Constatarea nulitatii absolute a certificatului de mostenitor. acceptarea tacita a succesiunii. acte de dispozitie facute de coerede. Art.650, art.685, art.689, art.691, art.728 Cod civil. Art.119 din Legea nr.36/1995 a notarilor publici si activitatii n

CONSTATAREA NULITATII ABSOLUTE A CERTIFICATULUI DE MOSTENITOR. ACCEPTAREA TACITA A SUCCESIUNII.  ACTE DE DISPOZITIE FACUTE DE COEREDE. Art.650, art.685, art.689, art.691, art.728 Cod civil. Art.119 din Legea nr.36/1995 a notarilor publici si activitatii notariale, art.315 Cod procedura civila. 

Conform art.650 Cod civil, succesiunea se defera prin lege sau testament.

Art.653 Cod civil prevede ca descendentii sau ascendentii au de drept posesiunea succesiunii din momentul mortii defunctului.

Succesiunea poate fi acceptata expres sau tacit conform art.689 Cod civil, care prevede ca este tacita atunci când eredele face un act pe care nu l-ar putea face decât în aceasta calitate si care lasa sa se presupuna neaparat intentia de a accepta – donatiune, vânzare, înstrainare prin cate de dispozitie, renuntarea gratuita sau contra pret în favoarea celorlalti coerezi.

Conform art.119 din Legea nr.36/1995, cei ce se considera vatamati în drepturile lor prin emiterea certificatului de mostenitor, se pot adresa în justitie pentru anularea lui si stabilirea drepturilor lor conform legii.

În primul ciclu procesual, instanta de recurs a retinut cu autoritate de lucru judecat (conform art.315 Cod procedura civila – în caz de casare hotarârea instantei de recurs asupra problemelor dezlegate este obligatorie pentru judecatorul fondului), ca reclamantul a acceptat tacit succesiunea în termenul de optiune succesorala, actele savârsite de acesta prin care a transmis pârâtei cota sa parte din casa în schimbul unei sume de bani, precum si folosinta si culegerea fructelor de pe terenurile extravilane, implicând în mod necesar acceptarea prealabila a succesiunii, astfel ca prin emiterea certificatului de mostenitor, reclamantul a fost vatamat în drepturile sale.

Mai mult, la dezbaterea succesorala notariala, reclamantul a fost prezent, în încheierea de sedinta figureaza atât ca acceptant cât si ca renuntator, fara semnatura, iar în încheiere se mentioneaza acceptarea tacita a mostenirii de catre cei doi mostenitori  reclamant si pârâta.

DECIZIA CIVILA NR.4299/R/17 septembrie  2013

pronuntata în dosar nr.444/833/2010

Prin Sentinta civila nr. 389 din 01.03.2012 pronuntata de J.S. a fost admisa actiunea civila formulata de reclamantul N.N., în contradictoriu cu pârâta N.F., s-a constatat nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor nr.1887/28.10.1994 emis de N.S.O. si a certificatului suplimentar de mostenitor nr. 251/2005  eliberat de BNP G.C., ca masa succesorala ramasa  dupa defunctul N.D., decedat la data de 22.08.1992, se compune din imobilele înscrise în T.P. nr.214/31.08.1994 ; s-a constatat ca reclamanta si pârâtul au vocatie succesorala legala fiind mostenitori în cote egale dupa defunctul N.D. si s-a dispus sistarea starii de indiviziune asupra terenurilor mentionate in titlul de proprietate nr.214/1994 prin atribuirea acestora in întregime pârâtei N.F., obligând-o pe aceasta la plata unei sulte în valoare de 50.379,50 lei în favoarea reclamantului, reprezentând  cota sa de 1/2  parte  din masa succesorala, pârâta fiind obligata la plata cheltuielilor de judecata în favoarea reclamantului in suma de 941 lei si în baza art. 18 din OUG nr. 51/2008 a fost obligata sa achite în favoarea statului suma de 2.580 lei.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de fond a retinut urmatoarele:

Prin decizia  civila nr. 899/R/2009 pronuntata de T.B.  s-a stabilit ca instanta de fond in mod neîntemeiat a apreciat ca reclamantul N.N. nu a acceptat succesiunea de pe urma defunctului N.D., instanta de recurs considerând ca acesta a acceptat tacit succesiunea  dupa tatal sau in termenul de optiune succesorala, actele savârsite de  acesta  prin care a transmis pârâtei cota sa parte din casa de locuit, în schimbul unei sume de bani, precum si folosinta si culegerea fructelor produse de terenule extravilane  implicând in mod necesar acceptarea prealabila a titlului de mostenitor.

Instanta a retinut ca defunctul N.D. a decedat la data de 22.08.1992, mostenitorii  acestuia fiind reclamantul N.N. si pârâta N.F., în calitate de descendenti de gradul 1,  asa cum rezulta din actele de stare civila depuse la dosar, reclamantul acceptând tacit succesiunea de pe urma defunctului, în termenul de optiune succesorala, asa cum a statuat T.B.,  ambii având cote egale. 

Prin certificatul de mostenitor nr. 1887/28.10.1994 emis de  N.S.O. si certificatul suplimentar de mostenitor  nr.251/2005 eliberat de BNP G.C. s-a stabilit ca pârâta N.F. este unica mostenitoare a defunctului N.D.

Prin urmare, având in vedere ca certificatul de mostenitor  nr. 1887/28.10.1994 emis de  N.S.O. si certificatul suplimentar de mostenitor  nr. 251/2005 eliberat de BNP G.C. nu au cuprins toti mostenitorii legali acceptanti ai defunctului N.N., astfel încât reclamantul N.N.  a fost vatamat în drepturile sale prin emiterea certificatului de mostenitor si a suplimentului la acesta, instanta a constatat nulitatea absoluta a celor doua acte.

De asemenea, instanta a mai retinut  ca masa succesorala ramasa în urma defunctului N.D. se compune din terenurile  înscrise in titlul de proprietate nr. 214/31.08.1994, respectiv terenurile extravilane cu nr. cad. 2557 în cota de 11500/805000 înscris initial în CF  41 C., iar apoi in CF  215 C., nr.cad. 2540 în cota de 15400/347000 înscris in CF 41 G., nr. cad. 2492 in cota de 5800/462200 înscris in CF 83 G., si terenurile intravilane  cu nr. top. 1745/14 în suprafata de 1000 mp înscris initial in CF  2256 G. si apoi  în CF 50626 G. si nr. top. 1745/15 in suprafata de 1000 mp  înscris in CF 2256 G.

Din raportul de expertiza topografica întocmit în cauza de expert B.I., instanta a retinut ca toate aceste terenuri  extravilane si intravilane au fost vândute de catre pârâta N.F., unor diferiti proprietari care si-au înscris drepturile lor de proprietate în cartea funciara, astfel încât instanta nu a putut împarti in natura acest teren. Prin urmare, a atribuit acest teren pârâtei, care a fost cea care l-a si înstrainat, si a obligat-o  la plata contravalorii cotei de proprietate de 1/2 parte ce-i revenea reclamantului.

Valoarea terenurilor extravilane si intravilane cuprinse în titlul de proprietate nr. 214/1994, ce compun masa succesorala ramasa de pe urma defunctului N.N. este de 100.759 lei, asa cum rezulta din  raportul de expertiza efectuat in cauza.

Împotriva acestei hotarâri, în termen legal, a declarat apel pârâta N.F., solicitând admiterea apelului, cu cheltuieli de judecata.

Prin decizia civila nr. 39/A/2013, instanta de apel a respins ca nefondat apelul civil introdus de apelanta N.F., în contradictoriu cu intimatul N.N., împotriva sentintei civile numarul 389 din 01.03.2012 pronuntata de J.S., pe care a pastrat-o în totalitate.  Fara cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunta aceasta decizie, instanta de apel a retinut urmatoarele :

În ce priveste acceptarea mostenirii de catre reclamant, aceasta a fost stabilita prin decizia civila nr. 899/R/2009, prin care cauza a fost trimisa spre rejudecare în fond, retinându-se ca în mod gresit s-a retinut de catre instanta de fond în primul ciclu procesual ca reclamantul a renuntat la mostenire.

Ca urmare a acestei decizii, cauza a fost rejudecata în fond de catre prima instanta, constatându-se nulitatea certificatelor de mostenitor si procedându-se la partajarea masei succesorale.

Criticile apelantei împotriva sentintei pronuntate în rejudecarea cauzei s-au referit la valabilitatea certificatelor de mostenitor si la neacceptarea succesiunii/renuntarea la succesiune de catre reclamant.

Criticile referitoare la calitatea de mostenitor acceptant a apelantului nu au mai fost susceptibile de analiza în prezenta faza procesuala, aceasta calitate fiind stabilita cu autoritate de lucru judecat prin decizia de casare cu trimitere.

În ce priveste valabilitatea celor doua certificate de mostenitor, respectiv, certificatul de mostenitor nr.1887/28.10.1994 emis de N.S.O. si a certificatului suplimentar de mostenitor nr. 251/2005  emis de BNP G.C., instanta de apel, în acord cu instanta de fond, a apreciat ca acestea sunt lovite de nulitate absoluta.

Astfel, la dezbaterea succesorala din 1994 reclamantul a fost prezent, însa din cuprinsul încheierii de sedinta reclamantul apare atât ca acceptant cât si ca renuntator la mostenire, numele sau fiind barat la punctul privind acceptarea mostenirii, fara ca modificarea sa fie asumata de cineva prin semnatura. De asemenea, s-a mentionat în încheierea respectiva ca acceptarea mostenirii de catre cei doi mostenitori s-a facut în mod tacit, prin posesia bunurilor, fapt care este valabil si în ceea ce îl priveste pe reclamant. Pe de alta parte, dezbaterea succesorala respectiva a vizat doar casa mostenita de parti, din vânzarea careia reclamantul a fost despagubit, aspect recunoscut de pârâta la interogatoriu. Asa fiind, mentionarea în certificatul de mostenitor a calitatii de neacceptant a reclamantului a fost neconforma cu realitatea si cu încheierea de sedinta, astfel ca vatamarea produsa reclamantului nu poate fi înlaturata decât prin anularea certificatului de mostenitor.

Dezbaterea succesorala din 2005 a vizat terenurile înscrise în Titlul de proprietate nr. 214/1994, care fac si obiectul prezentului litigiu, reclamantul nefiind citat în acest dosar succesoral, desi si în privinta terenurilor partile au avut posesia si chiar au înstrainat împreuna în anul 2001 prin înscris sub semnatura privata doua parcele din Titlul de Proprietate. Certificatul de mostenitor eliberat în lipsa citarii celuilalt mostenitor a fost de asemenea nul, fiind vatamate drepturile acestuia

Fata de cele retinute, tribunalul, în baza art. 295 Cod procedura civila, a respins ca nefondat apelul civil introdus de apelanta N.F.  în contradictoriu cu intimatul N.N., împotriva sentintei civile nr. 389 din 01.03.2012 a J.S., pe care a pastrat-o în totalitate.

Nu s-au acordat cheltuieli de judecata în apel intimatului,întrucât nu s-a facut de catre acesta dovada suportarii vreunui onorariu avocatial.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a formulat recurs pârâta N.F., care a solicitat admiterea acestuia, modificarea hotarârilor si respingerea actiunii reclamantului N.N. ca nefondata.

În motivarea recursului s-a sustinut ca instantele nu au avut în vedere ca reclamantul a fost strain de succesiunea dupa antecesorul comun prin renuntare, aceasta renuntare nu a fost înscrisa in fals, fiind constatata prin act autentic, motiv pentru care nu a putut fi înlaturata.

Intimatul N.N. s-a opus admiterii recursului.

Analizând decizia recurata prin prisma motivelor invocate, cât si din oficiu sub aspectul nulitatilor de ordine publica, Curtea a constatat ca aceasta este legala, fiind nefondate toate criticile recurentei pârâte.

În mod corect, au retinut instantele nevalabilitatea certificatelor de mostenitor nr. 1187/94 si 251/2005, în acestea reclamantul intimat aparând ca acceptant al succesiunii, fiind si despagubit de recurenta pârâta, aspect necontestat de aceasta, astfel fiind nula mentiunea contrara din certificatul de mostenitor privind calitatea de neacceptant al reclamantului.

 Pe de alta parte prin Decizia nr.899/2009 a Tribunalului Bihor s-a statuat irevocabil ca intimatul reclamant este acceptant al succesiunii dupa defunctul antecesor comun iar potrivit art. 315 Cod de Procedura Civila, hotarârile prin care s-au dezlegat probleme de drept în caz de casare cu trimitere, cum e cazul în speta, cu privire la probleme de drept dezlegate sunt obligatorii la rejudecare.

Pentru considerentele mai sus expuse în baza art. 312, 316, Cod de Procedura Civila instanta a respins ca nefondat recursul pârâtei, si a constatat ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

Domenii speta

Spete similare