includerea si a vechimii în munca, pentru ca CNPAS sa dispuna plata diferentelor cuvenite si nicidecum Ministerul Public-Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Intimatul Ministerul Public-Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea retine ca acesta este fondat.

Într-adevar, daca este real ca organul teritorial de pensii procedeaza la calculul propriu-zis si final al drepturilor de pensie al judecatorilor si procurorilor, pe care le si plateste, nu mai putin adevarat este ca stabilirea si actualizarea pensiilor de serviciu se face, potrivit art. 13 alin.1 lit. b) din Normele de aplicare a Legii nr. 303/2004, publicate în Monitorul Oficial nr. 979/2005, pe baza adeverintei-tip pentru pensia de serviciu, conform anexei nr. 1 sau, dupa caz, anexei nr. 2 la aceste norme, intocmita de ultima unitate angajatoare, care trebuie sa cuprinda vechimea în magistratura, vechimea numai în functia de judecator sau procuror, media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionarii si venitul brut realizat la data pensionarii.

De asemenea, în baza art.18 din aceleasi norme, în aplicarea prevederilor art. 85 alin. (2) si (3) din lege privind actualizarea anuala a pensiei de serviciu, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, Departamentului National Anticoruptie si Ministerului Justitiei, listele cu titularii pensiilor de serviciu aflati în plata în luna decembrie a fiecarui an.

Revine prin urmare acestor institutii publice sa transmita adeverintele nominale, întocmite conform anexelor nr. 4-6 la normele metodologice, cu datele necesare actualizarii pensiilor de serviciu, Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, care le comunica caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare, iar casele teritoriale de pensii emit o noua decizie strict pe baza adeverintelor transmise de aceste institutii.

Prin art. 20, normele în discutie fixeaza expres raspunderea cu privire la stabilirea vechimii în magistratura, a vechimii în functia de judecator sau de procuror, a mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionarii si a venitului brut realizat la data pensionarii, pe baza carora se procedeaza la determinarea dreptului de pensie, în sarcina institutiei care elibereaza adeverinta-tip, astfel ca nu se poate sustine ca aceasta, în speta în persoana Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, nu ar avea calitate în raportul juridic dedus judecatii, prin care nu se tinde la obtinerea propriu-zisa a pensiei de la autoritatea pârâta, ci în mod vadit, exercitarea cu un anume continut, a atributiilor legate de stabilirea bazei de calcul si transmiterea adeverintei-tip care s-o ateste si pe baza careia sa se procedeze la calculul ultim, organului teritorial de pensii.

Rezulta ca în mod eronat a solutionat prima instanta procesul pe baza exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului, astfel ca recursul declarat este fondat, urmând ca în aplicarea art. 312 alin. 1-3 si 5 raportat la art. 304 pct.5 si 9 Cod procedura civila, sa fie admis, casata sentinta atacata si trimisa cauza, spre rejudecare pe fond, aceleiasi instante.

1

Domenii speta

Spete similare