Tentativă la omor

DOSAR NR. *****

SENTINŢA PENALA NR. *****

Şedinţa publică din data de *****

Tribunalul constituit din:

PRESEDINTE – *****

GREFIER – *****

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a fost reprezentat de procuror *****.

Pe rol, soluţionarea cauzei penale privindu-l pe inculpatul *****, trimis în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriu din *****, emis în dosarul nr. ***** al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor, prevăzută şi pedepsită de art. 32 alin. (1) din C.pen. rap. la art. 188 alin. (1) din C.pen.

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din data de *****, care face parte integranta din prezenta încheiere si când tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea la data de *****, când a hotărât următoarele :

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra cauzei penale de faţă constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. ***** din data de ***** al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, înregistrat la Tribunalul Bucureşti sub nr. *****, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului *****sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de omor,  prevăzută de art. 32 alin. (1) din C.pen. rap. la art. 188 alin. (1) din C.pen.

În fapt, în actul de sesizare al instanţei s-a reţinut în sarcina inculpatului că, data de *****, în jurul orei *****, pe fondul unui conflict spontan, i-a aplicat o lovitură de o intensitate deosebită persoanei vătămate ***** cu un obiect înţepător (şurubelniţă) în zona claviculară stânga, în timp ce se aflau în incinta *****, provocându-i o plagă înjunghiată supraclaviculară stânga, hemopneumopericard, şoc hemoragic şi stop cardiac resuscitat.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare şi cercetare la faţa locului, împreună cu planşele fotografice; declaraţia persoanei vătămate *****; raport de expertiză medico-legală nr. ***** din *****, împreună cu foaia de observaţie clinică generală şi acte medicale; declaraţiile suspectului/inculpatului; declaraţia martorului *****; declaraţia martorului *****; declaraţia martorului *****; proces-verbal de vizionare a imaginilor video, încheiat la data de *****de către lucrătorii de poliţie din cadrul D.G.P.M.B.- Serviciul Omoruri, 2 DVD-R inscripţionate cu ***** şi două şurubelniţe.

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data *****judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti, Secţia I Penală a constatat, în baza art. 346 alin. 2 Cod proc. pen., legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul de urmărire penală nr. ***** al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi a dispus începerea judecăţii în cauza ce formează obiectul dosarului nr. *****.

La termenul de judecată din data *****, inculpatul a învederat faptul că recunoaşte fapta reţinută în sarcina sa şi a solicitat ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. Inculpatul a fost audiat, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei, invocând totodată legitima apărare şi excesul neimputabil. La acelaşi termen de judecată instanţa a respins cererea inculpatului de soluţionare a cauzei potrivit procedurii simplificate a recunoaşterii invinurii.

În cursul cercetării judecătoreşti au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaraţiile inculpatului (f. 66-68); declaraţiile martorului ***** (f. 138-139); declaraţiile martorului ***** (f. 140-141); declaraţiile martorului ***** (f. 142-143) şi declaraţiile martorului ***** (f. 185)

Analizând materialul probator administrat în cauză, Tribunalul reţine următoarele:

La data de *****, în jurul orei *****, inculpatul ***** i-a aplicat o lovitură de o intensitate deosebită persoanei vătămate ***** cu un obiect înţepător (şurubelniţă) în zona claviculară stânga, în timp ce se aflau în incinta *****, provocându-i o plagă înjunghiată supraclaviculară stânga, hemopneumopericard, şoc hemoragic şi stop cardiac resuscitat.

Inculpatul ***** şi persoana vătămată ***** se cunoşteau de o perioadă de timp îndelungată, nu aveau o locuinţă statornică şi se ocupau cu colectarea deşeurilor nepericuloase (feroase, neferoase, mase plastice, hârtie, carton etc.), în vederea vânzării acestora la centrul de colectare din *****, punct de lucru aparţinând *****, şi obţinerii de venituri.

În data de *****, în timp ce se aflau în curtea interioară a centrului de colectare, inculpatul a declanşat o ceartă cu persoana vătămată urmată de schimburi de cuvinte triviale, din cauza stării avansate de ebrietate în care se afla, care a degenerat, însă, pe parcursul desfăşurării conflictului. În continuare, inculpatul a luat două şurubelniţe (cu mânere de culoare verde şi roşu) de la căruţul cu care venise în curtea centrului de colectare, ţinând câte una în fiecare mână, ocazie cu care s-a îndreptat ameninţător către persoana vătămată. Astfel,  inculpatul ***** l-a lovit pe ***** cu o şurubelniţă pe care o ţinea în mâna dreaptă (cu mâner de culoare verde), în zona claviculară stângă, de sus în jos, cu o intensitate deosebită, provocându-i o plagă înjunghiată supraclaviculară stânga, hemopneumopericard, şoc hemoragic şi stop cardiac resuscitat.

La împrejurarea comiterii faptei a asistat martorul *****, administratorul *****, care a intervenit, de îndată, pentru aplanarea conflictului, acesta precizând că, în ziua de *****, în jurul orelor *****, în curtea centrului au venit *****, ***** şi *****, toţi trei fiind sub influenţa băuturilor alcoolice şi chiar au consumat împreună dintr-o sticlă de vin, iar la un moment dat au început să se certe şi să se înjure reciproc, observându-l pe geam pe *****, care i-a zis lui ***** să iasă afară din curte să se bată, moment în care inculpatul a luat din sacul său, două şurubelniţe pe care le ţinea câte una în fiecare mână şi s-a îndreptat brusc spre *****, ridicând mâna dreaptă, în care avea una din şurubelniţe, deasupra capului şi lovindu-l cu putere ***** cu vârful şurubelniţei, de sus în jos, în umărul stâng.

Aceste aspecte au fost relevate şi de martorii ***** şi *****, însă martorul ***** a precizat că nu a fost prezent la incidentul dintre inculpat şi persoana vătămată, precizând totodată că nu i-a văzut pe cei doi să se certe, declaraţii pe care instanţa nu le va reţine, fiind contrazise de declaraţiile celorlalţi trei martori, precum şi de înregistrările video de la dosarul cauzei care confirmă prezenţa martorului în momentele anterioare înjunghierii, când inculpatul şi persoana vătămată s-au certat (cd *****, fişierul nr. *****, ora *****).

De asemenea, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei pe parcursul procesului penal, invocând însă provocarea, legitima apărare sau excesul neimputabil, precizând că a reacţionat excesiv, fiindu-i teama de persoana vătămată, despre care ştia că era fost deţinut, aspecte care sunt infirmate de declaraţiile martorilor oculari şi înregistrările video.

De asemenea, s-a stabilit că, în data de *****, victima ***** a fost internată la Spitalul ***** cu diagnosticul de ˝plagă înjunghiată supraclaviculară stânga, hemopneumopericard, şoc hemoragic şi stop cardiac sub ventilaţie mecanică resuscitat.˝

De asemenea, prin raportul de expertiză medico-legală nr. *****din data de *****, specialiştii din cadrul I.N.M.L. *****, analizând documentaţia medicală pusă la dispoziţie şi examinând-o pe victima *****, s-a stabilit că aceasta prezintă leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu corp înţepător şi care i-au pus viaţa în primejdie.

La data de ***** a fost audiată persoana vătămată *****, care a precizat că inculpatul a înjunghiat-o cu o şurubelniţă ˝aproape de inimă,˝ pierzându-şi cunoştinţa după aproximativ 5 minute pe un cântar.

Incidentul respectiv a fost surprins de camerele de supraveghere amplasate în curtea punctului de lucru al ***** din *****, iar cu ocazia vizualizării imaginilor surprinse şi înregistrate de sistemul de supraveghere video a fost surprins momentul în care a fost înjunghiată victima ***** de către inculpatul ***** (proces-verbal de vizionare a imaginilor video, DVD-R inscripţionat cu *****.).

 În drept, fapta inculpatului *****, care la data *****, în jurul orei *****, inculpatul i-a aplicat o lovitură de o intensitate deosebită persoanei vătămate ***** cu un obiect înţepător (şurubelniţă) în zona claviculară stânga, în timp ce se aflau în incinta *****, provocându-i o plagă înjunghiată supraclaviculară stânga, hemopneumopericard, şoc hemoragic şi stop cardiac resuscitat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 alin. 1 raportat la art. 188 alin. 1 din Codul penal.

Tribunalul nu va reţine legitima apărare, invocată de inculpat, având în vedere că de esenţa legitimei apărări este existenţa unei agresiuni, a unui atac care să prezinte o anumita gravitate care să pună în pericol persoana sau drepturile acesteia ori un interes general, care creează necesitatea unei acţiuni de apărare imediată, de înlăturare a atacului înainte ca acesta sa lezeze valorile ameninţate, fiind astfel necesar ca atacul să legitimeze acţiunea de apărare, respectiv  să fie material, direct, imediat şi injust.

Din probele administrate în cauză, respectiv declaraţiile persoanei vătămate coroborate cu declaraţiile martorilor şi înregistrările video, rezultă că persoana vătămată nu l-a lovit pe inculpat, între aceştia existând doar un conflict verbal, temerea invocată de inculpat că persoana vătămată ar fi fost un condamnat nefiind justificată faţă de riposta violentă a inculpatului, care s-a înarmat cu două şurubelniţe şi a înjunghiat-o pe persoana vătămată într-o zonă vitală a corpului, deşi aceasta din urmă nu avea nici un obiect asupra ei, temere care de altfel nici nu se confirmă, având în vedere comportamentul inculpatului de pe parcursul întregului conflict din ziua de *****, astfel cum reiese din înregistrările video aflate la dosarul cauzei.

De asemenea, nu sunt întrunite nici condiţiile excesului neimputabil, având în vedere că nu a existat un atac din partea persoanei vătămate care să prezinte o anumita gravitate care să pună în pericol persoana sau drepturile acesteia ori un interes general, iar inculpatul nu s-a aflat sub imperiul vreunei temeri sau tulburări.

În ceea ce priveşte incidenţa circumstanţei atenuante a provocării, Tribunalul constată că nu este incidentă în cauză, având în vedere că persoană vătămată nu a exercitat violenţe asupra inculpatului şi nu i-a adus acestuia o atingere gravă a demnităţii, adresându-şi reciproc injurii, şi nici nu a exercitat asupra acestuia o altă acţiune ilicită gravă, astfel cum impun dispoziţiile art. 75 alin. 1 lit. a din Codul penal, neputându-se reţine vreo provocare din partea persoanei vătămate, ci dimpotrivă inculpatul şi persoana vătămată s-au certat de mai multe ori pe parcursul zilei de *****, fiind un conflict continuu, întreţinut de amândoi, astfel cum reiese din înregistrările video aflate la dosarul cauzei.

Tribunalul va respinge cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei reţinute în rechizitoriu din infracţiunea prevăzută de art. 32 alin. 1 raportat la art. 188 alin. 1 din Codul penal în infracţiunea prevăzută de art. 193 din Codul penal, ca nefondată, având în vedere inculpatul a acceptat posibilitatea producerii urmării imediate specifice infracţiunii de omor, acţionând cu intenţie indirectă.

În acest sens, se remarcă faptul că inculpatul i-a aplicat o lovitură de o intensitate deosibită cu o şurubelniţă în zona claviculară, cauzându-i o plagă înjunghiată supraclaviculară stânga, hemopneumopericard, şoc hemoragic şi stop cardiac resuscitat, leziuni care i-au pus viaţa în primejdie persoanei vătămate.

Nu există o metodă ştiinţifică de a determina intenţia autorului într-o astfel de situaţie, pentru că este imposibil, la nivelul ştiinţei actuale, de a se dovedi un proces psihologic în mod nemijlocit.

Cu toate acestea, practica judiciară şi literatura de specialitate au stabilit în numeroase cazuri că elementul subiectiv, intenţional, poate fi dedus din modalitatea de săvârşire a elementului material a infracţiunii, ce poate fi stabilită prin mijloace obiective. În acest sens practica judiciară şi doctrina au evidenţiat câteva criterii concrete prin care se poate evalua existenţa elementului subiectiv specific omorului.

Astfel, intenţia de a ucide a făptuitorului se poate deduce din următoarele împrejurări de fapt: folosirea unui instrument apt de a produce moartea (ţinând cont de felul instrumentului, dimensiunile, soliditatea, greutatea acestuia etc.); locul sau regiunea corporală unde s-au aplicat loviturile, asupra căreia s-a acţionat  sau au fost vizate de făptuitor; numărul şi intensitatea loviturilor şi alte împrejurări preexistente, concomitente sau subsecvente.

Elementul subiectiv se deduce din întreaga conduită a autorului, făcându-se o apreciere globală a tuturor circumstanţelor de comitere a faptei.

Aplicând aceste criterii la speţa concretă dedusă judecăţii, instanţa  apreciază că elementul subiectiv cu care se presupune că a acţionat inculpatul *****este specific omorului, aspect care rezultă din elementele obiective reţinute prin prisma probatoriului administrat în cauză.

În acest sens, se observă că instrumentul utilizat de inculpat în atacul declanşat asupra persoanei vătămate este unul care în mod evident are aptitudinea de a produce moartea, respectiv o şurubelniţă.

Referitor la regiunea corporală unde s-a aplicat lovitura, instanţa reţine, în raport de actele medicale aflate la dosarul cauzei, că inculpatul i-a provocat persoanei vătămate prin intermediul obiectului înţepător o leziune prin înjunghiere în zona claviculară, cauzându-i o plagă înjunghiată supraclaviculară stânga, hemopneumopericard, şoc hemoragic şi stop cardiac resuscitat, zonă a corpului unde aproape orice leziune poate constitui un risc vital pentru victimă. 

Cât priveşte criteriul referitor la numărul şi intensitatea loviturilor, se observă că inculpatul a lovit o singură dată persoana vătămată, însă de o intensitate deosebită, astfel cum rezultă din înscrisuri medicale şi din înregistrările video, confirmate şi de consecinţe acestei lovituri, respectiv şoc hemoragic şi stop cardiac resuscitat, aspectul că starea de sănătate s-a îmbunătăţit şi nu a intervenit decesul persoanei vătămate datorându-se numai intervenţiei persoanelor aflate la faţa locului care au chemat ambulanţa, precum şi a medicilor.

Pe cale de consecinţă, constatând că în cauză, dincolo de orice îndoială rezonabilă, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că fapta pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de acesta, Tribunalul va dispune condamnarea acestuia.

La individualizarea pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 74 Cod penal, Tribunalul se raportează la gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului, care este evaluată după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatelor produse ori a altor consecinţe ale infracţiunilor; motivul săvârşirii infracţiunilor şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunilor şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Tribunalul apreciază că prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni nu se rezumă numai la împiedicarea condamnatului de a comite alte încălcări ale legii penale, ci are ca scop şi atenţionarea celorlalţi destinatari ai legii penale de a nu comite astfel de încălcări, fiind astfel satisfăcute atât scopul imediat cât şi scopul mediat al pedepsei. Nu se poate vorbi de scopul preventiv al pedepsei înţelegând prin aceasta numai dezideratul împiedicării condamnatului de a săvârşi noi infracţiuni, ignorându-se valenţele educative şi intimidante ale pedepsei pronunţate faţă de ceilalţi membri ai societăţii. Reeducarea sau îndreptarea condamnatului constă în aptitudinea pedepsei de a înlătura relele convingeri şi deprinderi ale acestuia şi a inocula valenţe comportamentale în strictă concordanţă cu cerinţele de respectare a dispoziţiilor cuprinse în normele de drept penal.

Raportat la aceste criterii, Tribunalul apreciază că fapta inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social concret, având în vedere atingerea importantă adusă celei mai importante valori sociale ocrotite de legea penală, modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, aşa cum a fost descrisă mai sus, împrejurările în care fapta a fost comisă, inculpatul acţionând pe fondul consumului de alcool, folosind un obiect înţepător, apt să curme viaţa, respectiv o şurubelniţă, aplicându-i o lovitură de o intensitate deosebită în zona gâtului, provocându-i în această modalitate leziuni grave constând într-o plagă înjunghiată la nivelul gâtului cu şoc hemoragic şi stop cardiac resuscitat.

De asemenea, instanţa are în vedere şi lipsa antecedentelor penale, inculpatul fiind la primul conflict cu legea penală, situaţia familiala, având în îngrijire cinci copii, obţinând venituri în mod licit, astfel cum rezultă din înscrisurile în circumstanţiere, precum şi împrejurarea că fapta a fost comisă pe fondul consumului de băuturi alcoolice, iar inculpatul i-a aplicat o singură lovitură, regretând comiterea faptei.

Având în vedere toate aspectele anterior reţinute, Tribunalul va aplica inculpatului pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 alin. 1 raportat la art. 188 alin. 1 din Codul penal, această pedeapsă fiind de natură a asigura rolul educativ-preventiv şi punitiv al pedepsei.

Totodată, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, dar şi modalitatea de săvârşire a acesteia, Tribunalul apreciază că se impune şi aplicarea unor pedepse complementare pe lângă pedeapsa principală aplicată, existând şi o nedemnitate în exercitarea drepturilor de natură electorală, astfel că, în baza art. 67 alin. 2 din Codul penal va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1  lit. a şi b din Codul penal, respectiv a drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 4 ani, apreciind că nu se impune şi interzicerea drepturilor părinteşti, astfel cum a solicitat reprezentantul Ministerului Public, având în vedere că fapta săvârşită nu are legătură cu exercitarea acestora, iar aplicarea acestei pedepse complementare nu ar satisface interesul superior al minorului, inculpatul având grijă de copiii săi, efectuând naveta zilnic de la domiciliul său în ***** pentru a obţine venituri din reciclarea obiectelor colectate.

De asemenea, pentru aceleaşi motive, în baza art. 65 alin. 1 din Codul penal, Tribunalul va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1  lit. a şi b din Codul penal, respectiv a drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 72 alin.1 din Codul penal instanţa va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii şi a arestării preventive de la data de ***** la zi.

 De asemenea, în baza art. 399 alin. 1 din Codul de procedură penală va menţine măsura arestării preventive luată faţă de *****în baza mandatului de arestare preventivă nr. *****, emis de către Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală în dosarul nr. *****, întrucât persistă temeiurile avute în vedere iniţial la luarea şi apoi la menţinerea măsurii preventive, lăsarea inculpatului în libertate ar conduce la perturbarea ordinii publice, prin riscul de a comite fapte similare, dar şi prin sentimentul de insecuritate ce s-ar crea în rândul opiniei publice prin eliberarea inculpatului după comiterea unei infracţiuni foarte grave, respectiv tentativă la omor, având în vedere că s-a folosit de o şurubelniţă, dar şi zona vizată şi leziunile cauzate, provocându-i o plagă înjunghiată supraclaviculară stânga, hemopneumopericard, şoc hemoragic şi stop cardiac resuscitat, inculpatul acţionând pe fondul consumului de alcool.

 În temeiul art. 112 alin. 1 lit. b din Codul penal va dispune confiscarea celor două şurubelniţe folosite la săvârşirea infracţiunii, având mânerul de culoare verde, respectiv roşu, ridicate cu ocazia cercetării la faţa locului, aflate la camera de corpuri delicte din cadrul *****. (*****).

Totodată, în baza art. 404 alin. 4 lit. f din Codul de procedură penală va restitui inculpatului şurubelniţa având mânerul de culoare gri, aflată la camera de corpuri delicte din cadrul ***** (dovada seria *****), întrucât aceasta nu a fost folosită de inculpat la săvârşirea infracţiunii deduse judecăţii.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat, la momentul rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

În ceea ce priveşte latura civilă, instanţa reţine că persoana vătămată *****nu s-a constituit parte civilă, iar Spitalul *****a precizat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de ***** de lei, reprezentând cheltuielile ocazionate de acordarea îngrijirilor medicale victimei *****, anexând un decont cu cheltuieli în acest sens (f. 69-82 d.u.p.).

Tribunalul constată că sunt întrunite cumulativ condiţiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1349 alin 1 şi 2, art. 1357 şi art. 1381 din Codul civil, respectiv: existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui prejudiciu, a unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, precum şi existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenţia cu care a acţionat la comiterea faptei.

Fapta ilicită şi forma de vinovăţie cu care inculpatul a comis infracţiunea dedusă judecăţii au fost analizate de către instanţă, motiv pentru care va examina doar prejudiciul suferit de partea civilă.

Tribunalul reţine că prin prejudiciu se înţelege efectul negativ suferit de o persoană, ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite de către o altă persoană. Totodată, pentru ca prejudiciul să fie susceptibil de reparare se cer a fi întrunite următoarele condiţii: să fie cert şi să nu fi fost reparat încă.

Fapta ilicită a inculpatului a avut ca rezultat producerea unui prejudiciu material în patrimoniul părţii civile, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, generate pentru restabilirea sănătăţii persoanei vătămate.

Pe cale de consecinţă, în baza art. 19 si art. 397 alin. 1 din Codul de procedură penală raportat la art. 1349 alin. 1 şi 2, art. 1357 şi art. 1381 din Codul civil, Tribunalul va admite acţiunea civila formulata de partea civila Spitalul ***** şi va obliga inculpatul la plata către aceasta a sumei de ***** de lei, reprezentând daune materiale.

În baza art. 398 raportat la art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală va obliga inculpatul la plata sumei de 4000 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care 3500 de lei, cheltuieli efectuate pe parcursul urmăririi penale, iar în baza art. 274 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală onorariul apărătorului din oficiu (*****) în cuantum de 520 de lei urmează a fi avansat din fondurile speciale alocate de Ministerul Justiţiei şi va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 386 alin. 1 din Codul de procedură penală respinge cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei reţinute în rechizitoriu din infracţiunea prevăzută de art. 32 alin. 1 raportat la art. 188 alin. 1 din Codul penal în infracţiunea prevăzută de art. 193 din Codul penal, ca nefondată.

 În temeiul art. 32 alin. 1 raportat la art. 188 alin. 1 din Codul penal condamnă pe inculpatul ***** pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare.

În baza art. 67 alin. 2 din Codul penal interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din Codul penal, respectiv a drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 65 alin. 1 din Codul penal, interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din Codul penal, respectiv a drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 72 alin.1 din Codul penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii şi a arestării preventive de la data de ***** la zi.

 În baza art. 399 alin. 1 din Codul de procedură penală menţine măsura arestării preventive luată faţă de inculpatul ***** în baza mandatului de arestare preventivă nr. *****, emis de către Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală în dosarul nr. *****.

 În temeiul art. 112 alin. 1 lit. b din Codul penal dispune confiscarea celor două şurubelniţe folosite la săvârşirea infracţiunii, având mânerul de culoare verde, respectiv roşu, ridicate cu ocazia cercetării la faţa locului, aflate la camera de corpuri delicte din cadrul *****  (dovada seria *****).

În baza art. 404 alin. 4 lit. f din Codul de procedură penală restituie inculpatului şurubelniţa având mânerul de culoare gri, aflată la camera de corpuri delicte din cadrul ***** (dovada seria *****).

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat, la momentul rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

În baza art. 19 si art. 397 alin. 1 din Codul de procedură penală raportat la art. 1349 alin. 1 şi 2, art. 1357 şi art. 1381 din Codul civil admite acţiunea civila formulata de partea civila Spitalul ***** şi obligă inculpatul la plata către aceasta a sumei de *****, reprezentând daune materiale.

 Ia act că persoana vătămată ***** nu s-a constituit parte civilă.

 În baza art. 398 raportat la art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 4000 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 274 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală onorariul apărătorului din oficiu (*****) în cuantum de 520 de lei urmează a fi avansat din fondurile speciale alocate de Ministerul Justiţiei şi rămâne în sarcina statului.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei. Pronunţată în şedinţă publică, azi, *****.

PREŞEDINTE, GREFIER,

 ***** *****

Domenii speta

Spete similare