Săvârşirea infracţiunilor de ”ultraj”

Judecătoria Galaţi, secţia penală, Sentinţa penală nr. 1098/26.05.2016

Obiect – Săvârşirea infracţiunilor de ”ultraj”, faptă prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 257 alin. 1 Cod penal și ”trecerea frauduloasă a frontierei de stat”, faptă prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 262 alin. 1 Cod penal, toate în concurs de infracţiuni, cu aplicarea legii penale mai favorabile.

Cuprins pe materii : Drept penal. Pedepse. Închisoarea. Concurs de infracţiuni.

Index alfabetic :

-Infracţiuni la regimul frontierei de stat şi împotriva autorităţii

-Închisoarea

-Concurs de infracţiuni

-Procedura în cazul recunoaşterii învinuirii

Rezumat hotărâre:

În faza de cercetare judecătorească, deși a fost legal citat, inclusiv prin afișare la ușa instanței, inculpatul nu s-a prezentat la nici un termen de judecată.

Având în vedere poziţia procesuală a inculpatului, din cursul urmăririi penale, de recunoaștere a faptelor reținute în sarcina lui, instanța a apreciat că nu mai este necesară readministrarea probelor din faza de urmărire penală.

Instanţa de fond a reţinut că în data de la data de 15.01.2012, în PTF Galaţi Rutier, pe sensul de intrare în România, s-a prezentat autoturismului marca VW cu numărul de înmatriculare PA 1490 AH (BG). Conducătorul autovehiculului a fost identificat ca fiind inculpatul X.Y., cetăţean moldovean, iar în calitate de pasager, pe locul din dreapta faţă, se afla fratele acestuia, suspectul X.X.. În timpul desfăşurării formalităţilor de vamă, lucrătorii care efectuau controlul, respectiv lucrătorul vamal A.C. şi persoana vătămată ag. pr. A.B., au hotărât să efectueze un control amănunţit asupra autoturismului în cauză. Au luat această decizie întrucât aveau suspiciunea că cele două persoane transportau, ascunse şi nedeclarate, bunuri de contrabandă.

Autoturismul marca VW cu numărul de înmatriculare PA 1490 AH (BG) şi cele două persoane care se deplasau cu acesta au fost conduse într-un garaj destinat efectuării controalelor amănunţite asupra autoturismelor amenajat în cadrul PTF Galaţi.

Controlul amănunţit urma să fie efectuat de inspectorii vamali A.C. şi A.D.. Persoana vătămată A.B. s-a deplasat cu aceştia către garajul amenajat în acest sens însă a rămas în exteriorul imobilului. În timpul efectuării controlului, inculpatul X.Y. a devenit agitat şi a precizat lucrătorilor vamali că nu va coopera. De asemenea, şi-a manifestat intenţia de a pleca cu autoturismul către Rep. Moldova şi l-a îndemnat pe fratele său, suspectul X.X. să urce în autoturism.

Inspectorii vamali A.C. şi A.D. au intenţionat să asigure uşile garajului în care se efectua controlul dar nu au reuşit întrucât, inculpatul X.Y. a demarat şi a forţat intrarea în garaj. Acesta a scos autoturismul din garaj şi a pornit în viteză spre Rep. Moldova. În acest timp, persoana vătămată A.B. care se afla în exteriorul imobilului, a scos arma din dotare şi a efectuat o somaţie regulamentară. Inculpatul a oprit autoturismul pentru scurt timp dar, ulterior, şi-a continuat deplasarea către Rep. Moldova. Deşi a observat că persoana vătămată A.B. se afla în direcţia sa de deplasare şi îi solicita să se oprească, inculpatul a accelerat în direcţia acesteia. Persoana vătămată a fost nevoită să se deplaseze lateral pentru a evita să fie accidentată de autoturismul condus de către inculpat.

În continuare, a fost anunţată, prin staţia radio, persoana vătămată B.C. cu privire la faptul că, un autoturism marca VW cu numere de înmatriculare specifice Bulgariei s-a sustras controlului vamal şi se îndrepta spre podul rutier Galaţi-Giurgiuleşti. Persoana vătămată se afla în acel moment de serviciu la punctul Pod (reper 10).

În vederea imobilizării autoturismului în cauză, ag. de pol. B.C. a procedat la instalarea dispozitivelor antipneu. Acesta a reuşit să întindă numai dispozitivul amplasat pe sensul de ieşire din România. În timp ce încerca să instaleze dispozitivul şi pentru sensul de intrare în ţară, a observat autoturismul condus de către inculpat care se deplasa către el cu o viteză foarte mare.  Persoana vătămată B.C. s-a poziţionat pe mijlocul sensului de intrare în România efectuând semnale de oprire către inculpatul X.Y..

Inculpatul a observat că unul din sensurile de deplasare era blocat. Pentru a evita dispozitivul antipneu, a pătruns pe contrasens îndreptându-se în direcţia persoanei vătămate. Întrucât lucrătorul de poliţie nu s-a ferit din calea autoturismului, inculpatul a frânat brusc. Procedând în acest mod, inculpatul a pierdut controlul autoturismului  şi a intrat în coliziune cu parapetul montat pe partea dreaptă a sensului de deplasare către Rep. Moldova. Inculpatul a repus autoturismul în mişcare deplasându-se cu spatele. Persoana vătămată B.C. a executat un foc de armă către pneul stânga faţă al autoturismului în cauză, după somaţii prealabile. Acesta a precizat că nu a avut timpul necesar efectuării unui foc de avertisment. După acest moment, autoturismul şi-a continuat deplasarea către Rep. Moldova. Aceste aspecte au fost observate şi relatate şi de către martorul B.B. care, în acel moment, se deplasa pe podul rutier care face legătura între Giurgiuleşti şi PTF Galaţi, intenţionând să treacă frontiera în România..

Inculpatul a observat că fusese rănit dar a hotărât să continue deplasarea întrucât a preferat să se predea autorităţilor din Moldova. După trecerea frontierei, a coborât din autoturism, a solicitat o ambulanţă şi şi-a pierdut cunoştinţa.

Pe parcursul desfăşurării întregului eveniment, pe bancheta din dreapta faţă a autoturismului condus de către inculpat, s-a aflat fratele acestuia, suspectul X.X..

Urmare a celor prezentate, insp. pr. Olaru George, şeful PTF Galaţi Rutier şi scms. Tănase Valentin din cadrul SPF Galaţi s-au deplasat în Rep. Moldova în vederea efectuării cercetării la faţa locului (proces-verbal de constatare , fila nr. 8). În urma controlului efectuat asupra autoturismului, în lonjeroanele acestuia, a fost identificată cantitatea de 276 pachete de ţigări având aplicat timbru de accizare aparţinând Rep. Moldova.

Instanţa a reţinut astfel că, din ansamblul probator administrat în cursul urmăririi penale, rezultă, fără putinţă de tăgadă că inculpatul X.Y. în data de 15.01.2012, încercând să se sustragă unui control vamal, a condus autoturismul marca VW cu numărul de înmatriculare PA 1490 AH (BG) în PTF Galaţi-Rutier, deplasându-se cu viteză în direcţia în care se aflau persoanele vătămate B.C. respectiv A.B. care îl somau să se oprească și că la data de 15.01.2012, încercând să se sustragă unui control vamal, a condus autoturismul marca VW cu numărul de înmatriculare PA 1490 AH (BG) în PTF Galaţi-Rutier şi a trecut ilegal frontiera din România în Rep. Moldova.

Fapta inculpatului X.Y. constând în aceea că, la data de 15.01.2012, încercând să se sustragă unui control vamal, a condus autoturismul marca VW cu numărul de înmatriculare PA 1490 AH (BG) în PTF Galaţi-Rutier, deplasându-se cu viteză în direcţia în care se aflau persoanele vătămate B.C. respectiv A.B. care îl somau să se oprească, întruneşte elementele constitutive a două infracţiuni de ultraj, fapte prevăzute de art. 257 alin. 1 Cod penal, comise în modalitatea ameninţării.

Fapta inculpatului X.Y. constând în aceea că, la data de 15.01.2012, încercând să se sustragă unui control vamal, a condus autoturismul marca VW cu numărul de înmatriculare PA 1490 AH (BG) în PTF Galaţi-Rutier şi a trecut ilegal frontiera din România în Rep. Moldova, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, faptă prevăzută de art. 262 alin. 1 Cod penal.

Instanța a reținut că infracțiunea de ultraj face parte din titlul V al Codului penal, partea specială, intitulat ”Infracțiuni contra autorității”. Subiectul pasiv al infracțiunii este statul, respectiv autoritatea statului de care funcționarii publici aflați în exercițiul funcțiunii, în speța de față, polițiști, trebuie să se bucure în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Persoana funcționarului public reprezintă un subiect pasiv adiacent, neavând relevanță dacă acesta, în forul său interior s-a simțit sau nu amenințată de acțiunea subiectului activ.

Urmarea imediată este reprezentată pe de o parte de starea de pericol pentru autoritatea statului român, iar pe de altă parte, în subsidiar, pentru integritatea fizică a persoanelor vătămate. Legătura de cauzalitate rezultă ex re, din materialitatea faptei.

În ceea ce privește latura subiectivă, instanța a reținut că inculpatul a comis cele trei fapte cu intenție, inculpatul prevăzând urmarea faptelor sale și urmărind sau, cel puțin, acceptând producerea acesteia.

Instanţa a mai reţinut că la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, la aceeaşi dată fiind abrogat Codul Penal din 1969, conform art. 250 din legea 187/2012 privind punerea în aplicare a legii 286/2009 privind Codul penal.

Pentru soluţionarea conflictului temporal de legi penale, instanţa va a avut în vedere principiul constituţional al aplicării legii penale mai favorabile, principiu prevăzut şi de dispoziţiile art. 5 alin. 1 din Cod penal, potrivit cărora în cazul în care până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

În noul Cod penal, infracțiunea de ”ultraj” este reglementată de art. 257 alin. 1 și 4, prezentând aceleași elemente constitutive ca infracțiunea din Codul penal din 1969, însă limitele de pedeapsă sunt mai reduse. În noul Cod penal, infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat este prevăzută faptă de art. 262 alin. 1, iar în vechea reglementare de art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001.

Totodată, instanţa a reţiute că în noul Cod penal, pentru concursul de infracţiuni este prevăzută aplicarea unui spor obligatoriu şi în cuantum fix, spre deosebire de Codul penal din 1969, unde sporul este facultativ, iar la modalităţile de executare a pedepsei, noul Cod penal prevede imposibilitatea aplicării unei modalităţi de suspendare a executării pedepsei, în lipsa acordului inculpatului de a presta ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii (aşa cum este situaţia inculpatului în prezentul dosar).

Având în vedere toate aceste aspecte, instanța a apreciat că legea penală mai favorabilă inculpatului în prezentul dosar, în aplicarea sa în mod global, astfel cum a statuat Curtea Constituțională prin decizia nr. 265/2014, este reprezentată de vechea reglementare.

În consecință, având în vedere dispozițiile art. 5 din noul Cod penal, instanța în baza art. 386 Cod procedură penală,  a reținut că se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis inculpatul X.Y. în judecată, respectiv din două infracţiuni de ”ultraj”, prevăzute de art. 257 alin. 1 şi 4 Cod penal, în referire la art. 206 alin. 1 Cod penal şi a unei infracţiuni de trecere frauduloasă a frontierei de stat, faptă prevăzută de art. 262 alin. 1 Cod penal toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, în două infracțiuni de ”ultraj”, prevăzute de art. 239 alin. 1 şi 5 Cod penal 1969 și a unei infracțiuni de intrare sau ieşire din ţară prin trecerea ilegală a frontierei de stat, faptă prevăzută de art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal 1969  și art. 5 Cod penal.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept mai sus arătate, instanţa a constatat că faptele pentru care a fost trimis în judecată, două infracțiuni de ultraj, au fost săvârşite de inculpat şi constituie infracţiuni în sensul art. 17 Cod penal din 1969, astfel încât în baza art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, urmează să dispună condamnarea inculpatului, la câte o pedeapsă cu închisoarea în limitele prevăzute de lege, pentru fiecare infracțiune săvârșită.

La individualizarea şi dozarea pedepselor, instanţa, având în vedere dispoziţiile art. 72 Cod penal din 1969, a ţinut seama atât de pericolul social concret al faptelor deduse judecăţii, ţinând cont de valorile sociale încălcate, respectiv valori legate de autoritatea de stat, valori proprii respectului pentru funcţia publică şi pentru autoritatea pe care o reprezintă aceasta, cât şi de împrejurările care caracterizează persoana inculpatului.

Instanța nu a reținut dispozițiile art. 74 raportat la art. 76 din Codul penal din 1969, pentru coborârea pedepsei aplicate sub minimul special, neexistând suficiente date in acest sens. Existenţa uneia din împrejurările enumerate exemplificativ în art. 74 din Codul penal din 1969 nu obligă instanţa de judecată să o considere circumstanţă atenuantă judiciară şi să coboare pedeapsa aplicată sub minimul prevăzut de norma incriminatoare. Recunoaşterea împrejurării invocate drept circumstanţă atenuantă este lăsată la aprecierea instanţei, care ţine seama de pericolul social concret al faptelor, de ansamblul împrejurărilor în care s-a săvârşit infracţiunea, de urmările produse, precum şi de orice alte elemente privitoare la persoana infractorului.

Este adevărat că inculpatul se află la primul contact cu legea penală conform fișei de cazier judiciar, însă această situație este o stare de normalitate și nu o împrejurare excepțională care să atragă aplicarea dispozițiilor art. 74 Cod penal din 1969, iar din datele existente la dosar nu rezultă împrejurări de natură a duce la reținerea unor circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului.

Astfel, instanța a dispus condamnarea inculpatului X.Y. la două pedepse de câte 10 luni închisoare, pentru săvârșirea celor două infracțiuni de ”ultraj”, prevăzute și pedepsit de art. 239 alin. 1 și 5 Cod penal din 1969 și la o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de intrare sau ieşire din ţară prin trecerea ilegală a frontierei de stat faptă prevăzută de art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001.

În temeiul art. 33 lit. a) Cod penal din 1969, raportat la art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal din 1969, a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, pe care a sporit-o cu 6 luni, în final inculpatul X.Y. urmând a executa pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanţa a apreciat că reeducarea și reinserţia socială a inculpatului X.Y. poate avea loc şi fără privare de libertate, judecata în prezenta cauza constituind un avertisment suficient pentru a-l determina ca, pe viitor, să se abţină de la comiterea de alte fapte antisociale.

Astfel, instanţa a reţinut incidența în cauză a dispozițiilor art. 81 Cod penal, conform cărora se poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 2 ani, în cazul concursului de infracțiuni, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, se apreciază de către instanță că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.

Considerând că în cauză sunt îndeplinite, în mod cumulativ, cerințele prevăzute de art. 81 Cod penal, instanța a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepselor, pe durata unui termen de încercare, ce va fi calculat în conformitate cu dispoziţiile art. 82 Cod penal.

În temeiul art. 359 Cod procedură penală, instanţa a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cod penal, a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea în întregime a pedepsei. Astfel, această atenționare urmează a avea pentru inculpat semnificația unui avertisment serios asupra consecințelor pe care le va suporta în eventualitatea nerespectării în viitor a legii și a regulilor de conviețuire socială, nu numai în cursul termenului de încercare, dar și de-a lungul vieții. În acest context, instanța  a apreciat că reglementarea acestui text de lege are semnificația creării pentru inculpat a unei profunde conștiințe moral-juridice referitoare la garantarea echilibrului firesc care trebuie să existe între drepturile și obligațiile fiecăruia raportate atât la el însuși, cât și la societate, în ansamblul său.

Cu privire la pedepsele accesorii, instanța a reținut că potrivit art. 12 din Legea nr. 187/2012 privind punerea în aplicarea a noului Cod penal, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă, în prezenta cauză Codul penal din 1969.

Astfel, instanţa a apreciat că natura faptelor săvârşite, dar și ansamblul circumstanţelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din Codul penal din 1969.

Nu va interzice inculpatului dreptul de a alege, ci doar pe cel de a fi ales, având în vedere exigenţele CEDO, reflectate în Hotărârea din 6 octombrie 2005, în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în care Curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia Sabou şi Pîrcălab împotriva  României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuind să fie dispusă în funcţie de natura faptei sau de gravitatea deosebită a acesteia. Or, faptele care au făcut obiectul prezentei cauze nu au conotaţie electorală sau vreo gravitate specială, astfel că instanţa apreciază că nu se impune interzicerea dreptului de  a alege.

În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, instanța a dispus suspendarea condiționată și a executării pedepsei accesorii, pe durata aceluiași termen de încercare.

Instanța a luat act că persoanele vătămate B.C. și A.B. nu s-au constituit părți civile în procesul penal.

În baza disp. art. 272 alin.1 Cod de procedură penală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru va fi plătit către Baroul Galaţi din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei. 

Având în vedere soluția pronunțată în cauză, în temeiul art. 274 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, instanţa a dispus obligarea inculpatului X.Y., la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei reprezintă cheltuieli judiciare avansate de stat pentru faza de urmărire penală.

Calea de atac

Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi a formulat cale de atac, dar instanţa de control judiciar a considerat că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică, motiv pentru care a respins apelul, ca fiind nefondat.

Problema de drept

Instanţa a făcut aplicarea legii penale mai favorabile, stabilind că în cazul concursului de infracţiunii şi a modalităţii de executare, legea penală veche este mai favorabilă inculpatului.

Domenii speta

Spete similare