Pensia suplimentara la salariul in valuta

DOSAR NR. ****

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A VIII A

CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢĂ CIVILĂ NR. ***

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA 08.12.2015

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE: X

ASISTENT JUDICIAR: X

ASISTENT JUDICIAR: X

GREFIER: X

Pe rol soluţionarea cauzei civile privind pe reclamantul *** în contradictoriu cu pârâtele ***, având ca obiect contestaţie decizie de pensionare, nulitate act, recalculare pensie, despăgubiri, pretenţii, obligaţie de a face.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns reclamantul, care se legitimează cu CI, lipsă fiind pârâtele.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei obiectul cauzei, părţile, legalitatea îndeplinirii procedurii de citare, precum şi faptul că pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti nu a depus la dosar înscrisurile solicitate.

Tribunalul face cunoscută împrejurarea că nu au fost depuse la dosarul cauzei înscrisurile solicitate la termenul anterior.

La interpelarea instanţei, reclamantul solicită judecarea cauzei în raport de înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei.

În raport de dispoziţiile art. 392 Cod de procedură civilă, Tribunalul deschide dezbaterile în fond şi acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Reclamantul menţionează că la înregistrarea celor două adeverinţe depuse la dosar, respectiv adeverinţa nr.  33135/23.01.2013 şi adeverinţa nr. 33432/23.09.2011 emisă de către *** şi de către Ministerul Economiei, au fost încălcate următoarele, respectiv principiile care au stat la baza Legii nr. 263/2010, respectiv principiul contributivităţii art. 2 lit. c şi principiul egalităţii art. 2 lit. d. Precizează că aceste încălcări au avut drept consecinţă pe de o parte nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor atunci când a consacrat principiul contributivităţii, iar pe de altă parte crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagiul de cotizare anterior şi ulterior datei de 01.04.2001. Învederează că principiul de temelie al sistemului de asigurări sociale rămâne în principiul contributivităţii, conform căruia fondul de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor plătite. Învederează instanţei că principiul contributivităţii este prevăzut şi în legile anterioare, respectiv în  art. 2 lit. e Legea nr. 19/2000 şi în Legea nr. 3/1977. Învederează instanţei că nu a fost respectată Decizia nr. 19 din 2011, s-a încălcat art. 1 alin. 2 din H.G. nr. 751/14.05.2004, s-au încălcat art. 64 alin. 2 şi art. 66 din Legea nr. 3/1977, iar în legătură cu neaplicarea prevederilor Decretului nr. 112/1965 art. 1 alin. c, nu s-a respectat principiului egalităţii. Totodată, învederează că s-a încălcat art. 2 lit. d din Legea nr. 263/2010, precum şi faptul că nu s-a respectat art. 164 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, conform căruia pentru perioadele necontributive care potrivit legislaţiei anterioare datei de 01.04.2001 au constituit vechime în muncă la pensie, la determinarea punctajului lunar se utilizează salariul minim pe economie. Precizează că pe perioada în care a fost trimis în străinătate, conform adeverinţelor menţionate mai sus, în salariului înscris în carnetul de muncă care a stat la baza calculării pensiei, nu au fost luate în calcul cele două adeverinţe, respectiv contribuţia sa în valută la o pensie suplimentară şi nici prevederile Decretului nr. 112. Apreciază că din documentele depuse de pârâtă la dosar, aceasta nu a demonstrat că au fost luate în calcul cele două adeverinţe, şi ca atare, solicită obligarea pârâtei să obligarea pârâtei la anularea deciziei de pensie modificată nr.  204487 şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii în care să se regăsească aportul suplimentar rezultat din valorificarea contribuţiilor în valută la pensia suplimentară, cât şi aportul suplimentar rezultat prin aplicarea prevederilor  art. 1 lit. c al Decretului nr. 112/1965 pe perioada 15.12.1980 – 28.06.1988, când a fost trimis în misiune permanentă. De asemenea, solicită instanţei să oblige pârâta să plătească, conform art. 107 din Legea nr. 263/2010 diferenţele de drepturi de pensie rezultate începând cu data de 15.11.2013, data depunerii dosarului de pensie împreună cu adeverinţele originale nevalorificate. Apreciază că în acest fel noua decizie va fi în acord cu decizia nr. 736 din 24.12.2006 a Curţii Constituţionale, conform căreia dacă conform legislaţiei anterioare s-au virat contribuţii de asigurări sociale de stat pentru veniturile brute de la stabilirea punctajului anual, şi dacă aceste venituri au făcut sau nu parte de baza de calcul a pensiei, acestea constituie probleme de fapt şi de aplicare a legii.

În raport de art. 394 Cod de procedură civilă, Tribunalul închide dezbaterile şi reţine cauza în pronunţare.

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, sub nr.4745/3/2015, reclamantul *** a chemat în judecată pe pârâtele ***solicitând să se dispună anularea deciziei de pensie nr 204487/17.02.2014 şi să fie obligate să emită o nouă decizie valorificând adeverinţele depuse în original la dosarul de pensie, privind contribuția sa suplimentară la pensie prin reţineri din salariu în valută, acordarea adaosului la vechimea în muncă conform Decretului 112/1965 precum şi contribuția după pensionare când a  lucrat ca angajat la ***.

În motivarea acţiunii, reclamantul arată că pârâtele***, nu au ținut cont de adeverinţele nr. 33135/23.01.2013 emisă de ***, nr. 38432/23.09.2011 emisă de *** şi adeverinţa nr. 1485/03.06.2014, emisă de către ***, depuse în original la dosarul de pensie, respectiv: a) în perioada când a fost trimis în misiune în străinătate (15.12.1980- 28.06.1988) de către *** şi ***, ca reprezentant comercial respectiv secretar economic I la ***, i s-a reținut direct din salariul în valută pentru pensie suplimentară, procentul de 2% pe perioada 15.12.1980- 01.07.1986 şi 3% pe perioada 01.07.1986-28.06.1988, iar sumele reținute au fost virate în fondul asigurărilor sociale de stat cu titlul de contribuție suplimentară la pensie, conform adeverinţelor sus-menționate. Arată că, în aceste adeverinţe se precizează că, pe lângă reţinerile din salariul în valută pentru pensia suplimentară, s-a virat către fondul asigurărilor sociale şi contribuția prevăzută de lege calculată la salariul tarifar lunar în lei, în ţară, prevăzută în cartea de muncă.; b)arată că nu s-a ținut cont la stabilirea pensiei de prevederile Decretului 112/1985, art. 1 lit. c, privind acordarea unui adaos la vechimea în muncă pentru drepturile de asigurări sociale, de 6 luni pentru fiecare an lucrat în perioada neîntreruptă când a fost în misiune în străinătate, respectiv 15.12.1980-28.06.1988, conform aceloraşi adeverinţe.; c)arată că nu s-a recalculat pensia ținând cont de contribuția după pensionare, pentru perioada 14.11.2013-14.05.2014 când a lucrat ca angajat la societatea ***, conform adeverinţei nr. 1485/03.06.2014 emisă de către *** şi depusă la dosarul de pensie cu adresa 405879/18.06.2014.

Arată că, în virtutea principiului fundamental al contributivităţii, consacrat de art. 2 lit. c din Legea 263/2010, principiu care sta la baza legii privind stabilirea pensiei, solicită să dispună ***, următoarele:a) să anuleze decizia de pensie şi să emită o nouă decizie revizuită, care să ţină cont de: contribuția sa, prin reţinerile din salariul în valută, la pensia suplimentară, pentru perioada 15.12.1980-28.06.1988, de prevederile Decretului 112/1965 privind acordarea unui adaos la vechimea în muncă pentru drepturile de asigurări sociale, conform adeverinţelor nr. 33135/23.01.2013 emisă de societatea *** şi nr. 38432/23.09.2011 emisă de ***; contribuția, după pensionare, pentru perioada 14.11.2013-14.06.2014 când a lucrat ca angajat, conform adeverinţei 1485/03.06.2014, emisă de către ***; b)să-i plătească, retroactiv, diferențele de drepturi de pensie rezultate, începând cu data de 15.11.2013(când a depus dosarul cu adeverinţele în original) şi 18.06.2014 pentru perioada lucrată suplimentar după pensionare; c)să suporte cheltuielile de judecată, dacă este cazul.

Arată că a recurs să cheme în judecată ***, întrucât, la scrisorile sale nr. 402208/27.02.2014, 403560/08.04.2014, 405879/18.06.2014, 80353/17.09.2014,adresate *** şi adresa nr. 29439/07.10.2014 transmisă Ministerului Muncii, Familiei şi Protecției Sociale, nu a primit niciun răspuns privind solicitarea de recalculare a pensiei ținând cont de adeverinţele originale existente la dosar sau motivul ignorării acestora.

 Pârâta ***, în temeiul art. 205 - 208 NOUL Cod proc. civ. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.

 Prin întâmpinare, pârâta solicită să se aibă în vedere că veniturile evidențiate în adeverinţă, sunt venituri brute realizate în perioada 1986-1990. Arată că aceste adeverinţe nu pot fi valorificate în forma în care au fost emise întrucât nu sunt respectate prevederile art.165 din Legea nr.263/2010.

Arată că aşa cum sunt arătate veniturile brute realizate într-o lună de către reclamant în perioada 1986-1990, nu se poate verifica din ce sunt compuse, cât reprezintă salariul tarifar de încadrare şi cât sporuri şi alte adaosuri.

Arată că, în condiţiile în care din adeverinţă nu rezulta exact din ce se compun aceste venituri, cu ce titlu au fost achitate, ce sporuri sau venituri sunt incluse în acestea, precum şi dacă pentru fiecare din aceste venituri ce compun sumele au fost sau nu achitate contribuţiile aferente către stat, se afla în imposibilitatea obiectivă, din lipsa datelor necesare, de a verifica pe baza înscrisului, dacă aceste venituri trebuiesc luate în considerare la recalcularea drepturilor de pensie.

Arată că, angajatorul nu menționează dacă pentru veniturile suplimentare care sunt incluse în salariul brut a plătit contribuţia de asigurări sociale, menţiunea fiind generică.

Arată că, valorificarea eventualelor venituri suplimentare incluse în adeverinţa este posibilă doar prin atestarea acestora în forma solicitată de lege (anexa 5 la norme), din care să rezulte că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuţia de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare (decizia ÎCCJ 19/2011).

În drept, se invocă art. 205 - 208 NCPC, Legea nr.263/2010 şi dispoziţiile art.127 alin. 1 din HG nr.257/2011, Legea nr.49/1992, dispoziţiile art.12 alin. 1lit.a din Legea nr.57/1974, şi dispoziţiilor art.2 din Decretul nr.389/1972 şi Decizia nr.19 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Reclamantul *** a formulat răspuns la întâmpinare, prin care solicită  respingerea întâmpinării Casei de Pensie a Municipiului Bucureşti ca fiind neîntemeiată şi judecarea cauzei pe fond pentru emiterea unei noi decizii de pensie cu plata retroactivă, a diferențelor de drepturi rezultate prin valorificarea adeverinţelor menționate în această cauză.

În drept, se invocă Legea 263/2010 art.2 lit. c, H.G. 751/2004, Decretul 112/1965.

Au fost depuse la dosar, în copie, înscrisuri.

Potrivit dispoziţiilor art. 131 alin.4 din Legea nr. 263/2010, *** este instituţia învestită cu personalitate juridică, situaţie în care *** 1 stă în proces prin ***.

Analizând actele şi lucrările dosarului Tribunalul reţine următoarele:

Prin decizia nr. 204487 din 17 feb. 2014 emisă de Casa Locală de Pensii București, depusă, în copie, la fila nr. 7 din dosar, reclamantului i s-a acordat pensie pentru limită de vârstă, în baza Legii nr. 263/2010, începând cu data de 14.11.2013, fiind reţinut stagiul total de cotizare realizat de 44 ani 0 luni 0 zile.

Reclamantul a criticat decizia a cărei anulare s-a solicitat în prezenta cauză invocând faptul că nu s-a ținut cont la stabilirea pensiei de prevederile Decretului 112/1985, art. 1 lit. c, privind acordarea unui adaos la vechimea în muncă pentru drepturile de asigurări sociale, de 6 luni pentru fiecare an lucrat în perioada neîntreruptă când a fost în misiune în străinătate, respectiv 15.12.1980-28.06.1988, conform aceloraşi adeverinţe.

Conform menţiunilor din adeverinţa nr. 33135/23.01.2012 emisă de ***, depusă, în copie, la fila nr. 10 din dosar, în perioada 15.12.1980-01.04.1986 a beneficiat de prevederile  Decretului 112/1965, art.1, lit. c, respectiv de acordarea unui adaos la vechimea în muncă pentru drepturile de asigurări sociale, de 6 luni la fiecare an lucrat, menţionându-se că localitatea Beijing – China este considerată cu clima greu de suportat în perioada VI-VIII(3 luni).

Conform menţiunilor din adeverinţa nr. 38432/23.09.2011 emisă de ***, depusă, în copie, la fila nr. 11 din dosar, în perioada 01.04.1986-28.06.1988 a beneficiat de prevederile  Decretului 112/1965, art.1, lit. c, respectiv de acordarea unui adaos la vechimea în muncă, pentru drepturile de asigurări sociale, de 6 luni la fiecare an lucrat, menţionându-se că localitatea Beijing este considerată cu climă greu de suportat în perioada VI-VIII(3 luni).

 Potrivit dispoziţiilor art. 16 lit. a din Legea nr. 263/2010, constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii: a)vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de 1 aprilie 2001.

Potrivit dispoziţiilor art. 160 alin.1 din Legea nr. 19/2000, ce a fost în vigoare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare.

Or, potrivit dispoziţiilor art. 1 lit. c din Decretul nr. 112/1965  din 22/03/1965 privind acordarea unor drepturi angajaţilor trimişi să lucreze în ţări cu climă greu de suportat, angajaţii trimişi să lucreze în ţări cu climă greu de suportat beneficiază de: c)acordarea unui adaos la vechimea în muncă, pentru drepturile de asigurări sociale, de 6 luni la fiecare an lucrat.

În consecinţă, în calculul pensiei reclamantului trebuie să se ţină cont de prevederile Decretului 112/1965, art. 1, lit. c, pentru stagiul de cotizare din perioada 15.12.1980-28.06.1988, conform adeverinţei nr. 33135/23.01.2012 emisă de *** şi adeverinţei nr. 38432/23.09.2011 emisă de ***.

Prin urmare, se va dispune anularea în parte a deciziei nr. 204487 din 17.02.2014 emisă de Casa Locală de Pensii Bucureşti şi obligarea pârâtei să emită decizie şi să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului ţinând cont de prevederile Decretului 112/1965, art. 1, lit. c, pentru stagiul de cotizare din perioada 15.12.1980-28.06.1988, conform adeverinţei nr. 33135/23.01.2012 emisă *** şi adeverinţei nr. 38432/23.09.2011 emisă de ***, începând cu data de 14.11.2013. 

Având în vedere dreptul beneficiarului prestaţiei de asigurări sociale de a încasa pensia în cuantumul legal cuvenit, ţinând cont de obligaţia pârâtei de a face plata acestor drepturi, se va dispune obligarea pârâtei să plătească reclamantului diferenţele de drepturi cuvenite conform prezentei sentinţe, începând cu data de 15.11.2013.

Se va respinge acţiunea sub celelalte aspecte ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Astfel, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat obligarea la emiterea unei noi decizii valorificând adeverinţele depuse în original la dosarul de pensie, privind contribuția sa suplimentară la pensie prin reţineri din salariu în valută.

În acest sens, în motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a menționat că 

în perioada când a fost trimis în misiune în străinătate (15.12.1980 - 28.06.1988) de către *** şi ***, i s-a reținut direct din salariul în valută pentru pensie suplimentară, procentul de 2% pe perioada 15.12.1980- 01.07.1986 şi 3% pe perioada 01.07.1986-28.06.1988, iar sumele reținute au fost virate în fondul asigurărilor sociale de stat cu titlul de contribuție suplimentară la pensie, conform adeverinţelor sus-menționate.

În adeverinţa nr. 33135/23.01.2012 emisă de ***, depusă, în copie, la fila nr. 10 din dosar, se menţionează că *** a plătit salariu în valută conform tabelului din adeverinţă (în care este indicată perioada 15.12.1980-01.04.1986), decontat în lei, la cursul oficial BRCE pentru operaţiuni necomerciale şi a virat 2% din această sumă pentru pensie.

În adeverința nr. 38432/23.09.2011 emisă de ***, depusă, în copie, la fila nr. 11 din dosar, se menţionează că în perioada 01.04.1986-01.09.1990 i-a fost reţinută şi virată contribuţia pentru pensie suplimentară(2% în perioada 01.04.1986-01.07.1986, respectiv 3% în perioada 01.07.1986-01.09.1990), iar ministerul a virat contribuţia prevăzută de lege în fondul asigurărilor sociale de stat.

Tribunalul consideră necesar să precizeze că pentru soluţionarea acestei critici prezintă relevanţă dispoziţiile art. 168 alin.1 din Legea nr. 263/2010.

Astfel, conform dispoziţiilor art. 168 alin.1 din Legea nr. 263/2010, asiguraţii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel: a) 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967-1 ianuarie 1973; b) 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973-1 ianuarie 1978; c) 14% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986; d) 21% pentru perioada 1 iulie 1986-1 noiembrie 1990; e) 15% pentru perioada 1 noiembrie 1990-1 aprilie 1991; f) 14% pentru perioada 1 aprilie 1991-1 aprilie 1992; g) 13% pentru perioada 1 aprilie 1992-1 ianuarie 1999; h) 22% pentru perioada 1 ianuarie 1999-1 februarie 1999; i) 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999.

Prin urmare, din dispoziţia legală anterior menţionată, rezultă că împrejurarea că s-a contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară, în sensul menţionat de art. 168 alin.1 din Legea nr. 263/2010, are efecte în calculul punctajului mediu anual, însă aceste efecte sunt cele pe care prevederea legală le enunţă, adică creşterea punctajului, determinat prin aplicarea procentelor indicate în textul de lege la punctajele lunare realizate în aceste perioade.

Aşadar, nu are niciun fel de relevanţă dacă s-a plătit contribuţia pentru pensia suplimentară la salariul în valută, pentru că singurul beneficiu pe care îl produce în calculul pensiei este de creştere a punctajelor lunare realizate în aceste perioade, ca urmare a aplicării asupra acestora a procentelor indicate în textul de lege.

Or, din buletinul de calcul privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă emis de Casa Locală de Pensii Bucureşti, depus, în copie, la fila nr. 9 din dosar, respectiv din menţiunile de la lit. B. Puncte realizate, pct.3 Număr puncte pt. pensia supl., rezultă că a fost calculat număr puncte pt. pensia supl. 5,70605.

În consecinţă, sub acest aspect, acţiunea nu este întemeiată.

În ceea ce priveşte cererea referitoare la emiterea unei noi decizii prin valorificarea contribuția după pensionare când a lucrat ca angajat la ***, Tribunalul reţine că, în motivarea cererii de chemare în judecată,reclamantul a invocat faptul că nu s-a recalculat pensia ținând cont de contribuția după pensionare, pentru perioada 14.11.2013-14.05.2014 când a lucrat ca angajat la societatea ***, conform adeverinţei nr. 1485/03.06.2014 emisă de către *** şi depusă la dosarul de pensie cu adresa 405879/18.06.2014.

Din adeverinţa nr. 1485/03.06.2014 emisă de *** – în reorganizare judiciară, depusă, în copie, la fila nr. 37 din dosar, rezultă că în perioada 14.11.2013 - 14.05.2014 a fost angajat cu C.I.M. pe durată determinată, iar la rubrica salariul de bază, inclusiv sporurile care intra în calculul punctajului mediu anual, este menţionat 2.000.

Tribunalul reţine că, sub acest aspect, acţiunea nu este întemeiată, având în vedere cadrul legal de reglementare aplicabil.

Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art.107 alin.3 din Legea nr. 263/2010, pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 96 alin.2 din Legea nr. 263/2010,  punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut/solda brută sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit dispoziţiilor art. 10 alin.1 din Legea nr. 263/2010, pentru perioadele de după 31 martie 2001, declaraţia nominală de asigurare prevăzută la art. 7 alin. (1) şi (2) constituie documentul pe baza căruia se stabileşte stagiul de cotizare în sistemul public de pensii şi punctajul mediu anual pentru asiguraţii sistemului public de pensii, cu excepţia persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c).

În consecinţă, stagiul de cotizare şi salariul înscris în adeverinţa nr. 1485/03.06.2014 emisă de *** – în reorganizare judiciară, depusă, în copie, la fila nr. 37 din dosar, nu pot fi valorificate în calculul pensiei în forma evidențiată în adeverinţă, faţă de prevederile exprese ale art. 10 alin.1 din Legea nr. 263/2010, conform cărora pentru perioadele de după 31 martie 2001, declaraţia nominală de asigurare prevăzută la art. 7 alin. (1) şi (2) constituie documentul pe baza căruia se stabileşte stagiul de cotizare în sistemul public de pensii şi punctajul mediu anual pentru asiguraţii sistemului public de pensii, cu excepţia persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c).

În consecinţă, cererea privind plata diferenţelor sub aceste aspecte ce vor fi respinse, conform motivelor anterior expuse, în prezentele considerente, nu este întemeiată, şi va fi respinsă.

În baza dispoziţiilor art. 453 Cod de procedură civilă, se va respinge cererea privind suportarea cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată, deoarece reclamantul nu a făcut dovada efectuării de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul *** domiciliat **, în contradictoriu cu pârâta ***cu sediul în **.

Anulează în parte decizia nr. 204487 din 17.02.2014 emisă de Casa Locală de Pensii Bucureşti.

Obligă pârâta să emită decizie şi să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului ţinând cont de prevederile Decretului 112/1965, art. 1, lit. c, pentru stagiul de cotizare din perioada 15.12.1980-28.06.1988, conform adeverinţei nr. 33135/23.01.2012 emisă de *** şi adeverinţei nr. 38432/23.09.2011 emisă de ***, începând cu data de 14.11.2013. 

Obligă pârâta să plătească reclamantului diferenţele de drepturi cuvenite conform prezentei sentinţe, începând cu data de 15.11.2013.

Respinge acţiunea sub celelalte aspecte ca neîntemeiată.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 08.12.2015.

Preşedinte  Asistent judiciar Asistent judiciar 

X XX

Grefier

X

Red. jud. X./tehnored. X/4ex.

Com. 2 ex.

Domenii speta

Spete similare