Conceptarea şi citarea părţii civile după dispunerea începerii judecăţii

Sentinţă penală 37 din 03.05.2016


Prin încheierea penală nr. 81 din 7.04.2016, Judecătoria Alexandria în baza art.346 al.3 lit.a Cod procedură penală a restituit cauza la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria întrucât rechizitoriul este neregulamentar întocmit, neregularitatea nu a fost remediată de procuror, iar nelegalitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, potrivit art. 328 alin. 2 Cod procedură penală, în rechizitoriu se arată numele şi prenumele persoanelor care trebuie citate în instanţă, cu indicarea calităţii lor în proces şi locul unde urmează să fie citate.

Prin rechizitoriul 1099/P/2012, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă prev de art. 192 alin 1 şi 2 Cod penal. S-a reţinut că în 30.03.2012 inculpatul a condus un auto Ford pe DN 65 E în localitatea Spătărei şi din cauza traversării neregulamentare a victimei dar şi a vitezei excesive a produs un accident soldat cu decesul victimei. La sfârşitul rechizitoriului sunt prevăzuţi în vederea citării în instanţă, inculpatul, martorii şi părţile civile.

Având în vedere specificul infracţiunii pentru care a fost sesizată instanţa, în cauză se impunea identificarea şi conceptarea părţii responsabile civilmente, conform art. 328 alin. 2 c.p.p. Identificarea acesteia şi conceptarea în rechizitoriu trebuia să se realizeze de către organele de urmărire penală, inclusiv cu argumentul că trebuie respectat dreptul la apărare al părţii responsabile civilmente. Ori, pentru ipoteza în care s-ar dispune începerea judecăţii şi partea responsabilă civilmente ar fi identificată şi conceptată în cursul judecăţii, aceasta ar fi lipsită de dreptul de apărare în ceea ce priveşte obiectul camerei preliminare, fiind privată de posibilitatea de a invoca cereri şi excepţii de cameră preliminară.

De asemenea, activitatea de identificare a părţii responsabile civilmente reprezintă o activitate de cercetare specifică organelor de urmărire penală. Nu în ultimul rând, în cauză există o parte civilă minoră, cu privire la care procurorul are un rol în exercitarea acţiunii civile, conform art. 19 alin. 3 c.p.p.

Pentru aceste argumente, în baza art. 346 alin. (3) lit. a  C. proc. pen, judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria, întrucât rechizitoriul este neregulamentar întocmit, neregularitatea nu a fost remediată de procuror, iar neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii.

Împotriva sentinţei a formulat contestaţie Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria, arătând că instanţa în mod neîntemeiat a dispus restituirea cauzei la parchet.

Analizând contestaţia formulată, judecătorul de cameră preliminară constată că aceasta este întemeiată.

Astfel, potrivit art.21 al.3 Cod procedură penală, partea responsabilă civilmente poate interveni în proces până la terminarea cercetării judecătoreşti, iar potrivit art.21 al.1 Cod procedură penală, partea responsabilă civilmente poate fi introdusă în proces, la cererea persoanei îndreptăţite, până la începerea cercetării judecătoreşti.

Ca atare, drepturile părţii responsabile civilmente nu au suferit limitări, aceasta având posibilitatea de a invoca excepţii şi pune concluzii şi în procedura de cameră preliminară, lipsa acesteia nefiind de natură a conduce la imposibilitatea stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii.

Prin urmare, contestaţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Alexandria este întemeiată, iar în temeiul art.4251 al.7 pct.2 lit.a Cod procedură penală se va admite contestaţia, desfiinţând încheierea nr.81 din 7.04.2016 a Judecătoriei Alexandria, cu consecinţa dispunerii începerii judecăţii, conceptarea şi citarea părţii responsabile civilmente.