Faţă de dispoziţiile art. 23 lit. c raportat la art. 24 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, sunt supuse notării în cartea funciară în partea a iii a cărţii funciare măsurile asigurătorii. Calificarea dreptului înscris în cartea funciară nu poate face obiectul

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin plângerea de carte funciară înregistrată pe rolul acestei instanţe, petenta SC SA a solicitat în contradictoriu cu intimaţii STATUL ROMAN PRIN MFP şi OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ BUCUREŞTI- BIROUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ BUCUREŞTI anularea încheierii de reexaminare nr. X/2014 în dosarul nr. A/2014, a încheierii de respingere şi, pe cale de consecinţă, admiterea cererii de reexaminare împotriva încheierii nr. Y/2014, anularea încheierii Y, radierea din cartea funciară B a menţiunilor efectuate cu privire la imobilul cu nr. cadastral B, înscris în cartea funciară a Municipiului Bucureşti, sector 1, cu nr. B şi construcţii aferente înscrise în aceeaşi carte funciară sub nr. cadastral B-C1 (număr vechi 44-3, nr. cadastral AA/2), în baza încheierii Y prin care în mod nelegal a fost înscris un drept de ipotecă legală în favoarea Statului Român.

În motivarea plângerii, petenta a învederat în esenţă faptul că în raport de art. 24 din Legea nr. 7/1996 nu putea avea loc întabularea măsurilor asigurătorii, că nu s-au instituit măsuri asigurătorii cu privire la imobilul cu nr. cadastral B, că nu a existat un drept de ipotecă legală cu privire la imobilul cu nr. cadastral B. A arătat petenta că prin decizia Curţii de Apel Bucureşti s-a individualizat bunul imobil ca fiind imobilul situat în SECTOR 1 compus din teren în suprafaţă de 4184,41 mp şi construcţia în suprafaţă de 3140 mp edificată pe acesta cu suprafaţa construită la sol de 1986,25 mp înscrisă în CF nr. 44 a localităţii Bucureşti cu nr. cadastral AA, că la data pronunţării deciziei petenta nu deţinea imobilul identificat cu număr cadastral B (număr cadastral vechi AA/2), că la data de 08.08.2014 bunul asupra căruia s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii nici nu exista. A invocat că organele de executare au menţionat alt bun decât cel indicat de Curtea de Apel Bucureşti, că asupra imobilului nu există niciun drept de ipotecă legală în favoarea Statului Român. Petenta a invocat  neîndeplinirea condiţiilor formale, respectiv art. 29 din Legea nr. 7/1996, că înscrisurile transmise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie nu menţionează care este operaţiunea care se solicită a fi realizată de OCPI BCPI Sector 1, că nu identifică bunul prin indicarea numărului cadastral şi a numărului de carte funciară, că în cauză nu există nicio derogare de la disp. art. 29 din Legea nr. 7/1996, că registratorii nu aveau date suficiente pentru a realiza înscrierea în cartea funciară a măsurilor dispuse prin decizie, că actele anexate cererii nu erau suficiente pentru a admite cererea de notare a măsurii asigurătorii. Petenta a  invocat  disp. art. 253 alin 1 şi 3 din C.pr.pen. în sensul că procesul-verbal de aplicare a sechestrului trebuie întocmit în contradictoriu cu persoana care deţine dreptul de proprietate asupra imobilelor, or, din analiza procesului-verbal din data de 13.08.2014 încheiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rezultă că petenta nu a semnat acest document, iar procesul-verbal nu putea fi întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În drept, petenta a invocat disp. art. 24, 28, 29, 30 din Legea nr. 7/1996, art. 876, 881 C.civ., art. 55 din Anexa nr. 6 la Ordinul nr. 633/2006, art. 249, 252, 253 C.pr.pen.

În susţinerea plângerii,  petenta a solicitat proba cu înscrisuri, anexând la dosar înscrisuri (f. 11-15).

Plângerea a fost legal timbrată cu taxă de timbru.

La data de 20.01.2015, s-au depus de OCPI BCPI Sector 1 Bucureşti plângerea formulată de petentă şi copia dosarului constituit pe rolul acesteia (f. 32-100).

La data de 04.02.2015,  s-a înaintat copia cărţii funciare IE nr. B ( f. 103-160).

La data de 04.03.2015, intimatul STATUL ROMAN PRIN MFP a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea plângerii,  ca neîntemeiată.

În motivare, intimatul a arătat în esenţă faptul că oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară nu intervin prin operaţiunile de publicitate imobiliară asupra situaţiei juridice a imobilelor statuate prin acte sau fapte juridice sau hotărâri judecătoreşti, registratorul soluţionând cererea pe baza actelor prin care s-a constituit sau transmis drepturile supuse înscrierii sau radierii.  Intimatul a susţinut că o soluţie contrară dată de către biroul de cadastru şi publicitate imobiliară ar încălca autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătoreşti, ceea ce nu este permis de lege, nefiind dată în competenţa acestuia atribuţii de modificare, completare sau desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti. Intimatul a învederat că petenta nu a invocat nicio critică cu privire la eventuala nelegalitate sau netemeinicie a motivului care a stat la baza soluţiei pronunţate prin încheierea de reexaminare nr. X/2014. A arătat că înscrierea ipotecii legale s-a realizat în baza deciziei Curţii de Apel Bucureşti prin care s-a dispus şi confiscarea unor bunuri, printre care şi imobilul în litigiu, care trece în patrimoniul statului. Intimatul a invocat  caracterul executoriu al hotărârii penale, că de la data pronunţării deciziei penale nr. 888/A/2014 imobilul a intrat în patrimoniul statului, că notarea s-a realizat în baza bunului aflat în proprietatea Statului, astfel că acesta ar putea justifica un interes. Intimata a menţionat că nu s-a invocat lispa calităţii procesuale pasive, că petenta nu justifică niciun interes în ceea ce priveşte plângerea formulată,  nefiind deţinătoarea niciunui drept cu privire la imobil. Petenta a invocat art. 888 din Legea nr. 287/2009, a arătat că înscrierea s-a realizat în baza hotărârii judecătoreşti şi se înscriu în cartea funciară drepturile reale tabulare, actele şi faptele juridice şi oricare raporturi juridice supuse publicităţii cu privire la care s-a dispus prin hotărârea judecătorească. S-a menţionat că prin hotărârea penală s-a instituit măsura sechestrului asigurător, măsură căreia art. 253 alin 4 din Legea nr. 135/2010 îi conferă valoarea de ipotecă legală, iar ipoteca legală face obiectul întabulării, că nu sunt incidente disp. art. 902 din Legea nr. 287/2009 cum eronat arată petenta. A mai invocat intimatul art. 553 alin.  2 din Legea nr. 135/2010, faptul că se trimite instanţei de executare un extras din hotărâre pentru punerea în executare, subliniind celeritatea procedurii, că motivele de formalitate nu pot fi primite dacă nu pricinuiesc părţii o vătămare care să nu se poată înlătura decât prin anularea actului, că vătămarea trebuie să afecteze drepturile procesuale ale petentei, respectiv să o pună în imposibilitatea de a le exercita, iar prin intermediul plângerii  a fost în măsură să invoce toate criticile referitoare la legalitatea notării, astfel că solicitarea este neîntemeiată. A invocat că nu s-a dovedit şi probat niciun eventual prejudiciu generat de pretinsele nereguli invocate.

La termenul de judecată din data de 25.02.2015, instanţa a unit cu fondul excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatului OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ BUCUREŞTI- BIROUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE  IMOBILIARĂ BUCUREŞTI , cu motivarea arătată în cuprinsul încheierii de la acea dată.

În cauză, instanţa a încuviinţat şi administrat pentru petentă şi intimat proba cu înscrisuri.

Deliberând cu prioritate asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive  a OCPI, instanţa reţine că prin raportare la efectele obligatorii ale deciziei nr. 72/2007 pronunţată de ICCJ în recursul în interesul legii, efecte prevăzute de art. 3307 alin 4 C.pr.civ. din 1865 (legea de procedură sub care s-a pronunţat decizia precitată), Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă în cauzele ce au ca obiect plângerile privind cartea funciară întemeiate pe dispoziţiile art. 50 din Legea nr. 7/1996, republicată.

Pentru aceste motive, instanţa  va admite excepţia lipsei  calităţii procesuale pasive a intimatei OCPI BCPI Sector 1 Bucureşti şi va respinge plângerea de carte funciară formulată în contradictoriu cu acest intimat,  ca fiind formulată împotriva unei persoane fără  calitate procesuală pasivă.

Pe fondul plângerii de carte funciară, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin decizia penală nr. XXX pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. 2012**, definitivă, în temeiul art. 33 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 656/2002,  modificată raportat la art. 112 alin. 1 lit.  e şi 112 alin.  6 C. pen. s-a dispus confiscarea imobilului situat în SECTOR 1 compus din teren în suprafaţă de 4184,41 mp şi construcţia în suprafaţă de 3140 mp edificată pe acesta cu suprafaţa construită la sol de 1986,25 mp înscrisă în CF nr. 44 a localităţii Bucureşti cu nr. cadastral AA, care vor trece în patrimoniul statului liber de orice sarcini (f. 62), iar în temeiul art. 397 alin 2 rap la art. 249 alin 4 C. pr. pen. s-a instituit măsura sechestrului asigurător asupra imobilului situat în SECTOR 1 compus din teren în suprafaţă de 4184,41 mp şi construcţia în suprafaţă de 3140 mp edificată pe acesta cu suprafaţa construită la sol de 1986,25 mp înscrisă în CF nr. 44 a localităţii Bucureşti cu nr cadastral AA (f. 63).

Urmare a deciziei penale definitive precitate, în dosarul nr. 2014 s-a întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie procesul-verbal de aplicare a sechestrului asupra imobilului prin care s-a aplicat sechestru asupra imobilului situat în SECTOR 1,  cu număr cadastral AA/2 înscris în Cartea Funciară individuală,  nr. 44  la PI/3 compus din teren în suprafaţă de 3789 mp şi construcţia existentă pe acesta cu o suprafaţă construită de 1986 mp,  proprietatea SC SA.

Prin adresa din 13.08.2014, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat punerea în aplicare a măsurii dispuse (f. 138), cerere întemeiată pe decizia penală nr. XXX şi procesul-verbal de instituire a sechestrului din 13.08.2014.

Prin încheierea nr. Y/2014 emisă de OCPI BCPI Sector 1 în dosarul nr. Y/14.08.2014 s-a dispus întabularea dreptului de ipotecă legală (reprezentând sechestru asigurător) asupra A 1 A 1.1 în favoarea Statului Român sub C 11 din cartea funciară B provenită din cartea funciară de pe hârtie cu numărul 44_3) UAT Bucureşti Sector 1 (f. 135).

La data de 23.09.2014,  petenta a formulat cerere de reexaminare soluţionată prin încheierea de reexaminare nr. X/2014 (f. 105) în sensul respingerii cererii.

În drept, potrivit art. 31 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, împotriva încheierii registratorului-şef emise potrivit alin. (2) cei interesaţi sau notarul public pot formula plângere, în termen de 15 zile de la comunicare; cererea de reexaminare şi plângerea împotriva încheierii se depun la biroul teritorial şi se înscriu din oficiu în cartea funciară; Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul, însoţită de dosarul încheierii şi copia cărţii funciare.

Conform art. 249 alin 4 C. pr. pen. din 2010 măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.

Potrivit art. 397 alin 2 C.pr.pen. în cazul când admite acţiunea civilă, instanţa examinează, potrivit art. 249-254, necesitatea luării măsurilor asigurătorii privind reparaţiile civile, dacă asemenea măsuri nu au fost luate anterior.

Potrivit art. 253 alin 1 C.pr.pen.,  organul care aplică sechestrul încheie un proces-verbal despre toate actele efectuate potrivit art. 252, descriind în amănunt bunurile sechestrate, cu indicarea valorii lor. În procesul-verbal se arată şi bunurile exceptate de lege de la urmărire, potrivit dispoziţiilor art. 249 alin. (8), găsite la persoana căreia i s-a aplicat sechestru. De asemenea, se consemnează obiecţiile suspectului sau inculpatului ori ale părţii responsabile civilmente, precum şi cele ale altor persoane interesate, iar potrivit alin. 4 pentru bunurile imobile sechestrate, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată care a dispus instituirea sechestrului cere organului competent notarea ipotecară asupra bunurilor sechestrate, anexând copie de pe ordonanţa sau încheierea prin care s-a dispus sechestrul şi un exemplar al procesului-verbal de sechestru.

Potrivit art. 250 alin 8 C.pr.pen., după rămânerea definitivă a hotărârii, se poate face contestaţie potrivit legii civile numai asupra modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii.

Potrivit art. 446 C.pr.pen., dispoziţiile din hotărârea penală privitoare la despăgubirile civile şi la cheltuielile judiciare cuvenite părţilor se execută potrivit legii civile.

Raportând situaţia de fapt reţinută la normele juridice precitate, instanţa reţine că plângerea de carte funciară este neîntemeiată pentru următoarele motive:

Faţă de dispoziţiile art. 23  lit. c raportat la art. 24 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, sunt supuse notării în cartea funciară în partea a III a cărţii funciare ( parte referitoare la înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de proprietate) drepturile reale de garanţie şi sarcini, sechestrul, urmărirea imobilului sau a veniturilor sale, text de lege care permite înscrierea în cartea funciară a măsurilor asigurătorii, contrar susţinerilor petentei care doreşte a învedera nelegalitatea măsurii de notare a măsurii asigurătorii. Raportat la acest temei de drept, instanţa reţine ca neîntemeiată apărarea petentei referitoare la imposibilitatea notării unei măsuri asigurătorii în cartea funciară.

În ceea ce priveşte motivul invocat de petentă al inexistenţei unei măsuri asigurătorii asupra imobilului cu număr cadastral B, instanţa reţine că prin procesul-verbal de sechestru s-a individualizat imobilul sechestrat prin indicarea numărului cadastral AA, număr cadastral asupra căruia s-au făcut operaţiunile de  întabulare în baza deciziei penale nr. XXX, astfel că nu se poate reţine de instanţă ca întemeiată apărarea petentei.

În ceea ce priveşte diferenţele de număr cadastral invocate de petentă, respectiv numărul cadastral actual AA/2 faţă de numărul cadastral AA la care face referire hotărârea penală şi procesul-verbal de sechestru, instanţa reţine că indicativul /2 după numărul cadastral AA face dovada operaţiunilor de dezlipire a imobilului cu suprafaţa de 3789 mp din totalul de 4184,41 mp menţionat în hotărârea penală, fără a se putea reţine existenţa unor imobile diferite, ci acelaşi imobil asupra căruia s-a atribuit un indicativ pentru a evidenţia modificarea situaţiei cadastrale a terenului prin lotizare.

În ceea ce priveşte apărarea petentei referitoare la inexistenţa unei ipoteci legale, instanţa reţine că prin decizia penală nr. XXX pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti s-a dispus măsura confiscării imobilului, prin care acesta a trecut în proprietatea statului, prin încheierea nr. Y/2014 emisă de OCPI BCPI Sector 1 fiind întabulat dreptul de proprietate al Statului Român asupra imobilului ce a făcut obiectul confiscării prin hotărârea penală definitivă şi executorie, aşa cum rezultă din extrasul de carte funciară nr. B pentru informare (f. 47), fiind înscris dreptul de proprietate al Statului Român asupra imobilului în Partea a II-a a cărţii funciare, făcându-se menţiune despre actul juridic în baza căruia s-a făcut înscrierea dreptului, respectiv decizia penală nr. 888/08.08.2014. Aspectele legate de calificarea dreptului înscris în cartea funciară nu pot face obiectul unei plângeri de carte funciară, ci obiectul unei acţiuni în rectificare, întemeiată pe art. 33 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, cerere de chemare în judecată ce nu a fost promovată în prezenta cauză.

Instanţa nu poate reţine ca întemeiată apărarea petentei potrivit căreia la data de 08.08.2014 bunul asupra căruia s-a dispus prin decizia penală nu exista, deoarece concluzia petentei este contrară principiului imprescriptibilităţii dreptului de proprietate asupra unui bun imobil determinat de caracterul perpetuu al bunului. Aspectele legate de lotizare, dezmembrare nu determină concluzia inexistenţei bunului, ci a existenţei unor modificări în regimul juridic al terenului, însă măsura confiscării poartă asupra bunului astfel cum acesta există la momentul punerii în executare, respectiv asupra lotului sau loturilor în care s-a divizat bunul.

În ceea ce priveşte condiţiile formale, instanţa reţine că înscrierile în cartea funciară pot fi efectuate în baza unei hotărâri judecătoreşti sau a unui extras din hotărâre, aşa cum instituie art. 29 alin 5 din Legea nr. 7/1996, ipoteza de reglementare a aliniatului 5 fiind diferită de cea a aliniatului 1 al articolului 29 şi nu se subsumează condiţiilor de la aliniatul 1, aceasta în considerarea topografiei normelor precitate, în sensul că alin. 5 nu se completează prin alin. 1 din art. 29, şi a principiului autorităţii de lucru judecat a hotărârii penale, a consecinţei imposibilităţii de modificare a efectului substanţial produs de hotărârea judecătorească printr-un act administrativ al registratorului de carte funciară.

Aşa cum a învederat şi petenta, art. 28 alin. 4 Legea nr. 7/1996 prevede expres că înscrierile în cartea funciară pot fi efectuate şi din oficiu în cazurile expres prevăzute de lege, or, art. 29 alin. 5 Legea nr. 7/1996 reglementează tocmai ipoteza specială şi expresă a înscrierilor din oficiu în acele situaţii  în care prin hotărârile judecătoreşti s-au produs efecte asupra drepturilor reale tabulare. Or, prin decizia penală nr. XXX s-au produs efecte juridice asupra dreptului tabular, din punct de vedere al titularului dreptului de proprietate asupra imobilului, în sensul că prin confiscare, imobilul a trecut în proprietatea Statului Român, iar încheierea nr. Y/2014 pune în aplicare dispozitivul hotărârii penale.

De asemenea, mai reţine instanţa că, prin raportare la art. 250 alin. 8 C. pr. pen., aspectele ce ţin de punerea în executare a sechestrului asigurător pot face obiectul unei contestaţii la executare, acţiune care nu a fost promovată de petentă, astfel că aspectele legate de punerea în executare a măsurii sechestrului asigurător exced cadrului procesual al plângerii de carte funciară.

Pentru aceste considerente, instanţa va respinge plângerea împotriva încheierii de reexaminare nr. 62954/15.10.214 emisă de OCPI BCPI Sector 1 Bucureşti, a încheierii nr. Y/2014 în contradictoriu cu intimatul STATUL ROMÂN, prin Ministerul Finanţelor, ca neîntemeiată.

Faţă de principiul disponibilităţii, instanţa va lua act că STATUL ROMÂN, prin Ministerul Finanţelor nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatului OCPI - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti.

Respinge plângerea formulată de  petenta SC SA, cu sediul ales la ….  în contradictoriu cu intimatul OCPI BUCUREŞTI - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti, cu sediul în …, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge plângerea formulată de  petenta SC SA în contradictoriu cu intimatul STATUL ROMÂN, prin Ministerul Finanţelor, cu sediul în …, ca neîntemeiată.

Ia act că intimatul STATUL ROMÂN, prin Ministerul Finanţelor nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, …...

Domenii speta

Spete similare