Cererea de anulare a actului administrativ de ale carui efecte se bucura o persoana fizica sau juridica trebuie analizata într-un cadru procesual subiectiv incluzând beneficiarul actului.

Decizie 448 din 03.03.2011


Cererea de anulare a actului administrativ de ale carui efecte  se bucura o persoana fizica sau juridica trebuie analizata într-un cadru procesual subiectiv incluzând beneficiarul actului.

- Art. 16 ind. 1 din Legea nr. 554/2004

- Art. 129 C.pr.civ.

Potrivit art. 161 din Legea 554/2004, instanta de contencios administrativ poate introduce în cauza, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune în discutie, din oficiu, necesitatea introducerii în cauza a acestora, precum si a altor subiecte de drept.

Recurgând la mijloacele procesuale puse la îndemâna sa de art.161 teza a II - a din Legea 554/2004 si de art. 129 C.pr.civ., instanta de contencios administrativ este îndrituita sa puna în discutia partilor si sa dispuna masuri privind citarea în proces a beneficiarului actului administrativ, care nu a figurat în cererea de chemare în judecata formulata de un tert.

Intre alte obligatii impuse de lege, conform art. 129 alin.2-5 C.pr.civ., judecatorul este tinut ca, în tot cursul judecatii, sa vegheze la respectarea conditiilor legale, sa respecte principiile procesului civil, iar cu privire la situatia de fapt si motivarea în drept, poate sa ceara partilor explicatii si sa puna în dezbaterea lor orice împrejurari de fapt si de drept, pentru a preveni orice greseala, pentru aflarea adevarului si aplicarea corecta a legii, în scopul pronuntarii unei hotarâri temeinice si legale.

Din aceasta perspectiva, pentru a statua în mod legal asupra conduitei unei autoritati administrative materializate în actul administrativ supus cenzurii pe calea contenciosului administrativ, prima instanta trebuie sa ia în considerare si punctul de vedere al beneficiarului respectivului act administrativ.

În speta, beneficiarul autorizatiei de construire nr.267/23.11.2006 a carei anulare se solicita nu a avut calitatea de pârât la judecata cauzei în prima instanta, finalizata cu anularea acestei autorizatii.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI  - SECTIA A VIII-A  CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL, DECIZIA CIVILA NR.448 din  03.03.2011) 

Prin sentinta civila nr.3382/23.11.2009, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX - a Contencios Administrativ si Fiscal a respins exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive si lipsa procedurii prealabile, ca neîntemeiate, a admis în parte actiunea precizata de reclamantele SOLOMON IONESCU MARIA si PRUNDARU IOANA MARIA RUXANDRA, în contradictoriu cu pârâtii PRIMARIA ORASULUI EFORIE si PRIMARUL ORASULUI EFORIE, a anulat în parte Autorizatia de construire nr. 267/23.11.2006 în ceea ce priveste pe terenul proprietatea reclamantelor, a obligat pârâtii la desfiintarea lucrarilor efectuate pe terenul reclamantelor, repunerea terenului în starea anterioara si refacerea gardului pe limita de proprietate stabilita prin sentinta civila nr. 12296/1997 a Judecatoriei Constanta si identificata prin linia marcata F-G-H în planul anexa la raportul de expertiza întocmit de expert ing. Curatu Valeriu, a respins capatul de cerere privind daune morale ca neîntemeiat si a obligat pârâtii la 4010,30 lei cheltuieli de judecata catre reclamante.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Primariei Orasului Eforie ca este neîntemeiata. Astfel, chiar daca pârâta nu are personalitate juridica, aceasta este autoritate publica în sensul art.2 alin.1 lit.b din legea nr.554/2004, are capacitate administrativa, deci aptitudine de a intra în raporturi juridice de drept administrativ prin emiterea de acte administrativ în nume propriu, susceptibile a produce efecte juridice, acte cu antetul si stampila primariei. Chiar si actul contestat in prezenta cauza, autorizatia de construire, poarta antetul Primariei Orasului Eforie, deci aceasta poate sta in judecata ca emitent al actului administrativ.

Instanta de fond a respins si exceptia  lipsei procedurii prealabile, având în vedere ca prin cererea de la fila 15 reclamantele au solicitat expres sistarea lucrarilor care le încalcau proprietatea, primind raspunsul aflat în copie la fila 12. Reclamantele nu puteau indica expres numarul autorizatiei de construire, având în vedere ca nu cunosteau existenta acesteia. Plângerea prealabila nu trebuie sa îmbrace o forma prestabilita, fiind suficient ca petentul sa indice vatamarea produsa, chiar daca nu stie  numarul actului administrativ.

Pe fondul cauzei, instanta a constatat ca prin sentinta civila nr. 12296/1997 a Judecatoriei Constanta-fila 8-9 a fost admisa actiunea reclamantelor Solomon Ionescu Maria si Prundaru Ioana Maria Ruxandra, împotriva pârâtelor Consiliul Local Eforie si SC Eforie SA, fiind obligate pârâtele sa lase în deplina proprietate si posesie imobilul situat în Eforie Nord, str. Ovidiu, compus din teren în suprafata de 228,62 mp si constructia vila ADA. În cauza a fost efectuata o expertiza de catre expert ing. Curatu Valeriu, iar imobilul  a fost delimitat prin punctele E-F-G-H-I în planul anexa la raportul de expertiza-filele 4-7.

Prin autorizatia de construire 267/23.11.2006-fila 50, s-a autorizat constructia tramei stradale zona Perinita - Eforie Nord. Prin construirea strazii Proiectate (str. Smarald) a fost încalcata proprietatea reclamantelor stabilita irevocabil prin sentinta civila nr. 12296/1997 a Judecatoriei Constanta. Astfel, din raportul de expertiza efectuat în prezenta cauza rezulta ca gardul a fost mutat de pe linia marcata F-G-H în planul anexa la raportul de expertiza întocmit de expert ing. Curatu Valeriu pe linia 106-200-105-201-104-103. Rezulta ca o suprafata de 9 mp încadrata de punctele 200-G-201 în anexa la raportul de expertiza efectuat de expert  Vasile Nita (fila 214)  care face parte din imobilul reclamantelor a fost încorporata prin constructia strazii Smarald  în pretinsul domeniu public pe care este situata strada. În realitate, suprafata de teren aratata nu face parte din domeniul public pentru a se putea construi pe aceasta o strada, ci este proprietate privata a reclamantelor delimitata irevocabil prin sentinta civila nr. 12296/1997 a Judecatoriei Constanta. Pârâtii recunosc ca au mutat gardul reclamantelor, prin adresa aflata la fila 48 din dosar aratând ca "aveau împrejmuita o suprafata mai mare de teren decât cea obtinuta în instanta". Aceasta  afirmatie nu este însa sustinuta de nici o proba, fiind chiar contrazisa de expertiza tehnica efectuata în cauza din care rezulta mutarea gardului reclamantelor de pe linia  F-G-H în planul anexa la raportul de expertiza întocmit de expert ing. Curatu Valeriu.

Conform art. 7 alin.1 lit. b) din legea nr. 50/1991 pentru emiterea autorizatiei de construire solicitantul trebuie sa depuna dovada, în copie legalizata, a titlului asupra imobilului, teren si/sau constructii. Pârâtele nu detineau nici un titlul asupra suprafetei de  9 mp încadrata de punctele 200-G-201 în anexa la raportul de expertiza efectuat de expert  Vasile Nita, astfel ca autorizatia de construire pentru construirea strazii Smarald pe aceasta suprafata de teren este nelegala. Pârâtele au procedat practic  la o expropriere de facto a reclamantelor, prin încorporarea unei suprafete a terenului acestora în strada construita, fara a respecta însa dispozitiile legale

Împotriva acestei sentinte a formulat recurs Primarul Orasului Eforie, invocând în drept disp. art. 304 pct.8 si 9 , art. 3041 C.pr.civ.

În motivarea cererii de recurs a aratat ca prin sentinta atacata s-au respins ca nefondate doua exceptii, respectiv exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Primariei Orasului Eforie si exceptia lipsei procedurii prealabile.

Cu privire la prima exceptie a lipsei calitatii procesuale pasive a Primariei Orasului Eforie a sustinut ca primaria nu este organ al administratiei publice , nu este autoritate publica în sensul art.2 alin.1 lit. b din Legea 554/2004.

A invocat disp. art. 23 din Legea 215/2001 sustinând ca a considera ca existenta unei stampile si a unui antet confera calitatea de autoritate publica, cu ignorarea tuturor dispozitiilor legale care reglementeaza administratia publica  locala nu poate fi retinuta.

Referitor la cea de-a doua exceptie a precizat ca nu exista nicio dovada a îndeplinirii procedurii prealabile prin care sa se solicite revocarea autorizatiei nr.267/23.11.2006 si a deciziei de desfiintare pe cale administrativa, corespondenta invocata de reclamant referindu-se la probleme de ordin civil, respectiv la încalcarea proprietatii si desfiintarea gardului.

De asemenea, recurentul a sustinut ca instanta nu s-a pronuntat cu privire la exceptia tardivitatii formularii cererii de anulare, modificarea cererii de chemare în judecata în sensul anularii autorizatiei de construire facându-se cu încalcarea termenului de 6 luni.

Pe fondul cauzei a aratat ca reclamantii nu au invocat niciun motiv de nelegalitate a autorizatiei.

În cauza, terenul în litigiu face parte din strada Smarald, domeniu public al orasului Eforie atestat prin H.G. nr. 904/2002 anexa nr. 7, lit. a, pozitia 60, strada proiectata înca din anul 1935 prin planul de parcelare S.A. TECHIRGHIOL pentru a asigura accesul la loturile din aceasta parcelare.

Reclamantii au împrejmuit in mod abuziv o portiune de teren, împrejmuire care a fost desfiintata prin lucrarile de executare a strazii Smarald, autorizate prin autorizatia de construire nr. 267/23.11.2006.

Reclamantele au la îndemâna o actiune civila in revendicare si în daune în masura în care considera ca le-a fost încalcat dreptul de proprietate, cum de altfel afirma în întreaga corespondenta si in actele procesuale.

Intimatele reclamante au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului.

La termenul de judecata din 24.02.2011, Curtea, din oficiu, a invocat motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 5 C.pr.civ. constând în aceea ca solutionarea cauzei în prima instanta nu s-a facut în contradictoriu si cu beneficiarul actului administrativ contestat, respectiv cu beneficiarul autorizatiei de construire.

Analizând sentinta recurata prin prisma motivelor de recurs invocate si a disp. art. 304 1  C.pr.civ., Curtea apreciaza ca recursul este fondat , pentru urmatoarele considerente :

Potrivit art. 161 din Legea 554/2004, instanta de contencios administrativ poate introduce în cauza, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune în discutie, din oficiu, necesitatea introducerii în cauza a acestora, precum si a altor subiecte de drept.

Recurgând la mijloacele procesuale puse la îndemâna sa de art.161 teza a II - a din Legea 554/2004 si de art. 129 C.pr.civ., instanta de contencios administrativ este îndrituita sa puna în discutia partilor si sa dispuna masuri privind citarea în proces a beneficiarului actului administrativ, care nu a figurat în cererea de chemare în judecata formulata de un tert.

Intre alte obligatii impuse de lege, conform art. 129 alin.2-5 C.pr.civ., judecatorul este tinut ca, în tot cursul judecatii, sa vegheze la respectarea conditiilor legale, sa respecte principiile procesului civil, iar cu privire la situatia de fapt si motivarea în drept, poate sa ceara partilor explicatii si sa puna în dezbaterea lor orice împrejurari de fapt si de drept, pentru a preveni orice greseala, pentru aflarea adevarului si aplicarea corecta a legii, în scopul pronuntarii unei hotarâri temeinice si legale.

Din aceasta perspectiva, pentru a statua în mod legal asupra conduitei unei autoritati administrative materializate în actul administrativ supus cenzurii pe calea contenciosului administrativ, prima instanta trebuie sa ia în considerare si punctul de vedere al beneficiarului respectivului act administrativ.

În speta, beneficiarul autorizatiei de construire nr.267/23.11.2006 a carei anulare se solicita este Consiliul Local al orasului Eforie care nu a avut calitatea de pârât la judecata cauzei în prima instanta, finalizata cu anularea acestei autorizatii.

Solutionarea litigiului doar în contradictoriu cu emitentul actului administrativ contestat încalca atât principiul dreptului la aparare care cuprinde drepturile si garantiile procesuale instituite de lege pentru a da posibilitate partilor sa-si apere interesele legitime, cât si principiul contradictorialitatii conform caruia fiecare parte are dreptul de a participa la prezentarea, argumentarea si dovedirea pretentiilor sau apararilor sale, precum si dreptul de a discuta si combate sustinerile si probele celeilalte parti, beneficiarul actului neavând posibilitatea de a cunoaste pretentiile reclamantilor si nici de a-si formula aparari cu privire la legalitatea actului al carui beneficiar este.

În concluziile scrise depuse la dosar de catre intimatele reclamante dupa ramânerea în pronuntare se sustine ca pârâti în cauza sunt Primarul orasului Eforie în calitatea sa de reprezentant al orasului Eforie si al Consiliului Local si în nume propriu si Primaria orasului Eforie. Prin urmare, apreciaza ca reprezentantul Consiliului Local Eforie a fost citat pentru fiecare termen de judecata.

Sustinerea nu poate fi retinuta, prin prisma prevederilor Legii 215/2001 care stabilesc în art. 23 alin.1 ca autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala în comune, orase si municipii sunt consiliile locale, comunale, orasenesti si municipale ca autoritati deliberative si primarii, ca autoritati executive.

Consiliul local are initiativa si hotaraste, în conditiile legii, în toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege în competenta altor autoritati ale administratiei publice locale sau centrale, astfel cum stipuleaza art. 36 alin.1 din aceeasi lege, în timp ce primarul, conform art. 61 alin.2 din Legea 215/2001, asigura(...) punerea în aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui României, a hotarârilor si ordonantelor Guvernului, a hotarârilor consiliului local.

Se constata ca primarul si consiliul local sunt autoritati ale administratiei publice locale distincte, fiind lipsita de suport legal sustinerea ca primarul este reprezentantul consiliului local.

Primarul reprezinta, într-adevar, potrivit  art. 62 alin.1 din Legea 215/2001unitatea administrativ-teritoriala în relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau straine, precum si în justitie, dar în niciun caz nu reprezinta consiliul local, astfel cum se arata în concluziile scrise, neputându-se accepta opinia ca autoritatea executiva la nivelul administratiei publice locale are calitatea de reprezentant al autoritatii deliberative din cadrul acestei administratii.

În consecinta, faptul ca pe parcursul judecatii în prima instanta a fost citat în calitate de pârât Primarul Orasului Eforie nu înseamna ca a fost citat si ca a avut calitate de pârât Consiliul  Local al orasului Eforie - beneficiar al autorizatiei de construire anulata de prima instanta.

Fata de aceste considerente, se constata incidenta în cauza a motivului de recurs prev. de art. 304 pct. 5 C.pr.civ. care include toate neregularitatile procedurale care atrag sanctiunea nulitatii, cu exceptia celor mentionate la pct. 1-4 ale aceluiasi text, precum si nesocotirea unor principii fundamentale a caror nerespectare nu se încadreaza în alte motive de recurs.

Pentru analizarea cadrului procesual, în vederea pronuntarii unei hotarâri legale, cu respectarea tuturor principiilor de drept se impune casarea sentintei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta pentru a se relua judecata, punându-se în discutia partilor necesitatea definirii cadrului procesual adecvat, prin introducerea în cauza a beneficiarului autorizatiei de construire - Consiliul Local al orasului Eforie.

În consecinta, în temeiul disp. art. 312 alin.1 si 3 C.pr.civ., Curtea va admite recursul, va casa sentinta si va trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.

1