Fond funciar

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 293/2014

Şedinţa publică de la 06 Februarie 2014

Obiectul cauzei:fond funciar

INSTANŢA

Asupra recursurilor civile de faţă,

Constată că prin cererea de chemare în judecată, înregistrată  la data de 14.01.2005 şi precizată ulterior, reclamantul Primarul comunei Mărăcineni - (...)  a  solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâţii (...) şi Comisia Locală de Fond Funciar Mărăcineni, ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună constatarea nulităţii absolute a procesului - verbal de punere în posesie cu nr. (...) eliberat de comisie.

În motivarea acţiunii s-a susţinut că prin acest proces - verbal pârâtul a fost pus în posesie cu suprafaţa de 2,14 ha., teren situat în punctul „Drumul Coandei - La canton”, în comuna Mărăcineni, sat. Argeşelu, cu încălcarea gravă a prevederilor Legii nr. 18/1991 şi a hotărârilor comisiei judeţene. Pârâtului i s-a atribuit teren agricol intravilan conform P.U.G., în loc să-i fie retrocedat terenul pe fostul amplasament, teren care a fost donat la stat de autorul său cu Decretul nr. 115/1959, pentru care a fost validat cu acţiuni. S-a mai arătat că în baza dispoziţiilor art. III alin. 1 lit. c) din Legea nr. 169/1997, procesul - verbal este lovit de nulitate absolută pentru că: terenul este situat în intravilan şi a fost revendicat de către proprietarii iniţiali, validaţi cu Hotărârile cu nr. 1948/1992 şi nr. 92/1994 şi care până în prezent nu au primit acte de reconstituire, iar autorul pârâtului nu figurează pe anexa 14c la Hotărârea cu nr. 1948/1992 şi 92/1994, ci pe anexa 19 a Hotărârii cu nr. 76/1991 şi pe anexa 1 a Hotărâri nr. 106/1991, cu acţiuni, trebuind să primească teren de la instituţiile agricole unde era acţionar, iar nu în pct. „Drumul Coandei - La Canton” S-a mai susţinut că pârâtul nu are posesia terenului, ci proprietarii iniţiali deţin, în fapt, suprafaţa respectivă; prin Hotărârea cu nr. 92/1994 s-a validat diminuarea patrimoniului S.C. P.  S.A. Mărăcineni, cu suprafaţa de 66 ha., urmând ca acţionarii cuprinşi în anexa 14c să-şi primească efectiv terenurile deţinute anterior cooperativizării, printre aceştia nefigurând şi autorul pârâtului.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. III, alin. 1, lit. c coroborat cu art. III, alin. 2 din Legea nr. 169/1997.

Pârâtul (...) prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă. A arătat că  dreptul primarului de a formula acţiune în temeiul art. III din Legii nr. 169/1997 se referă doar la terenurile care aparţin domeniului public. Pe de altă parte, cererea este lipsită de interes, primarul acţionând în interesul altei persoane, respectiv, (...) , care pretinde terenul şi care a formulat acţiune pentru anularea procesului - verbal, respinsă însă conform sentinţei civile cu nr. 415/2004, definitivă şi irevocabilă. Este statuat cu autoritate de lucru judecat că procesul - verbal este eliberat în conformitate cu dispoziţiile legale; pârâtul stăpâneşte ca urmare a protocolului încheiat între S.C. A. Ş. şi comisia locală de fond funciar.

Pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Mărăcineni, prin întâmpinare  a achiesat la acţiunea formulată de reclamant.

Prin încheierea de şedinţă din data de 31.03.2005 au fost respinse excepţiile inadmisibilităţii, lipsei de interes şi autorităţii de lucru judecat ca neîntemeiate.

La termenul din data de 19.05.2005 s-a depus cerere de intervenţie de către numitul (...)  ,  prin care s-a solicitat să se admită acţiunea reclamantului.

În motivarea cererii s-a susţinut că terenul în litigiu a aparţinut autorului intervenientului, după cum rezultă din registrul agricol, cererea de înscriere în C.A.P. formulată de defunctul (...)  şi cererea de reconstituire formulată de (...)  . Pârâtul şi autorii săi nu au deţinut niciodată teren în pct. „Drumul Coandei - La Canton” şi nici nu s-au înscris în C.A.P. cu acest teren.

Pârâtul a fost validat ca acţionar pe anexa 19, la I.A.S. Piteşti, iar terenul în litigiu nu a fost niciodată al I.A.S. Piteşti. Autorul intervenientului a fost validat în baza Legii nr.18/1991, prin cei doi moştenitori: (...)  şi (...)  , întrucât a avut teren în pct. „Drumul Coandei - La Canton”.

La acelaşi termen, numitul (...)  , a formulat cerere de intervenţie în interes propriu, solicitând anularea procesului - verbal de punere în posesie eliberat pârâtului.

În motivarea acestei intervenţii s-a arătat că prin Hotărârea cu nr. 76/1991 a Comisiei Judeţene Argeş de fond funciar, anexa 3, poziţia 68, s-a dispus validarea autorului (...)  pentru 0,84 ha., însă nici până în prezent nu s-a dispus punerea efectivă în posesie, deşi, potrivit art. 13 din Legea nr.18/1991, punerea în posesie a autorului (...)  trebuia făcută pe vechiul amplasament, conform titlului de proprietate cu nr. 353580/17.01.1948.

La data de 15.06.2005, numita (...)  a formulat cerere în intervenţie, solicitând admiterea acţiunii reclamantului. S-a arătat că terenul cu care pârâtul (…) a fost pus în posesie cuprinde şi o parte din terenul care a aparţinut autorului (...)  şi pentru care a fost validat cu 0,75 ha. prin Hotărârea cu nr. 76/1991, anexa 1, poziţia 277. De asemenea, prin anexa 14c a Hotărârii cu nr. 1948/1992, autorul a devenit acţionar al P.  S.A. Mărăcineni, urmând ca, potrivit Hotărârii cu nr. 92/1994, acţionarii cuprinşi în anexa 14c, să primească efectiv terenurile.

S-a mai arătat că terenurile din pct. „La canton” se află în intravilanul localităţii şi în posesia proprietarilor de drept cărora nu li s-au emis încă acte de proprietate. Deşi, prin procesul - verbal cu nr. 1242/03.08.1994, S.C. P.  a predat Comisiei Comunale de Fond Funciar Mărăcineni terenuri pentru punerea în aplicare a Hotărârii cu nr. 92/1994, aceasta din urmă a emis procese - verbale de punere în posesie acţionarilor cuprinşi în anexa 19.

Intervenienta (...)  şi-a precizat cererea în sensul că, aceasta este formulată în interes propriu şi a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a procesului - verbal de punere în posesie cu nr. 1346/11.12.1996, pentru suprafaţa de 0,75 ha. din pct. „La Canton”. S-a susţinut şi că  procesul - verbal este lovit de nulitate raportat la dispoziţiile art. 3, pct. 1, lit. a din Legea nr. 169/19967, modificată prin Legea nr. 247/2005.

La aceeaşi dată s-a depus de către numita (...) , cerere de intervenţie în interes propriu, prin care, în contradictoriu cu pârâtul (...) , Comisia Locală pentru aplicarea Legea nr. 18/1991 a comunei Mărăcineni şi Comisia Judeţeană pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 a judeţului Argeş, s-a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a procesului - verbal de punere în posesie cu nr. 1346/1996 pentru suprafaţa de 2.000 mp.

Prin sentinţa civilă nr.533/2.02.2006 a Judecătoriei Piteşti a fost admisă excepţia autorităţii de lucru judecat în privinţa cererii de intervenţie a numitului (...), a fost respinsă excepţia lipsei de lipsei de interes şi calităţii procesuale active a reclamantului (...) , a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Comisiei Judeţene de Fond Funciar Argeş, au fost respinse acţiunea cât şi cererile de intervenţie ale numiţilor Marinescu Constanin şi (...) . De asemenea s-a dispus disjungerea cererilor de chemare în judecată formulate de numitele (...) şi (...)  .

S-a reţinut de către instanţă că Primarul comunei Mărăcineni a solicitat constatarea nulităţii procesului - verbal de punere in posesie nr. 1346/1996, eliberat pârâtului (…), prin care acestuia i s-a atribuit  suprafaţa de 2,14 ha. în pct. „La canton - Drumul coandei”; pârâtul (...) a fost validat prin Hotărârea nr. 76/2.09.1991, anexa 1, poziţia 8, cu 2,14 ha., în acţiuni la I.A.S. Piteşti ca urmare a trecerii la G.A.S. a suprafeţei de 2,14 ha., conform Decretului nr. 115/1959 ; conform adresei nr. 1105/24.09.1996 a S.C. A.  S.A. Piteşti , prin protocolul din 23.08.1996 încheiat cu Comisia de fond funciar Mărăcineni, societatea a predat 29,66 ha., teren cu livadă, pentru a fi dată în proprietate cetăţenilor validaţi acţionari prin anexa 19 a Hotărârii nr. 76/1991 şi nr. 65/1993, suprafaţă de teren ce se află în parcele L 350 , De 349 si L 350 , situate la 01.01.1990 în extravilanul comunei Mărăcineni. S-a mai reţinut că astfel cum rezultă şi din adresa nr. 1358/5.11.1996 a S.C. A.  S.A. , terenurile au fost predate acţionarilor din anexa 19, printre care se  numără şi pârâtul, pus în posesie prin procesul - verbal nr. (...) .

S-a mai reţinut că prin Hotărârea nr. 1948/1992 a Comisiei Judeţene de fond funciar Argeş  s-au validat propunerile de reconstituire a dreptului de proprietate pentru 67 persoane cuprinse în anexa 14c, iar prin Hotărârea nr. 92/1994 s-a hotărât diminuarea patrimoniului S.C. P.  S.A. Mărăcineni cu 66 ha.,  urmând ca acţionarii cuprinşi în anexa 14c să-şi primească efectiv terenurile; prin procesul - verbal nr. 78/2.08.1994 încheiat între S.C. P.  S.A. şi Comisia comunală Mărăcineni, s-a predat suprafaţa de 67,89 ha..

Prin decizia civilă cu nr. 1275/R/30.11.2006  Tribunalul Argeş – Secţia Civilă a admis recursurile declarate de: reclamant,  intervenientul (...) , intervenienta (...) , a fost casată sentinţa recurată şi a fost trimisă cauza spre rejudecare.

Pentru a se pronunţa această soluţie s-a reţinut că instanţa de fond  nu a analizat aspectele legate de terenul în litigiu privind eliberarea procesului – verbal de punere în posesie în pct. „Drumul Coandei” sau „La Canton”, respectiv amplasamentul acestuia în perimetrul fostului I.A.S. Piteşti sau pe raza com. Mărăcineni; nu s-a analizat dacă pârâtul a fost pus în posesie pe terenul aflat la I.A.S. sau pe cel aparţinând altor persoane care au fost validate; nu s-a analizat situaţia juridică la 01.01.1990 şi modul de preluare din patrimoniul autorului pârâtului, cât şi dacă acest teren este intravilan sau extravilan; nu s-a analizat dacă la validarea acestuia s-a avut în vedere retrocedarea terenului donat la stat de autor în baza Decretului nr.115/1959; nu s-a stabilit dacă pe terenul în litigiu au fost validate şi alte persoane îndrituite impunându-se efectuarea în cauză a unui raport de expertiză. S-a apreciat şi că recursul intervenientului (…) este fondat reţinând că în cauză nu există autoritate de lucru judecat, iar cererea intervenientei (...)  trebuia să fie soluţionată împreună cu cererea principală.

În faţa instanţei de fond, după casare, s-au administrat probele cu înscrisuri, expertiză tehnică topografică şi au fost audiaţi martorii: (...) , (...) , (...) , pentru ca la termenul de judecată din data de 14.05.2008 să se formuleze concluzii asupra fondului cauzei şi excepţiilor.

Prin sentinţa civilă nr.2982/21.05.2008 a Judecătoriei Piteşti a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului (...), a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active a intervenientului (...), a fost respinsă excepţia autorităţii de lucru judecat privind cererea de intervenţie în interesul reclamantului, formulată de intervenientul (...), a fost respinsă excepţia autorităţii de lucru judecat privind cererea de intervenţie a intervenientului (...), a fost respinsă cererea de chemare în judecată şi a fost respinsă cererile de intervenţie.

Pentru a pronunţa această soluţie , prima instanţă a reţinut că excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului (...)  nu e fondata,  avându-se în vedere dispoziţiile art. III alin. 2 din Legea nr.169/1997, astfel cum a fost modificată, , concluzionându-se că există în persoana primarului identitate între acesta şi titularul dreptului în raportul juridic dedus judecăţii.

În privinţa excepţiei lipsei calităţii procesuale active a intervenientului (...) , s-a reţinut că, potrivit actelor de stare civilă depuse în dosarul de recurs la filele 214 – 216 , intervenientul este fiul lui Natural şi (...) , iar aceasta din urmă, la data de (…), s-a căsătorit cu autorul (...)  (căsătorie înregistrată sub nr. (…) în Registrul Stării Civile al com. Mărăcineni). Deasemenea s-a mai reţinut că potrivit certificatului de deces aflat în copie la fila 109, la data de (…), a decedat numitul (...)  (fiul lui (…) şi (…)), deces înregistrat sub nr. (…) în Registrul Stării Civile al comunei Mărăcineni, iar conform certificatului de deces aflat în copie la aceeaşi filă se constată că numita (...) (mama intervenientului (...) ), a decedat la data de (…), deces înregistrat sub nr. (…) în acelaşi registru. În acest sens, s-a observat că  intervenientul (...) este moştenitor al autorului (...) prin retransmiterea succesiunii, prin mama sa (...) .

În ceea ce priveşte excepţia autorităţii de lucru judecat asupra intervenţiei în interesul reclamantului formulată de numitul (...) s-a reţinut că este  adevărat că a mai existat un litigiu anterior în care intervenientul de astăzi a solicitat anularea aceluiaşi proces – verbal de punere în posesie (filele 153-161 dosar iniţial), însă întrucât în prezenta cauză interveninetul (...) a intervenit numai în interesul reclamantului (...) , susţinând apărările acestuia, cererea de intervenţie accesorie nu este o veritabilă acţiune, ci o apărare în sprijinul reclamantului, urmând în mod obligatoriu soluţia adoptată în privinţa acţiunii, neavând un obiect propriu.

În privinţa excepţiei autorităţii de lucru judecat invocată privitor la intervenţia numitului (...) , s-a arătat că prin decizia de casare, analizându-se recursul acestuia din urmă, s-a stabilit irevocabil că nu există autoritate de lucru judecat în privinţa cererii sale (fila 231 dosar recurs), urmând ca să fie respinsă în baza dispoziţiilor art. 1201 din C. civ.

În ce priveşte cererile de intervenţie formulate de (...)  şi (...)  , s-a arătat că  în urma disjungerii cererilor de intervenţie din prezenta cauză (prin sentinţa civilă cu nr. 533/02.02.2006 a Judecătoriei Pitzeşti), s-a format dosarul cu nr. 1402/280/2006, în cadrul aceleaşi instanţe (Judecătoria Piteşti), în care a fost pronunţată sentinţa cu nr. 5312/04.12.2006, sentinţă prin care s-au admis: excepţia lipsei calităţii procesuale active, excepţia lipsei de interes şi excepţia autorităţii de lucru judecat, fiind respinsă acţiunea (filele 287, 288), iar recursul formulat împotriva acestei sentinţe a fost respins prin decizia cu nr. 859/R/28.05.2007 a Tribunalului Argeş – Secţia Civilă (filele 284-286). S-a mai arătat că s-a formulat şi calea de atac extraordinară a contestaţiei în anulare, însă aceeaşi instanţă a respins cererea pronunţând decizia cu nr. 1258/R/17.09.2007 (filele 282-283), subliniindu-se că în mod irevocabil instanţele judecătoreşti s-au pronunţat în privinţa celor două cereri de intervenţie disjunse din prezenta cauză, ceea ce a făcut ca instanţa să stabilească prin încheierea din data de 05.12.2007 cadrul procesual în sensul că nu sunt părţi şi numitele (...)  şi (...)  .

În ce priveşte fondul cauzei s-a reţinut că ,din înscrisurile depuse de  către pârâta Comisia Locală  de Fond Funciar Mărăcineni , cât şi de către reclamantul (...) , rezultă că pârâtul (...)  , a fost validat prin Hotărârea cu nr. 76/02.09.1991 emisă de către pârâta comisie judeţeană (filele 56, 57 dosar iniţial), în următoarea modalitate: la I.A.S. Piteşti, numitul (...) cu suprafaţa de 2,14 ha., poziţia 8 (anexa 2 la hotărâre).

Prin Hotărârea cu nr. 1948/26.11.1992, emisă de pârâta comisie judeţeană, au fost validaţi şi numiţii (...)  şi (...)  pentru suprafeţele de 0,76 ha. şi 0,97 ha. (anexa 14c, pct. 30, 39), sub formă de acţiuni la S.C. P.  S.A., iar nu la I.A.S. Piteşti (filele 63-65 dosar iniţial).Ulterior prin Hotărârea cu nr. 92/16.06.1994, aceeaşi comisie judeţeană, validează diminuarea patrimoniului S.C. P.  S.A. Mărăcineni cu suprafaţa de 66 ha., urmând ca acţionarii cuprinşi în anexa 14c să-şi primească efectiv terenurile (fila 66 dosar iniţial).

Această dispoziţie a fost luată de către pârâtă în urma adresei cu nr. 54/06.06.1994 emisă de S.C. P.  S.A. prin care s-a solicitat diminuarea cu 66 ha. a patrimoniului său cu motivarea că nu dispune de fonduri băneşti necesare lucrărilor agricole; din conţinutul aceleaşi hotărâri se reţine că anexa 14c este cea menţionată în Hotărârea cu nr. 1948/1992.

Astfel, autorului intervenienţilor cât şi numitului (...)  trebuia să li se reconstituie dreptul de proprietate, pentru suprafeţele validate, încă din anul 1994, asupra terenurilor predate în acest scop de către S.C. P.  S.A. (asupra celor 66 ha.).

În concluzie, s-a arătat că din înscrisurile prezentate mai sus, reiese că pârâtul a beneficiat de punerea în posesie asupra terenului care a fost predat în acest scop de către continuatoarea I.A.S. Piteşti, teren deţinut pe raza comunei Mărăcineni, iar nu pe terenul care a fost predat pentru punerea în posesie a autorului intervenientului sau a numitului (...) . Aceştia din urmă beneficiaseră încă din anul 1994 de o hotărâre de validare prin care se transmisese către comisia locală o suprafaţă de 66 ha. în vederea punerii lor în posesie, suprafaţă care diferă de cea care a fost predată în anul 1996 pârâtului.

Identificarea exactă a suprafeţei de teren asupra căruia pârâtul (...) a fost pus în posesie s-a realizat atât prin adresele prezentate mai sus cât şi prin raportul de expertiză efectuat în cauză de către d-na expert (…) (filele 400-404); conform concluziilor acesteia parcela cu nr. 344, din care face parte terenul în litigiu, conform registrului cadastral din 1983 aparţinea A.E.S.C.L. Mărăcineni, instituţie din care s-a format A.E.S.C.P. Mărăcineni, transformată în S.C. P.  S.A. Mărăcineni, societate care a fuzionat prin absorbţie cu S.C. A.  S.A. În patrimoniul A.E.S.C.L. Mărăcineni a avut aport şi C.A.P. Mărăcineni şi I.A.S. (fila 402). Succesorul I.A.S. Piteşti este S.C. A.  S.A. (fila 403).

Prin decizia civilă nr. 791/R/2008 Tribunalul Argeş a admis recursurile declarate de pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Mărăcineni, intervenienţii (...) şi (...)  , a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare.

 Pentru a pronunţa această soluţie tribunalul a reţinut că, în principiu, pârâtul nu prezintă interes în formularea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti, prin care s-a respins acţiunea introdusă de către reclamant. Însă în cazul unei acţiuni în constatarea nulităţii absolute a unui act de reconstituire , introdusă de către Primar, în  baza art.III din Legea nr.169/1997, in contradictoriu şi cu comisia locală de fond funciar, în calitate de emitentă a actului de reconstituire contestat, dacă o asemenea acţiune este respinsă , interesul de a introduce o cale de atac împotriva unei asemenea soluţii aparţine şi comisiei locale de fond funciar. O astfel de soluţie este justificată de faptul că atât primarul , cât şi comisia locală de fond funciar, sunt reprezentanţi legali ai Statului, în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, care trebuie să vegheze la respectarea legii, cu ocazia emiterii titlului de proprietate. Astfel deşi potrivit art. III alin 2 din Legea nr.169/1997, se conferă legitimare procesuală activă primarului în promovarea unei acţiuni în constatarea nulităţii absolute a actelor de reconstituire, el acţionează în calitate de reprezentant legal al Statului, care veghează la legalitatea actelor de reconstituire ulterior emiterii acestora .Însă este de reţinut că primarul , potrivit art. 2 alin 1 lit.a) din Regulamentul aprobat prin HG nr.890/2005, are şi calitatea de preşedinte al comisiei locale de fond funciar, care este de asemenea reprezentantul legal al statului în procedura de reconstituire, ocazie cu care verifică legalitatea actelor de reconstituire cu prilejul emiterii acestora. În consecinţă, tribunalul apreciază că având în vedere particularitatea specială a acţiunilor în constatarea nulităţii absolute a actelor de reconstituire întemeiate pe art.III din Legea nr.169/1997, comisia locală de fond funciar , ce a avut calitate de pârât, justifică interesul în promovarea recursului împotriva hotărârii judecătoreşti, prin care s-a respins acţiunea în constatarea nulităţii absolute a actelor de reconstituire, acţiune ce a fost introdusă de către primar

S-a apreciat că deşi acţiunea în constatarea nulităţii absolute a procesului verbal de punere în posesie nr.1346/1996 a fost introdusă de către numitul (...) , primarul comunei Mărăcineni, iar recursul a fost formulat de către Comisia Locală de Fond Funciar Mărăcineni, emitenta procesului verbal contestat, recursul declarata de această pârâtă este bazat pe un interes legitim, neputând fi împiedicată exercitarea căi de atac de omisiunea dolosivă a reclamantului (...)  de a exercita calea de atac a recursului drept pentru care a fost respinsă excepţia lipsei de interes privind recursul Comisiei Locale de Fond Funciar Mărăcineni, excepţie invocată de către intimaţii-pârâţi (...) şi (...) .

S-a reţinut în ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii recursului formulat de intervenientul accesoriu (...) şi intervenineta (...) , că şi aceasta este neîntemeiată. Este adevărat că potrivit art.56 c.proc.civ.recursul făcut de către intervenientul accesoriu se socoteşte neavenit dacă partea pentru care a intervenit nu a făcut ea însăşi recurs, însă astfel cum s-a arătat deja pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Mărăcineni, deşi chemată în calitate de pârât, avea în cauză acelaşi interes ca şi reclamantul, care de astfel este şi preşedintele Comisiei Locale de Fond Funciar Mărăcineni, astfel că intervenţiile mai sus menţionate, prin care s-a solicitat verificarea legalităţii procesului verbal de punere în posesie nr.1346/1996, pot fi socotite ca fiind făcute şi în interesul Comisiei Locale de Fond Funciar Mărăcineni, care a astfel cum s-a arătat deja, a promovat recurs . În ce priveşte motivul de recurs , privind lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului (...), tribunalul a reţinut că acesta este neîntemeiat pentru următoarele considerente:

Astfel, potrivit art.243 alin 2 c.proc.civ. coroborat cu art.243 alin 1 pct.1 c.proc.civ., intervenirea decesului uneia dintre părţi, intervenit în intervalul cuprins între data închiderii dezbaterilor şi data pronunţării hotărârii, nu este de natură a împiedica pronunţarea hotărârii în contradictoriu cu partea decedată după data închiderii dezbaterilor. Întrucât o asemenea dispoziţie este specială , aceasta este derogatorie de la regula prevăzută în 41 alin 1 c.proc.civ., aplicându-se cu prioritate, în cauză, astfel cum rezultă din certificatul de deces seria (…) (f.42-recurs), pârâtul (...) a decedat la data de (…), după închiderea dezbaterilor ce a operat la data de 14 mai 2008, astfel că în cauză erau incidente dispoziţiile art.243 alin 2 c.proc.civ..

În ce priveşte motivul de recurs , invocat de către recurenta-pârâtă Comisia Locală de Fond Funciar Mărăcineni, intervenienţii (...)  şi (...) , potrivit căruia instanţa a aplicat greşit legea când a analizat legalitatea procesului verbal de punere în posesie contestat, neconformându-se în totalitate indicaţiilor instanţei de casare, tribunalul a apreciat că acesta este întemeiat pentru următoarele considerente:

a) În prealabil este de reţinut, în primul rând,  că avându-se în vedere dispoziţiile art.III alin 1 din Legea nr.169/1997, aprecierea legalităţii unui act de reconstituire se face în funcţie de dispoziţiile legale în vigoare la data emiterii actului de reconstituire contestat, neputându-se aplica dispoziţii legale modificate ulterior , acestui moment, întrucât acest fapt ar echivala cu o aplicare retroactivă a dispoziţiilor legale menţionate, ceea ce ar fi de natură a încălca principiul neretroactivităţii legii civile, consacrat de art.15 alin 2 din Constituţie.

În al doilea rând, este de arătat că simpla reconstituire a dreptului de proprietate, pe un alt amplasament , nu este de natură a deteremina eo ipso anularea actelor de reconstituire, mai ales că principiul reconstituirii dreptului de proprietate pe fostul amplasament a fost consacrat expresis verbis, de abia prin Legea nr.1/2000, astfel că anterior era posibilă reconstituirea dreptului de proprietate pe alt amplasament cu respectarea dispoziţiilor legale incidente.

În al treilea rând, este de menţionat că atunci când acţiunea în nulitatea absolută întemeiată pe art.III din Legea nr.169/1997, este introdusă de către primar, acesta nu poate invoca o culpă a autorităţilor, ci doar fapta unei terţe persoane (inclusiv a persoanei beneficiare), pentru a justifica desfiinţarea actelor de reconstituire, întrucât în caz contrar s-ar realiza o încălcarea a principiului securităţii raporturilor juridice, consacrat de art.6 din CEDO [ Hotărârea CEDO în cauza Jones c.României din data de 3 februarie 2009, §39-40], precum şi o privare de proprietate incompatibilă cu art. 1 din Protocolul nr.1 din CEDO[Hotărârea CEDO în cauza Tăşcuţă ş.a. c.României din data de 30 noiembrie 2008, §38-40]

b)În cauză, având în vedere că procesul verbal de punere în posesie a fost emis la data de 11.12.1996, tribunalul apreciază că legalitatea acestuia trebuie analizată în raport de dispoziţiile Legii nr.18/1991, în forma iniţială şi ale Regulamentului aprobat prin HG nr. 131/1991, republicat, dispoziţii legale în vigoare la data emiterii procesului verbal contestat.

c) Prin cererea de chemare în judecată, primarul (...)  a invocat motivul de nulitate absolută prevăzut de art.III alin 1 lit.c) din Legea nr.169/1997. Potrivit art.III  alin 1 lit. c) din Legea nr.169/1997 sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităţilor, terenuri revendicate de către foştii proprietari. Pentru incidenţa acestui caz de nulitate este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: la data reconstituirii sau constituirii dreptului de proprietate terenul să fi fost revendicat de către foştii proprietari, să existe un act de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în favoarea unor persoane neîndreptăţite, actele de reconstituire să privească terenuri din intravilan. În ce priveşte ultima condiţie, trebuia avută în vedere categoria de folosinţă din momentul emiterii  actului de reconstituire contestat, astfel că o eventuală trecere ulterioară a terenului din extravilan în extravilan nu determină anularea actului de reconstituire contestat.

În cauză, astfel cum rezultă din probele administrate, pârâtul (...) a fost validat prin HCJ nr.76/1991, anexa 2, poziţia 8  cu suprafaţa de 2, 14 ha, teren cu destinaţie agricolă.

Prin HCJ nr.1948/1992, anexa 14 c, poziţia 30 (f.60, dosar iniţial) a fost validat dreptul de proprietate al autorului intervenienţilor , numitul (...) , sub forma acordării de acţiuni la SC P.  SRL, iar prin HCJ nr.92/1994 a fost validată diminuarea patrimoniului SC P.  SRL Mărăcineni cu suprafaţa de 66 ha, care urmau a fi atribuite persoanelor ce fuseseră validate prin HCJ nr.1948/1992, anexa 14 c (f.66, dosar iniţial) .

De asemenea potrivit adresei nr.1105/1996 (f.22, dosar fond), SC A.  SRL a predat la data de 23.08.1996  prin protocol suprafaţa de 29,66 ha, pentru a fi retrocedată cetăţenilor validaţi cu acţiuni, potrivit HCJ nr.76/1991, deci inclusiv pârâtului (...)  , suprafaţă care potrivit adresei nr.19811/6.01.2005 a OCPI Argeş se afla la data de 1.01.1990 în extravilanul comunei Mărăcineni

Tribunalul a statuat că se impune a se verifica :1.dacă suprafaţa predată Comisiei Locale de Fond Funciar Mărăcineni, prin HCJ nr.92/1994 (66 ha) se suprapune cu suprafaţa de 29,66 ha, predată prin protocolul din data de 23.08.1996; 2.dacă terenul pentru care s-a realizat punerea în posesie a autorului pârâţilor, numitul (...) potrivit procesului verbal de punere în posesie nr.1346/1996, făcea parte din suprafaţa de 29,66 ha, predată prin protocolul din data de 23.08.1996; 3. dacă terenul pentru care s-a realizat punerea în posesie a autorului pârâţilor, numitul (...) potrivit procesului verbal de punere în posesie nr.1346/1996, făcea parte din suprafaţa predată Comisiei Locale de Fond Funciar Mărăcineni, prin HCJ nr.92/1994 (66 ha); 4. dacă terenul pentru care s-a realizat punerea în posesie a autorului pârâţilor, numitul (...) potrivit procesului verbal de punere în posesie nr.1346/1996, făcea parte la data emiterii procesului verbal de punere în posesie din intravilanul localităţii; motiv pentru care s-a casat sentinţa şi s-a trimis cauza spre rejudecare în vederea completării raportului de expertiză tehnică specialitatea topografie cu obiectivele mai sus menţionate, necesare pentru a se verifica dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de art.III alin 1 lit.c) din Legea nr.169/1997.

În ce priveşte recursul formulat de către intervenienta (...) , tribunalul a reţinut că acesta este neîntemeiat întrucât principiul autorităţii de lucru judecat presupune, în ideea asigurării stabilităţii raporturilor juridice, ca o chestiune litigioasă, odată tranşată de instanţă, să nu mai poată fi adusă înaintea judecăţii, iar, pe de altă parte, ca ceea ce a stabilit o primă instanţă să nu fie contrazis prin hotărârea unei instanţe ulterioare. Autoritatea de lucru judecat nu se manifestă doar sub forma excepţiei procesuale (non bis in idem), ci şi sub forma prezumţiei de lucru judecat, altfel spus, a efectului pozitiv al lucrului judecat, care presupune ca ceea ce a stabilit o instanţă să nu fie contrazis de cea ulterioară. Potrivit prezumţiei lucrului judecat (art. 1200 pct. 4, cu referire la art. 1202 alin. 2 din C.civ.), o hotărâre irevocabilă exprimă realitatea raporturilor juridice dintre părţi (res judicata pro veritate habetur), neputându-se primi vreo dovadă contrară, faţă de caracterul absolut al prezumţiei (art. 1202 alin. 2 din C.civ.).[în acelaşi sens: I.C.C.J., s.civ.şi de propr.int., dec.nr.5834/2007]

A reţinut Tribunalul că  prin sentinţa civilă nr. 533/02.02.2006 a Judecătoriei Piteşti , s-a dispus disjungerea cererilor de intervenţie formulate de intervenientele (...)  şi (...)  , formându-se dosarul cu nr. 1402/280/2006, în care a fost pronunţată sentinţa cu nr. 5312/04.12.2006 a Judecătoriei Piteşti, sentinţă prin care s-au admis excepţia lipsei calităţii procesuale active, excepţia lipsei de interes şi excepţia autorităţii de lucru judecat, fiind respinsă acţiunea (f. 287, 288, dosar fond), iar recursul formulat împotriva acestei sentinţe a fost respins prin decizia nr. 859/R/28.05.2007 a Tribunalului Argeş – Secţia Civilă (f. 284-286, dosar fond). În consecinţă, având în vedere că prin hotărârile judecătoreşti mai sus menţionate a fost soluţionată cererea de intervenţie formulată de intervenienta (...) , tribunalul a apreciat că aceasta nu mai poate repune în discuţie, cererea sa de intervenţie, operând efectul pozitiv al hotărârii judecătoreşti, mai ales că prin decizia civilă nr.859/R/28.05.2007 a Tribunalului Argeş, a fost analizat chiar fondul acestei cereri de intervenţie.

Pentru aceste considerente, tribunalul a reţinut  că în mod corect, s-a stabilit de către prima instanţă prin încheierea de şedinţă din data de 5.12.2007, că relamanta (...)  , nu mai are calitate procesuală în cauză, câtă vreme cererea sa de intervenţie a fost soluţionată pe cale separată, în mod irevocabil.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti sub nr. 19727/280/2010.

În fond, după casare, (...)  a formulat noi cereri de intervenţie ce au fost respinse prin încheierile pronunţate în dosar pentru motivele expuse în cuprinsul încheierilor

Pe parcursul procesului pârâţii (…) au vândut drepturile succesorale numitului (...) conform contractului nr. (...)

Reclamantul a completat cererea de chemare în judecată sub aspectul cadrului procesual pasiv, solicitând introducerea în cauză în calitate de pârât a numitului (...)

Pârâtul (…) a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, excepţie ce a fost unită cu fondul cauzei. S-a administrat proba cu expertiză tehnică, potrivit îndrumărilor deciziei de casare.

Prin sentinţa civilă nr. 1639/19.02.2013 a Judecătoriei Piteşti a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului.

Au fost respinse  cererea de chemare în judecată şi  cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienţii (...)  C. Maria, (...)  C. Ion, ,  Lupu Niculina, şi (...)  C. Constantin.

A fost respinsă cererea de intervenţie în interesul reclamantului formulată de intervenientul (...) .

Au fost obligaţi reclamantul,  intervenientul (...) şi intervenienţii în interes propriu – moştenitorii autorului (...)  , respectiv (...)  C Maria, (...)  C Ion, Lupu Niculina, (...)  C Constantin la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea pârâţilor (...) şi (...) .

A fost obligat reclamantul să plătească pârâtului (...)  suma de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În adoptarea soluţiei prima instanţă a reţinut următoarea situaţie în fapt şi în drept.

Prima instanţă a reţinut că cererea de chemare în judecată şi cererile de intervenţie se vor analiza prin prisma  motivele de nulitate invocate şi a dezlegărilor în drept date prin decizia de casare.

(...) născut în (…), decedat în (…), autorul pârâţilor (...)  din prezenta cauză, a avut ca autor pe (...) născut în (…), decedat în (…), care la rândul său a avut ca autor pe (...) .

Conform registrului agricol, în anii 1951-1955 în gospodăria lui (...)  născut în (…) figurau ca membri: soţia - (...) născută în (…), fiul -  (...) născut în (…), fiica - (...) născută în (…), mama lui (...)  născut în (…) - (...) născută în (…). Suprafaţa de teren aflată în posesia familiei a fost de 8,84 hectare până în 1954 când s-a redus la 6,04 hectare fără a se indica motivul.

(...) a fost căsătorită cu (...) 

Prin testamentul din 1957 (...) născută în (…) a testat în favoarea lui (...) , născută (...) , fiica sa, o suprafaţă de 18 400 metri pătraţi plus cotitatea disponibilă

(...)  a donat în anul 1942 fiului său (...)  născut în (…) suprafaţa de 180 arii teren, 1,8 hectare, descrisă în contractul depus la fila 112 dos. recurs.

Prin actul de partaj testamentar din 1947 autorul (...)  a stabilit că va reveni lui  (...)  născut în (…)suprafaţa de 6 hectare teren pe lângă terenul donat iar lui (...) , fiica sa , suprafaţa de 4 hectare şi douăzeci arii.

Deci,  (...)  a fost sora lui (...) născut în (…), dreptul de proprietate i s-a reconstituit în mod distinct, neavând legătură cu autorul (...) născut în (…), bunicul pârâţilor (...)  din prezenta cauză

(...) născut în (…) s-a înscris în GAC cu suprafaţa de 2,14 hectare ( Decretul 115/1959) conform procesului verbal din 10.04. 1959 şi înscrisurilor depuse la filele 247, 382 dosar fond anterior ultimei casări  .

Ulterior s-a înscris şi cu suprafaţa de 4,5 hectare – fila 54 dosar iniţial, suprafaţă evidenţiată şi în anexa 2A depusă la fila 121 din dosar fond anterior ultimei casări, menţionând în cerere că  a mai deţinut şi suprafaţa de 1 hectar în perimetrul GAC pentru care nu i s-a dat teren în schimb

Conform raportului de expertiză doar suprafeţele de 0,12 hectare teren din punctul Obăi şi  0,25 hectare teren din punctul Uliţeasca se regăsesc  în actul de partaj testamentar.

Deci autorul (...) născut în (…) a deţinut suprafaţa totală de 9,65 hectare teren anterior înscrierii în GAC.

Este de notorietate faptul că nu toţi cetăţenii, în perioada respectivă, declarau toate terenurile deţinute în proprietate în vederea înscrierii în registrul agricol şi impozitării.

Astfel se explică motivul pentru care autorul  (...) născut în (…) a figurat înscris în registru agricol cu suprafaţa de 6,04 hectare în anul 1959, an în care s-a înscris în GAC cu suprafaţa de 2,14 hectare ( Decretul 115/1959) – fila 68 dosar iniţial, astfel încât, în anul 1960 a figurat înscris cu suprafaţa de 3,90 hectare.

Faptul că nu a figurat înscris în registrul agricol cu întreaga suprafaţă de teren nu înlătură dreptul de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru toate terenurile pe care le-a deţinut anterior cooperativizării.

Tot astfel se explică şi faptul că la data de 14.03.1991 (...) a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 8,32 hectare teren (fila 50 dosar iniţial), anexând actele de proprietate primare, suprafaţă analizată şi în cadrul raportului de expertiză efectuat în prezenta cauză precum şi faptul că ulterior, în 2005, (...) născut în (…) a formulat cerere de reconstituire pentru diferenţa de teren.

(...) născut în (…) a avut doi copii (...) născut în (…) şi (...) născută în (…).

Conform  adeverinţei nr. 1954/25.11.1990 emisă de către pârâta comisie locală (...) a fost validat pentru o suprafaţă de 6 ha prin hotărârea Comisiei Judeţene de Fond funciar nr. 76/1991. (filele 16, 55 dosar iniţial). Această suprafaţă se regăseşte în tabelul anexă 2A

Prin aceeaşi  Hotărârea (filele 56, 57 dosar iniţial) (...) născut în 1909 a fost validat la I.A.S. Piteşti cu acţiuni pentru suprafaţa de 2,14 ha., poziţia 8 anexa 2, respectiv anexa 19 întocmită de Comisia locală de Fond Funciar .

Prin Hotărârea nr. 106/1999 s-a validat propunerea comisiei locale privind validarea unui nr. de 13 persoane ca acţionari în cadrul anexei 19 cu suprafaţa de 34, 49 hectare, inclusiv  autorul (...) cu 1,55 hectare. Această hotărâre este ulterioară emiterii procesului verbal de punere în posesie contestat, astfel încât nu prezintă relevanţă.

Până în prezent au fost puşi în posesie moştenitorii lui (...) născut în (…) pe suprafaţa totală de 5,66 hectare conform raportului de expertiză întocmit în cauză şi proceselor verbale de punere în posesie depuse la dosar.

În această suprafaţă este inclusă şi suprafaţa de 2,14 hectare teren ce formează obiectul procesului verbal de punere în posesie nr. (...) eliberat de Comisia Locală de Fond Funciar Mărăcineni ce se solicită a se constata nul.

În  nici unul dintre actele primare menţionate nu este precizată vreo suprafaţă de teren în pct. „La Coandă” sau „Drumul Coandei”; ceea ce conduce la concluzia că (...) sau autorul său nu au deţinut teren în acel punct.

 Prin Hotărârea cu nr. 1948/26.11.1992, emisă de pârâta comisie judeţeană, a fost validat numitul (...) , autorul intervenienţilor, pentru suprafeţa de 0,76 ha. (anexa 14c, pct. 30), sub formă de acţiuni la S.C. P.  S.A., iar nu la I.A.S. Piteşti (filele 63-65 dosar iniţial).

Prin  Hotărârea cu nr. 92/16.06.1994, aceeaşi comisie judeţeană, a validat diminuarea patrimoniului S.C. P.  S.A. Mărăcineni cu suprafaţa de 66 ha., urmând ca acţionarii cuprinşi în anexa 14c să-şi primească efectiv terenurile (fila 66 dosar iniţial).

Această dispoziţie a fost luată de către pârâtă în urma adresei cu nr. 54/06.06.1994 emisă de S.C. P.  S.A. prin care s-a solicitat diminuarea cu 66 ha. a patrimoniului său cu motivarea că nu dispune de fonduri băneşti necesare lucrărilor agricole; din conţinutul aceleiaşi hotărâri se reţine că anexa 14c este cea menţionată în Hotărârea cu nr. 1948/1992.

Deci , autorului intervenienţilor trebuia să i se reconstituie dreptul de proprietate, pentru suprafeţele validate, încă din anul 1994, asupra terenurilor predate în acest scop de către S.C. P.  S.A. (asupra celor 66 ha.).

Analizând protocolul de predare a terenului de către S.C. P.  S.A. CLFF Mărăcineni se constată că nu s-a predat teren în punctele în litigiu, respectiv în punctele„La Coandă” sau „Drumul Coandei”

Terenul ce a aparţinut autorilor intervenienţilor anterior colectivizării se suprapune cu terenul pe care au fost puşi în posesie moştenitorii lui  (...) născut în (…) potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză, situaţie ce a generat prezentul litigiu.

Potrivit raportului de expertiză efectuat în ciclul procesual anterior a cărui completare s-a dispus prin decizia de casare, parcela cu nr. 344, din care face parte terenul în litigiu, conform registrului cadastral din 1983 aparţinea A.E.S.C.L. Mărăcineni, instituţie din care s-a format A.E.S.C.P. Mărăcineni, transformată în S.C. P.  S.A. Mărăcineni, societate care a fuzionat prin absorbţie cu S.C. A.  S.A. În patrimoniul A.E.S.C.L. Mărăcineni a avut aport şi C.A.P. Mărăcineni şi I.A.S.. Succesorul I.A.S. Piteşti este S.C. A.  S.A.. În  această modalitate terenul a ajuns în patrimoniul S.C. A.  S.A.

Această situaţie rezultă şi din înscrisurile depuse în dosar recurs anterior celei de–a doua casări.

S.C. A.  S.A. a predat la data de 23.08.1996, prin protocol, suprafaţa de 29,66 ha., teren cu livadă intensivă de măr, pentru a fi predată în proprietate cetăţenilor validaţi ca acţionari prin Hotărârile cu nr. 76/1991 şi 65/1993 (adresa cu nr. 1105/24.09.1996 emisă de către S.C. A.  S.A. – fila 22 dosar iniţial.

Din protocolul încheiat la data de 23.08.1996 (fila 23 dosar iniţial) rezultă că s-a predat, de către S.C. A.  S.A., suprafaţa de 29,66 ha. cuprinsă în parcelele L350, De 349 şi L 344; aceste parcele, conform adresei cu nr. 19811/06.01.2005 emisă de către O.C.P.I. Argeş (fila 24 dosar iniţial), se aflau la data de 01.01.1990 în extravilanul com. Mărăcineni, jud. Argeş.

Prin  adresa cu nr. 1358/05.11.1996,  S.C. A.  S.A., a precizat că a preluat de la S.C. P.  S.A. Mărăcineni mai multe suprafeţe de teren, printre care şi suprafaţa de 29,66 ha., teren ocupat cu livadă de măr, situată în com. Mărăcineni, compusă din parcelele: L350 – 13,95 ha., De 349 – 0,54 ha. şi L 344 – 15,15 ha. (fila 29 dosar iniţial); de asemenea, s-a arătat că nu se cunosc proprietarii iniţiali ai suprafeţei preluate de 29,66 ha., dar pentru terenul de mai sus prin Hotărârile cu nr. 76/1991 şi 65/1993, anexa 2, s-a repartizat la un nr. de 17 acţionari, printre care şi (...) pentru suprafaţa de 2,14 ha. (poziţia 8).

Schiţa terenului în care sunt identificate parcelele predate de S.C. A.  S.A. este depusă la fila 18 din dosar iniţial, semnată de delegatul OCOTA.

Parcelele sunt identificate şi în registrul cadastral din 1983, inclusiv prin vecinătăţi

Expertul a identificat terenul predat de S.C. A.  S.A. cu respectarea schiţei şi registrului cadastral.

Această situaţie, inclusiv identificarea parcelei în litigiu, rezultă cu claritate din adresa 5506/2006 emisă de OCPI, din planul cadastral şi registrul cadastral  din 1983, înscrisuri depuse la filele 20-22 din dos. 782/280/2005

Conform raportului de expertiză întocmit în cauză suprafeţele predate de S.C. P.  S.A. şi  S.C. A.  S.A CLFF Mărăcineni în vederea efectuării punerilor în posesie nu se suprapun, fiind vorba de terenuri situate în puncte diferite.

Moştenitorii  lui  (...) născut în 1909, inclusiv (...) născut în 1951 ce a decedat pe parcursul soluţionării cauzei au  fost puşi  în posesie asupra terenului care a fost predat în acest scop de către continuatoarea I.A.S. Piteşti, teren deţinut pe raza com. Mărăcineni, iar nu pe terenul care a fost predat pentru punerea în posesie a autorului intervenientului. Aceştia din urmă beneficiaseră încă din anul 1994 de o hotărâre de validare prin care se transmisese către comisia locală o suprafaţă de 66 ha. în vederea punerii lor în posesie, suprafaţă care diferă de cea care a fost predată în anul 1996 pârâtului.

Suprafaţa  de 2,14 ha. se afla la data punerii în posesie a lui  (...) născut în 1909 în extravilanul com. Mărăcineni, iar nu în intravilan .

Această situaţie rezultă atât din adresa emisă de către O.C.P.I. Argeş, cât şi din concluziile raportului de expertiză.  Prin  Hotărârea cu nr. 10/26.02.2002 Consiliul Local Mărăcineni a avizat documentaţia de elaborare a P.U.G. – ului. Conform P.U.G. aprobat după data de 26.02.2002 o fâşie de aproximativ 100 ml. de la drumul Coanda spre nord şi de la D.N. 73 spre vest a fost trecută în intravilanul localităţii.

Trebuie precizat faptul că moştenitorii  lui  (...) născut în 1909 au sistat starea de indiviziune, iar terenul în suprafaţă de 2,14 hectare a revenit lui (...) născut în 1951.

Situaţia expusă se probează cu înscrisurile depuse la dosar coroborate cu concluziile raportului de expertiză.

Potrivit deciziei de casare, obligatorie cu privire la problemele de drept dezlegate legalitatea procesul verbal de punere în posesie emis la data de 11.12.1996 trebuie analizată în raport de dispoziţiile Legii nr.18/1991, în forma iniţială şi ale Regulamentului aprobat prin HG nr. 131/1991, republicat, dispoziţii legale în vigoare la data emiterii procesului verbal contestat iar pentru incidenţa motivului de nulitate absolută prevăzut de art.III alin 1 lit.c) din Legea nr.169/1997 este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: la data reconstituirii sau constituirii dreptului de proprietate terenul să fi fost revendicat de către foştii proprietari, să existe un act de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în favoarea unor persoane neîndreptăţite, actele de reconstituire să privească terenuri din intravilan. În ce priveşte ultima condiţie, trebuie avută în vedere categoria de folosinţă din momentul emiterii  actului de reconstituire contestat, astfel că o eventuală trecere ulterioară a terenului din extravilan în intravilan.

Potrivit  disp art. 10 din Legea 18/1991 suprafaţa adusă în cooperativă este cea care rezultă din: evidenţele cooperativei, cererile de înscriere, registrele agricole de la data intrării în cooperativă, actele de proprietate şi cartea funciară sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori. Dispoziţiile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte suprafeţele preluate de cooperative fie în baza unor legi speciale, fie fără nici un titlu sau în orice alt mod.

Conform disp art. 29 din Legea 18/1991 asociaţiile intercooperatiste sau de stat şi cooperatiste de orice profil se pot reorganiza în societăţi comerciale pe acţiuni în termen de 90 de zile de la publicarea legii. Terenurile şi celelalte bunuri aduse de cooperativă în asociaţie, precum şi bunurile dobîndite de aceasta, devin proprietatea societăţii, iar cooperatorii şi celelalte persoane îndreptăţite a-şi reconstitui proprietatea asupra terenurilor ce aparţin societăţii, precum şi salariaţii acesteia, pot deveni acţionari în condiţiile legii.

Potrivit  disp art. 36 din Legea 18/1991  persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decît cele de expropriere, şi care se află în administrarea unităţilor agricole de stat, devin la cerere acţionari la societăţile comerciale înfiinţate în baza Legii nr. 15/1990 din actualele unităţi agricole de stat. De aceleaşi prevederi beneficiază şi moştenitorii acestor persoane.

Conform dispoziţiilor art. 13, alin. 2 din Lg. 18/1991, anterioare republicării, „Atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zonele de cîmpie, pe sole stabilite de comisie şi nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietăţii, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor.”

Potrivit art.III  alin 1 lit. c) din Legea nr.169/1997 sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităţilor, pentru terenuri revendicate de către foştii proprietari.

Conform dispoziţiilor art. 2, alin. 2 din Lg. 1/2000 „(2) Drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverinţe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare.”.

Potrivit  situaţiei de fapt anterior expuse şi dispoziţiilor legale menţionate (...) era îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate, inclusiv pentru suprafaţa de 2,14 hectare teren, pe raza comunei Mărăcineni. Terenul asupra căruia s-a efectuat punerea în posesie se afla la data punerii în posesie, 1996, în extravilanul comunei Mărăcineni.

În perioada  1994 – 1996 legea fondului funciar nu impunea ca reconstituirea dreptului de proprietate să se facă în mod obligatoriu pe vechile amplasamente, iar prin art. 14, alin. 2 din Lg. 18/1991 republicată s-au menţinut aceleaşi principii.

În cauză, autorul (...) nu a fost pus în posesie pe vechiul amplasament, însă terenul pe care s-a efectuat punerea în posesie nu era situat în intravilanul localităţii, ci în extravilan, fiind liber la data punerii în posesie.

S.C. A.  S.A. a avut în patrimoniu la nivelul anului 1996 terenul pe care ulterior s-a realizat punerea în posesie. S.C. A.  S.A. a deţinut teren pe raza com. Mărăcineni.

Suprafaţa  predată Comisiei Locale de Fond Funciar Mărăcineni, prin HCJ nr.92/1994 (66 ha)  nu se suprapune cu suprafaţa de 29,66 ha, predată prin protocolul din data de 23.08.1996, aspect ce rezultă, aşa cum s-a precizat anterior atât din raportul de expertiză cât şi din lecturarea protocolului  de predare a celor 66 de hectare în care nu sunt menţionate punctele „La Coandă” sau „Drumul Coandei”.

 Terenul  pentru care s-a realizat punerea în posesie a autorului pârâţilor, numitul (...) potrivit procesului verbal de punere în posesie nr.1346/1996 face parte din suprafaţa de 29,66 ha, predată prin protocolul din data de 23.08.1996 iar nu din suprafaţa predată Comisiei Locale de Fond Funciar Mărăcineni, prin HCJ nr.92/1994 (66 ha)

În raport de considerentele expuse, prima instanţa a apreciat că motivele invocate de către reclamant în acţiune cât şi cele invocate de către intervenienţi sunt neîntemeiate, drept pentru care a respins acţiunea şi cele  două cereri de intervenţie. S-a apreciat de asemenea, că pârâtul (...) are calitate procesuală pasivă, deoarece a cumpărat drepturile succesorale ale autorului (...) născut în 1951.

În baza dispoziţiilor art. 274 din C. proc. civ. reclamantul şi cei doi intervenienţi  au fost obligaţi la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 600 lei (RON) către pârâţii  (...) , sub acest aspect hotărârea nefiind criticată în recurs.

În baza dispoziţiilor art. 274 din C. proc. civ. reclamantul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 3000 către pârâtul Stănică.

Împotriva sentinţei civile de mai sus au declarat recurs intervenientul (...)  , reclamantul (...) – Primarul comunei Mărăcineni, intervenienţii (...) , (...) , (...)  ., (...) ( moştenitori si intervenientului (...)  ), Comisia Locală de Fond Funciar Mărăcineni şi intervenienta (...) , criticând hotărârea sub aspecte de nelegalitate şi netemeinicie , după cum urmează:

 Intervenientul (...) a arătat că prima instanţă a greşit atunci când a apreciat că terenul în litigiu era situat în extravilanul comunei la momentul punerii în posesie, deoarece  amplasamentul este intravilan, astfel că sunt incidente disp.art.III alin.1 lit.c din Legea nr. 169/1997, impunându-se anularea procesului verbal şi restituirea suprafeţei către fostii proprietari.

Reclamantul Primarul Comunei Mărăcineni, intervenienţii (...) , (...) , (...)  , (...) şi Comisia Locală de Fond Funciar Mărăcineni, au susţinut în sinteză  că  prima instanţă a interpretat greşit actele juridice deduse judecăţii. Nu a fost analizată temeinic HCJ nr.92/1994 şi anexele aferente , de aici rezultând convingerea greşită a instanţei de fond că suprafaţa de 66 ha nu se suprapune cu suprafaţa de 29,66 ha. Consecinţa raţionamentului a dus la aprecierea eronată în sensul că procesul verbal de punere în posesie al pârâtului s-a emis cu respectarea dispoziţiilor legale în materie.

Deşi se reţine că pârâtul nu a deţinut în vechime teren în acest punct , totuşi soluţia este de menţinere a procesului verbal de punere în posesie. Pârâtul  ar fi trebuit să primească teren într-un alt amplasament si actul său să fie anulat, câtă vreme terenul a fost revendicat de foştii proprietari , fiind îndeplinite condiţiile Legii nr. 169/1997.

Nu a fost verificat dreptul de proprietate în vechime , deoarece ar fi trebuit să se observe că în registrul agricol al anilor 1959-1963 al comunei Mărăcineni pârâtul nu a figurat cu teren în pct. „ Drumul Coandei” şi nici nu a formulat o cerere expresă de reconstituire , autorii săi deţinând terenuri în alte amplasamente,  tot pe raza comunei Mărăcineni sau în afara localităţii. Actul de punere în posesie încalcă dreptul de proprietate al adevăraţilor proprietari,  care şi-au revendicat terenurile.

În privinţa cheltuielilor de judecată s-a solicitat instanţei de recurs să se constate că reclamantul nu are culpă procesuală.

Intervenienta (...)  a arătat că cererea sa de intervenţie formulată în primă instanţă era admisibilă , impunându-se că se constate nulitatea absolută a procesului verbal de punere în posesie eliberat pârâtului. Greşit reţine prima instanţă că există autoritate de lucru judecat în privinţa cererii pe care a formulat-o, deoarece această instituţie juridică  se aplică în cazul hotărârilor judecătoreşti  ce ar putea fi aduse la îndeplinire pe cale de executare silită.

Nu există identitate de obiect, iar respingerea intervenţiei ca inadmisibilă a determinat imposibilitatea administrării de probe în contradictoriu cu pârâtul.

Examinând sentinţa prin prisma criticilor formulate şi a disp.art.304 ind.1 C.pr.civilă tribunalul apreciază că recursurile sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

În privinţa intervenientei (...) , se constată că aceasta a formulat cerere de intervenţie mai întâi în primul ciclu procesual, la data de 15.06.2005, pe care a transformat-o în cerere de intervenţie principală, în data de 01.09.2005 , atunci când a formulat pretenţii în contradictoriu cu pârâtul , solicitând constatarea nulităţii absolute a procesului verbal de punere în posesie  deţinut de acesta.

Această cerere a fost disjunsă formându-se dosar separat pentru soluţionarea ei  fiind respinsă prin sentinţa civilă nr. 5312/2006 a  Judecătoriei Piteşti. Prin decizia civilă nr. 859/R/28.05,2007 a Tribunalului Argeş a fost respins ca nefondat recursul intervenientei (...)  ( având calitatea de reclamantă la acel moment , faţă de solicitarea formulată), reţinându-se că reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâtului (...) este legală , conformă cu registrul agricol şi că terenul în suprafaţă de 2,14 ha se afla la 01.01.1990 în extravilanul comunei Mărăcineni, fiind posibilă punerea în posesie.

După casarea cu rejudecare, intervenienta (...) formulează din nou cereri de intervenţie  solicitând să se constate nulitatea absolută a aceluiaşi proces verbal de punere în posesie  cu nr.1346 /1996 eliberat pe numele (...)  , fiind respinse de instanţa de fond ( fila 121, f.75 dosar fond).

Tribunalul apreciază că judecătorul fondului a procedat corect respingând cererea de intervenţie , ce are acelaşi obiect cu cea soluţionată irevocabil prin decizia civilă nr. 859/R/2007 a Tribunalului Argeş. Câtă vreme există o soluţie în acest sens şi o dezlegare în drept dată irevocabil,  nu se mai impunea să fie reanalizată o altă cerere de intervenţie ce urmărea aceeaşi finalitate. De altfel demersul procesual al intervenientei de a formula noi cereri de intervenţie cu acelaşi obiect, după ce a  primit o soluţie irevocabilă, pe care o cunoştea, ar fi putut să atragă sancţionarea acesteia pentru neexercitarea drepturilor procesuale cu bună credinţă potrivit art.723 C.pr.civilă.

În ceea ce priveşte aspectele invocate de ceilalţi recurenţi, se constată că  aceştia invocă nelegalitatea soluţiei, susţinând că terenul în litigiu de 2,14 ha nu se afla în extravilanul localităţii, la momentul punerii în posesie a pârâtului, ci în intravilan, astfel că potrivit cu disp.Legii nr. 18/1991 retrocedarea trebuia să se realizeze exclusiv către foştii proprietari, pe vechile amplasamente.

Din punct de vedere procedural, tribunalul constată că reclamantul Primarul Comunei Mărăcineni nu a exercitat calea de atac a recursului împotriva sentinţei civile nr. 2982/2008 a Judecătoriei Piteşti ( al doilea ciclu procesual), ceea ce ar determina de principiu caracterul irevocabil al sentinţei în privinţa acestuia, cu consecinţa inadmisibilităţii căii de atac declarată în prezent. Tribunalul însă va analiza criticile acestuia, împreună cu cele formulate de ceilalţi recurenţi ( aşa cum au fost sintetizate) deoarece în decizia de casare cu nr. 791/R/2009 a Tribunalului Argeş s-a reţinut că recursul comisiei locale de la acel moment profită şi reclamantului, care nu a exercitat calea de atac, pentru că în speţă are acelaşi interes.

Prima instanţă, în adoptarea soluţiei de respingere a acţiunii principale a apreciat corect că nu se impune anularea procesului verbal, pornind de la dispoziţiile în vigoare ale Legii nr. 18/1991 la data emiterii actului în cauză şi de la îndrumările cu caracter obligatoriu ale deciziei de casare  enunţată mai sus.

Legalitatea s-a apreciat în funcţie de Legea nr. 18/1991 forma iniţială, si de dispoziţiile în vigoare la data emiterii procesului verbal contestat – 11.12.1996.

Potrivit art. III alin.1 lit.c din legea nr. 169/1997 sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităţilor  terenuri revendicate de foştii proprietari, condiţiile fiind cumulative.

Pentru a face verificările stabilite punctual de instanţa de casare , judecătorul fondului a administrat proba cu expertiză şi a redat în motivare disp.art.10 , 29, 13 din Legea nr. 18/1991, pe care le-a interpretat corect. Faptul că amplasamentul în litigiu se afla în extravilanul comunei la momentul punerii în posesie  rezultă  din expertiza întocmită în cauză  iar în plus acest considerente a mai fost reţinut cu titlu irevocabil, ca dezlegare în drept şi în decizia civilă nr.  859/R/2007 a Tribunalului Argeş. Chiar dacă terenul nu a aparţinut în vechime autorului (...)  , fiind situat în extravilan, punerea în posesie era posibilă pentru că reconstituirea pe vechiul amplasament se făcea obligatoriu doar în cazul terenurilor intravilane ( potrivit art. 13  din Legea nr. 18/1991 anterioară republicării şi art.14 alin.2  forma republicată –menţine acelaşi principiu).

Potrivit art. 2 alin.2 din Legea nr. 1/2000 „(2) Drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverinţe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare”.Faptul că suprafaţa  predată Comisiei Locale de Fond Funciar Mărăcineni, prin HCJ nr.92/1994 (66 ha)  nu se suprapune cu suprafaţa de 29,66 ha, predată prin protocolul din data de 23.08.1996, rezultă, atât din raportul de expertiză cât şi din protocolul  de predare a celor 66 de hectare în care nu sunt menţionate punctele „La Coandă” sau „Drumul Coandei”.  Terenul  pentru care s-a realizat punerea în posesie a autorului pârâţilor, numitul (...) potrivit procesului verbal de punere în posesie nr.1346/1996 face parte din suprafaţa de 29,66 ha, predată prin protocolul din data de 23.08.1996 iar nu din suprafaţa predată Comisiei Locale de Fond Funciar Mărăcineni, prin HCJ nr.92/1994 (66 ha).

Reclamanta s-a aflat în culpă procesuală, pentru că este parte căzută în pretenţii, care a pierdut procesul, situaţie faţă de care  în mod corect a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată potrivit art.274 C.pr.civilă şi art.52 alin3 din Legea nr. 18/1991.

În consecinţă, reţinând cele ce preced tribunalul apreciază nefondate criticile recurenţilor, situaţie faţă de care în baza art.312 alin.1 şi 304 ind.1 C.pr.civilă urmează să respingă recursurile ca neîntemeiate.

Având în vedere disp.art.274 C.pr.civilă  recurenţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de  intimatul (...) , potrivit  chitanţei de la dosar (f.70), in suma de 2500 lei, respectiv câte 625 lei intervenientul  (...)  , reclamantul Primarul Comunei Maracineni,  intervenienţii  (...) , (...) , (...) şi (...) impreuna (în calitate de moştenitori ai lui (...)  ) şi intervenienta (...) .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile declarate de intervenientul  (...) , de reclamantul  (…) - Primarul Comunei Maracineni, de intervenienţii  (...), (...) , (...) şi (...) (în calitate de moştenitori ai lui (...)  ), de pârâta  COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR MARACINENI împotriva sentinţei  civile nr. 1639/19.02.2013 pronunţată de  Judecătoria Piteşti în dosarul nr. 19727/280/2010, precum şi recursul declarat de  (...)  împotriva încheierii de şedinţă din 17.04.2012 şi împotriva sentinţei  civile nr. 1639/19.02.2013,  pronunţate de  Judecătoria Piteşti în dosarul nr. 19727/280/2010, intimaţi fiind pârâţii (...) şi  (...)  (în calitate de moştenitori ai lui (...)  )  şi (…).

Obligă pe recurenţii (...),  Primarul Comunei Maracineni,  (...)  si pe recurentii intervenienţi  (...), (...) , (...) şi (...) impreuna (în calitate de moştenitori ai lui (...)  ) la câte 625 lei  cheltuieli de judecată către intimatul pârât (...) . Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică azi 06.02.2014.

Domenii speta

Spete similare