Cerere în anulare – lipsa dovezii calităţii de reprezentant: persoana care a semnat cererea nu figurează înscrisă în certificatul onrc; împuternicirea depusă nu face dovada dreptului de reprezentare în faţa instanţei

Hotărâre 12898 din 12.07.2016


Deliberând asupra excepţiei invocate, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, constată următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. 8456/2016 din data de 10.05.2016 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în Dosarul nr. …, instanţa a admis în parte cererea formulată de creditoarea S.C. L.S.R. S.R.L. în contradictoriu cu debitoarea S.C. F.I. S.R.L, a obligat debitorul ca, în termen de 30 de zile de la data comunicării ordonanţei, să plătească creditoarei suma de 39.680 lei reprezentând contravaloare rest de preţ servicii prestate şi neachitate, precum şi penalităţi în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere calculate de la data scadenţei debitului până la 31.01.2016 şi a obligat debitorul la plata sumei de 1.700 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut că, în fapt, între părţi s-au derulat raporturi contractuale conform contractului de reparaţii tip RG la locomotivă DH 250M-220 nr. 25/2015, în temeiul căruia creditoarea şi-a asumat obligaţia de a efectua reparaţii de tip RR la locomotiva DH 250M-220 proprietate a debitoarei, contract ce are ca finalitate prelungirea duratei de viaţă şi duratei de funcţionare. Durata contractului este de 1 an de zile ce curge de la data semnării, iar termenul de reparaţie este de 30 de zile lucrătoare de la data introducerii în reparaţie, termen ce poate fi prelungit dacă cu ocazia demontării se constată anumite piese defecte.

Instanţa a reţinut faptul că părţile au prevăzut, tot în art. 1 al contractului, valoarea estimată a lucrărilor de reparaţie ca fiind de 64.000 lei fără TVA, preţ compus din din 18.000 lei pentru reparaţiile la partea mecanică, 13.000 lei partea electrică, 18.000 lei partea hidraulică şi pneumatică şi 15.000 lei cheltuieli cu AFER-ul. Instanţa a constatat faptul că acest preţ a fost stabilit doar pentru lucrările necesare prelungirii duratei de viaţă şi de funcţionare. Pentru cheltuielile suplimentare cu piesele defecte s-a stabilit că se va stabili un alt preţ care se va adăuga preţului deja stabilit de către părţi, acesta fiind şi motivul pentru care părţile au prevăzut că valoarea totală a luucrărilor se va stabili după executarea lucrărilor.

În drept, instanţa a reţinut prevederile art. 1014 alin. 1 Cod procedură civilă şi ale art. 1270 şi art. 1516 din Codul civil, precum şi faptul că, având în vedere faptul că obligaţia de a plăti o sumă de bani este o obligaţie de a face, creditorului acestei obligaţii, în vederea obţinerii executării acesteia prin intermediul unei acţiuni în justiţie, nu-i revine decât sarcina de a proba existenţa contractului şi executarea propriilor obligaţii, urmată de afirmarea neexecutării obligaţiei debitorului, acesteia din urma revenindu-i sarcina de a dovedi prin chitanţe de plată faptul că între cele două entităţi nu mai există nicio obligaţie valabilă, aceasta fiind stinsă anterior prin plată.

În cauza de faţă, instanţa a stabilit că, prin înscrisurile depuse la dosar, creditoarea a  făcut dovada existenţei unui contract valabil şi executării propriilor obligaţii, astfel cum rezultă din procesul verbal nr. 85/02.09.2015 semnat de către membrii comisiei de recepţie din partea debitoarei. Instanţa a reţinut faptul că pretul lucrărilor efectuate, aşa cum a fost facturat de către societatea creditoare este cel prevăzut în contract, cel de 64.000 lei plus TVA. Din totalul acestei sume, debitoarea a achitat înaintea efectuării lucrărilor un avans de 30.000 lei plus TVA aşa cum au convenit părţile la art. 2 lit. B) pentru care reclamanta a emis factura seria LSR nr. 609/14.05.2015, sumă ce a fost avută în vedere la momentul emiterii facturii finale cu privire la debitul rămas de achitat.

Creanţa invocată de creditoare îndeplineşte condiţiile unei creanţe certe, a cărei existenţă rezultă din contractul încheiat între părţi, coroborat cu facturile depuse la dosar. Instanţa reţine faptul că, deşi în contract s-a prevăzut un preţ estimativ, în fapt părţile au prevăzut un preţ pentru efectuarea lucrărilor necesare pentru prelungirea duratei de viaţă şi a duratei de funcţionare, lucrare ce a fost efectuată de către reclamanta creditoare, iar acest preţ putea suferi modificări doar dacă ar fi fost necesar înlocuiri de piese defecte, ceea ce nu a fost cazul în speţa de faţă. De asemenea, creanţa este lichidă, având cuantumul determinabil potrivit contractului, facturilor emise, a plăţii avansului (30.000 lei), iar scadenţa plăţii fiind stabilită prin art. 2 lit. b din contract la un termen de 30 zile de la data întocmirii procesului verbal de recepţie la momentul finalizării lucrărilor..

Cu toate acestea, instanţa a reţinut faptul că părţile au convenit, ulterior semnării contractului şi ulterior încheierii procesului-verbal de finalizare a reparaţiilor, un discount la debitul total ca urmare a efectuării reparaţiilor aspect ce rezultă prin faptul emiterii de către creditoare a facturii fiscale seria LSR nr. 648/23.11.2015, factură ce a fost comunicată şi înregistrată la societatea debitoare sub nr. 6319/23.11.2015. Astfel, instanţa a reţinut faptul că, de fapt restul din debitul convenit de către părţi este de 39.680 lei, cu luarea în calcul şi a convenţiei ulterioare încheiate între părţi de stabilire a unei reduceri din preţul prevăzut în contract.

În ceea ce priveşte penalităţile solicitate în cauză, instanţa a reţinut că, potrivit art. 1535 din Codul civil, creditorul unei obligaţii ce are ca obiect o sumă de bani are dreptul la daune moratorii în situaţia neexecutării la termen de către debitor. Aceste daune se cuvin creditorului în cuantumul stabilit de părţi sau, în lipsă, în cuantumul prevăzut de lege.

Prin art. 2 lit. B) din contract părţile au convenit că depăşirea scadenţei atrage în sarcina beneficiarului penalităţi de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere pentru sumele restante. Pentru acesteste motive, având în vedere faptul că reclamanta a solicitat obligarea debitoarei la plata de penalităţi doar pentru perioada 02.10.2015-31.01.2016, instanţa a obligat pârâta la plata de penalităţi în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere calculate la debitul restant de 39.680 lei de la data scadenţei debitului până la 31.01.2016.

Faţă de cele mai sus reţinute, în baza art. 1021 Cod procedură civilă, instanţa a admis în parte cererea precizată în sensul că a ordonat debitoarei să plătească creditoarei, in termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii, suma de 39.680 lei reprezentând contravaloare rest de preţ servicii prestate şi neachitate, precum şi penalităţi la acest debit în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere calculate de la data scadenţei debitului până la 31.01.2016..

 Ţinând cont faptul că debitoarea a pierdut procesul, în temeiul art. 453 Cod procedură civilă, instanţa a obligat debitoarea să plătească in favoarea creditoarei suma de 1.700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, din care taxa judiciara de timbru de 200 lei si onorariu de avocat de 1.500 lei.

Împotriva Sentinţei civile nr. 8456/2016 din data de 10.05.2016 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în Dosarul nr. …., petenta-debitoare F.I. S.R.L., pretins reprezentată legal prin director executiv K.Y.I., a formulat cererea în anulare înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, la data de 10.06.2016, sub nr. 25807/299/2016, susţinând că ordonanţa de plată a fost emisă cu încălcarea art. 1014 Cod procedură civilă, întrucât creanţa nu este certă, existând dubii asupra sumelor datorate, nefiind însuşite prin semnătură.

În drept, cererea în anulare a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1023 Cod procedură civilă.

În dovedirea cererii în anulare, petenta-debitoare a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Cererea în anulare a fost semnată de către director executiv K.Y.I..

La data de 11.07.2016, intimata-creditoare a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii în anulare a ordonanţei de plată, întrucât sunt îndeplinite condiţiile impuse de lege privitor la existenţa prejudiciului cert, lichid şi exigibil şi la realizarea procedurii prealabile obligatorii.

La primul termen de judecată, instanţa a invocat, din oficiu, excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a persoanei care a semnat cererea în anulare.

Analizând susţinerile petentei-debitoare şi înscrisurile aflate la dosar în vederea soluţionării excepţiei lipsei calităţii de reprezentant, instanţa reţine următoarele:

La fixarea primului termen de chemare în judecată în prezentul dosar, instanţa a constatat că cererea formulată în numele persoanei juridice nu este însoţită de dovada calităţii de reprezentant a persoanei care a semnat-o şi, prin rezoluţia din data de 17.06.2016, a stabilit obligaţia petentei-debitoare de a depune extras de la Registrul Comerţului din care să rezulte calitatea de reprezentant legal pentru director executiv K.Y.I., conform art. 151 alin. 4 Cod procedură civilă, sub sancţiunea anulării cererii.

Petenta-debitoare nu şi-a îndeplinit această obligaţie până la termenul acordat, deşi i s-a adus la cunoştinţă obligaţia stabilită prin Rezoluţia din data de 17.06.2016, astfel cum reiese din dovada de înmânare din data de 28.06.2016 (fila 14), citaţia fiind primită de persoana însărcinată cu primirea corespondenţei la sediul indicat în cerere.

Conform art. 82 alin. 1 Cod procedură civilă, când instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor, iar dacă acestea nu se acoperă cererea va fi anulată.

Potrivit art. 151 alin. 4 Cod procedură civilă, reprezentanţii persoanelor juridice de drept privat vor depune, în copie, un extras din registrul public în care este menţionată împuternicirea lor.

Or, din certificatul constatator nr. 271594/08.06.2016 emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului reiese că director executiv K.Y.I. nu este înregistrat în calitate de persoană împuternicită să reprezinte societatea F.I. S.R.L., singura persoană care are această calitate fiind administratorul G.F.. În consecinţă, este nereală menţiunea din cererea în anulare conform căreia directorul executiv K.Y.I. ar avea calitatea de reprezentant legal al societăţii.

Această persoană nu are nici calitatea de reprezentant convenţional, întrucât decizia administratorului unic din data de 30 decembrie 2015, prin care cetăţeanul bulgar K.Y.I. a fost împuternicit să se ocupe de administrarea curentă a societăţii nu face dovada dreptului de reprezentare în faţa instanţei, întrucât nu cuprinde nicio menţiune referitoare la reprezentarea persoanei juridice în justiţie, iar persoana împuternicită nu are calitatea de consilier juridic sau de avocat, conform art. 84 alin. 1 Cod procedură civilă.

Pentru aceste considerente, constatând că, deşi petentei-debitoare i-a fost pusă în vedere obligaţia de a face dovada calităţii de reprezentant până la termenul acordat, aceasta nu s-a conformat obligaţiei stabilite, cererea nefiind însuşită de către reprezentantul societăţii înscris în Registrul Comerţului, ci de către o persoană care nu poate avea calitatea de reprezentant convenţional al persoanei juridice, în conformitate cu art. 82 alin. 1 raportat la art. 151 alin. 4 şi la art. 84 alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa va admite excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant şi va anula, pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant, cererea formulată în numele petentei-debitoare.

În conformitate cu art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa va constata că intimata-creditoare nu a solicitat cheltuieli de judecată.

 PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant.

În temeiul art. 82 Cod procedură civilă, anulează pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant cererea în anulare formulată în numele petentei-debitoare S.C. F.I. S.R.L., având C.U.I. …., înmatriculată la O.N.R.C. sub nr. …., cu sediul în …., în contradictoriu cu intimata-creditoare S.C. L.S.R. S.R.L., având C.U.I. …., înmatriculată la O.N.R.C. sub nr. …, cu sediul în ….

Constată că intimata-creditoare nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12.07.2016.