Angajarea raspunderii materiale patrimoniale

Hotărâre 301/2016 din 25.02.2016


MOMENTUL DE LA CARE INCEPE SA CURGA TERMENUL DE PRESCRIPTIE IN CAZ DE EMITERE A UNEI DISPOZITII DE IMPUNERE.

Prin actiunea inregistrata pe rolul T  P sub nr. 1592/105/2015, reclamanta ND a solicitat instantei ca prin hotararea ce se va dispune in cauza sa se admita actiunea si pe cale de consecinta sa se dispuna anularea Deciziei de Impunere G2 19086/04.02.2015 prin care s-a stabilit angajarea raspunderii materiale patrimoniale in sarcina sa pentru suma in cuantum de 12307,23 lei reprezentand 15% din valoarea totala a prejudiciului cauzat paratei in cuantum de 82048,20 lei.

In motivarea actiunii a arata reclamanta ca potrivit constatarilor ce au fost facute de catre comsia de cercetare administrativa din cadrul Penitenciarului perioada producerii prejudciului o reprezinta lunile august-decembrie 2010, iar data constataorii este 19.01.2015, data la care a fost inregistrat procesul verbal de constatre G2 16916 desi arata reclamanta ca acesta s-a realiozat in luna martie a anului 2013 cand Camera de Conturi a emis Decizia 16/2013 sau eventual luna mai 2013, septembrie 2013, decembrie 2013 cand acest prejudiciu a mai fost cercetat de alte comisiii de cercetare administrativa.

Se invedereaza de catre reclamanta de asemnea ca dreptul institutiei de a emite dispozitiei de impunere se prescrie.

De asemnea se mentioneaza ca pentru cercetarea cauzelor producerii prejudciului creat prin nerecuperaearea debitului inregistrat de SC KD stabilit prin deciza 16/2013 s-au stabiulit 4 comisii care au emis procese verbale de constatare astfel:

In luna mai 2013 comisia condusa de inspectorul pr. BI imputernicita in functia de director adjunct economico- administrativ considerand ca unitatea a luat masuri de recuperare in termenul legale si nu a stabilit persoane vinovate pentru crearea vreunui prejudciu .

De asemnea se mentioneaza de catre reclamanta ca in luna septembrie 2013 o alta comisei de cercetare administrativa care a avut acelasi obiectiv ca si prima, in baza notei de relatii intocmite si a documentelor depuse in aparare nu a fost stabilita nici un fel de vinovatie in crearea acestui prejudciu.

Au fost invocate de catre reclamanta OMJ 12760/C/2013.

In dovedirea actiunii au fost inaintate la dosar inscrisuri.

In etapa regularizarii actiunea a fost comunicata paratei care a formulata intimpinare si a solicitat respingerea ca neintemeiata a actiunii.

Referitor la pct. 1 din actiune, parata a arata ca prejudiciul s-a creat ca urmare a avizarii defectuoase a contractului de prestari servicii cu munca pentru persoanele privative de libertate intrucat, acesta avizare s-a realizat cu nerespectarea Decizie  ANP.

De asemnea la pct. 3 parata arata ca valoarea totala a prejudiciului a fost facuta cu respectarea art. 8 din OMJ 1760/C/2013.

In concluze se solicita respingerea actiunii.

Tribunalul a incuviinta proba cu inscrisuri si a administrat proba la solicitarea ambelor parti.

Prin sentinta civila …. Pronuntata in dosarul mai sus mentionat Tribunalul a respuins ca neintemeiata actiunea.

Pentru a dispune astfel a retinut urmatoarele

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin Deciza de Impunere  nr. G 19086/04.02.2015, s-a imputat in temeiul dispozitiilor art 19 litera a suma in cuantum de 12307, 23 lei.

Pentru a se dispune astfel, s-a avut in vedere ca paguba s-a produs in perioada august 2010-noiembrie 2010, iar raspunzatori pentru producerea pagubei se fac persoanele care in perioada analizata au avut atributiio in derularea contractului de prestari servicii.

Se mentioneaza ca potrivit fisei postului reclamantei ii revenea obligatia de a ,, organiza tinerea corecta a evidentei contabile, in conformitate cu legislatia in vigoare a angajamantelor legale si bugetare, exercita control financiar preventiv a tuturor documentelor ce contin operatiuni care se supun, potrivit legii, acestui control, analizeaza periodic executiile bugetului de venituri si cheltuieli si prezinta informatii periodice privind stadiul acesteia si propune masuri corespunzatoare privind inbunatatirea activitatii si a masurilor care se impun in vederea incadrarii cheltuielilor in bugetul aprobat si repartizat.

Actul administrativ contestat s-a emis dupa efectuarea unei cercetari administrative in cadrul careia s-a stabilit ca reclamanta in calitate de contabil sef se face responsabila si in acelasi sens vinovata de producerea pagubei alaturi de alti angajati ai unitatii intrucat nu a respectat conditiile legale la incheierea, modificarea si urmarirea derularii contractului incheiat cu SC KD, in acest sens retinandu-se ca modalitatea de lucru a fost defectuoasa pe tot parcursul derularii contractului..

In acelasi sens s-a retinut ca reclamanta in  calitate de contabil era necesar sa faca dovada respectarii tuturor actelor normative incidente.

In acest sens se poata constata prin raportare la mijloacele de proba ce au fost administrate ca incheierea contractului cu SC K D (care confera posibilitatea unui numar de 8 persoane  privative de libertate de a presta munca in domeniul croitoriei),  s-a realizat cu incalcarea  Deciziei ANP 393/26.03.2007

La data incheierii contractului SC KD nu a putut sa faca dovada solvabilitatii financiare certificata prin bilantul contabil pentru anul 2011, ceea ce a condus la producerea unei pagube in patrimoniul societatii, constand in neincasarea prestarilor de serviciu neachitate de acesta societate, in valoare de 82.048, 20 lei.

Asa cum rezulta si din raportul de audit pe parcursul derularii contractului cu SC KD SRL Penitenciarul Targsor a plait sume aferente salariilor cuvenite pentru munca prestatt de catre persoanele privative de libertate.

La data de 23.02.2010 Penitenciarul T a transmis catre TB cererea de admitere a creantei in tabelul creantelor asupra averii debitoarei pentru suma in cuantum de 85.980,31 lei din care suma de 60.495,68 lei reprezentand prestari servicii neachitate, iar suma in cuantum de 25.484,63 lei reprezinta penalitati de intarziere calcvulate pana la data de 13.02.2011.s-a mai mentionat ca modul defectuos de urmarire a creantei in suma de 82.048, 20 lei aferenta contractului G2/30662/29.07.201 de prestari serrvicii cu persoane privative de libertate in conditiile de incalcare a reglementarilor interne, pentru care producerea insolventei s-a inchis, creanta a fost inscrisa insa bunurile detinute de catre debitoare au fost insuficiente pentru a satisface creantele tuturor creditorilor.

Referitor la reclamanta s-a constatat ca, in calitatea sa de functionar public cu statut special -responsabil viza control financiar preventiv, raspundea de verificarea documentelor financiar contabile, deci implicit si de bilantul contabil si avea posibilitatea sa verifice si constituirea avansului ca dovada a bonitatii solvabilitatii contractului precum si sa analizeze toate etapele de derulare ale contractului tocmia pentru a preintimpina incasarea sumelor cuvenite in timp necesar si evitarea imposibilitatii de calcul a penalitailor in termen, dovedind in acest sens pasivitate.

De altfel s-a retinut si ca reclamanta a incalcat OMF 3512/2008 contribuind la prejudicierea patrimoniului unitatii.Rezulta de asemnea ca in urma audierilor efectuate in cadrul cercetarii disciplinare, reclamanta a recunoscut ca nu erau intrunite cerintele pentru incheierea contractului.

Conform art 1 din leg 554/2004,, Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.De asemnea in conformitate cu art 2 din acelasi act normativ,,  (2) Se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

In esenta, Tribunalul constata ca reclamanta este  functionar public cu statut special, indeplinind atributii de contabil, iar in acesta calitate la momentul incheierii contractului de prestari serviciu avea obligatia legala si contractuala de a analiza in mod obiectiv documentele financiar contabile, bilantul contabil si constituirea avansului ca dovada a bonitatii solvabilitatii contractului, scopul fiind acela de examinare amanuntita a tuturor proiectelor, precum si a etapelor de derulare a contractului si incasarii la timp a sumelor cuvenite tocmai pentru a se preintampina producerea vreunui prejudiciu in patrimonul unitatii.

Potrivit art 76 din leg 293/2004,, Răspunderea patrimonială a funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare se angajează în următoarele situaţii:

a) pentru pagubele produse cu vinovăţie în patrimoniul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau, după caz, al unităţilor din subordinea acesteia;

b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;

c) pentru nerestituirea în termenul legal a contravalorii unor bunuri primite ce nu i se datorau şi care nu mai pot fi restituite în natură, precum şi a unor servicii ce i-au fost prestate în mod necuvenit.

Conform alin 2 din acelais act normative ,, (2) Repararea pagubelor aduse Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor de penitenciare în situaţiile prevăzute la alin. (1) se dispune prin emiterea de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor ori de către directorii unităţilor de penitenciare a unei dispoziţii de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin semnarea unui angajament de plată, conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justiţiei. Împotriva dispoziţiei de imputare personalul în cauză se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, în condiţiile legii. Dreptul de a emite dispoziţia de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.

Prin contractul de prestari servicii s-a urmarit prestarea unei activitati in domeniul croitoriei a unui numar de 8 persoane privative de libertate, iar reclamanta nu a sesizat intreruperea furnizarii fortei de munca cu persoane privative de libertte sau rezilierea contractului, permitand in acest sens continuarea erfectuarii activitratii si dupa data de 30.09.201o cand facturile au avut scadenta depasita fapt ce a condus si la sesizarea Curtii de conturi.

Sustinerile reclamantei vis a vis de situatia constata in luna septembrie 2013 si ulterior de cea constatat in luna ianuarie a anului 2015 nu are relevanta, caci in virtutea atributiilor de serviciu acesta avea obligatia de a recupera prestatiile neincasate de la beneficiar, sau de a convoca debitorul in scopul solutionarii litigiului prin conciliere directa.

In acelasi sens apararea reclamantei nu poate fi primita nici pentru faptul ca fisa contului contabil 411 ,, Clienti,, prezinta sold debitor in valoare de 13856,26 lei inca de la data de 31.08.201 scadent la data de 30.09.2010 in perioada 01.10.2010-30.01.2011, data la care societatea SC KD se afla deja in procedura insolventei, desi in art 6 pct.8 din contract se prevedea ca,, in situatia in care ebneficarul nu achita sumele datorate al teremnele scadente se obliga a plati penalitati in cuantumul stabilit pentru creantele bugetare conform reglementarilor fiscale aplicabile in materie.

In mod evident ca acesta dispozitie nu a fost respectat si cu atat mai mult Dispozitiile  a ANP-ului  care aproba instructiuni privind organizarea muncii persoanelor privative de libertate aflate in unitatile subordonate ANP-ulu, respectiv fara sa se faca dovada bonitatii financiare, certificata prin ultuimul bilant contabil.

Or, in acest sens in virtutea atributiilor de serviciu  reclamanta avea posibilitatea reala si obiectiva de a proceda in orice mod la recuperarea creantelor si la stabilirea obligatiilor ce le revenea debitorilor, asa incat Tribunalul nu poate retine ca apararea acesteia sunt si argumentate prin mijloace de proba eprtinente.

Pe de alta parte, Tribunalul va avea in vedere inclusiv sustinerile facute de catre reclamanta in cadrul cercetarii disciplinare in care a recunoscut cu ocazia declaratie date ca bilantul contabil nu a fost prezentat la negocieri si nici la incheierea contractului, astfel ca in aparare reclamanta nu poate invoca propria sa culpa potrivit principiului,, nemo auditur propriam turpitudinem allegans,,.

Referitor la capatul 2 din cerere Tribunalul constata ca potrivit art 22 din OMJ 1760/2012 ,, daca constatarea pagubei are loc dupa expirarea termenului de 3 ani de la producerea pagubei dreptul institutiei de a emite dispozitie de impunere se prescrie, urmand ca paguba sa fie scazuta din evidentele contabile daca fapta constatata nu este infractiune,,

In acest sens reclamanta arata ca acesta paguba a fost creata la august –decembrie 2010 si astfel este prescrisa.

Din actele si lucrarile dosarului rezulta ca prejudiciul a fost constatat in anul 2013 si ca de la acesta data s-a produs efectul negativ al neachitarii creantei datorate (asa incat instanta ca si date repere va retine luna martie 2013  si procesul verbal din 19.01.2015 prin care s-a constata prejudiciul.

Potrivit doctrinei prescripţia extinctivă poate fi definită ca fiind acea sancţiune care constă în stingerea, în condiţiile stabilite de lege, a dreptului material la acţiune neexercitat în termen, iar termenul imperativ de trei ani analizat in functie de datele geenrate de inscrsuri rezulta ca nu s-a implinit, astfel ca si sub acest acpat de cerere Tribunalul va aprecia sustinerea reclamantei ca neintemeiata.

Conform art 4 din OMJ 1760/2012 ,, Răspunderea patrimonială a funcţionarilor publici cu statut special se angajează dacă sunt întrunite, cumulativ, următoarele condiţii:a)există o pagubă reală şi certă, determinată cantitativ şi valoric; b)paguba s-a produs printr-o faptă cu caracter ilicit săvârşită de către un funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, constând în încălcarea ori neîndeplinirea obligaţiilor de serviciu ce îi reveneau prin actele normative în vigoare, regulamente sau fişa postului; c)încălcarea ori neîndeplinirea obligaţiilor de serviciu stabilite prin actele normative în vigoare, regulamente sau fişa postului s-a produs cu vinovăţie; d)între fapta cu caracter ilicit şi paguba materială produsă există un raport de cauzalitate; e)cel vinovat avea calitatea de funcţionar public cu statut special în sistemul administraţiei penitenciare la data săvârşirii faptei cu caracter ilicit. (2) În situaţia în care funcţionarii publici cu statut special au primit sume ori bunuri în mod necuvenit sau le-au fost prestate servicii nedatorate, angajarea răspunderii patrimoniale se realizează fără dovedirea vinovăţiei.,,

Faţă de toate aceste considerente, Tribunalul apreciaza actiunea formulata de catre reclamanta ca neintemeiata.