Drept procesual penal. Calitatea de parte civilă

SC CEZ Distribuţie SA este operatorul de reţea şi de sistem, deţinător al reţelei de energie electrică, ce are calitatea de a factura consumul fraudulos, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 65 din Legea nr. 123/2012.

Prin sentinţa penală nr. 82/11 mai 2016 pa Judecătoriei Segarcea, în baza art. 228 alin. 1 şi 3 C.p. rap. la art. 83 C.p. cu aplic. art. 374 alin. 4 rap. la  art. 396 alin. 10 C.p.p. a fost stabilită pedeapsa de 1 an închisoare în sarcina inculpatei C.M. . În baza art. 92 alin. 2 Lg. nr. 123/2012 rap. la art. 83 C.p. cu aplic. art. 374 alin. 4 rap. la art. 396 alin. 10 C.p.p., a fost stabilită pedeapsa de 6 luni închisoare în sarcina inculpatei C.M. . În baza art. 39 alin. 1 lit. b C.p. au fost contopite cele două pedepse în pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, la care a fost adăugat un spor de 2 luni, rezultând o pedeapsă de 1 an şi 2 luni închisoare, stabilită faţă de inculpată. În baza art. 83 alin. 1 C.p. a fost amânată aplicarea pedepsei rezultante a închisorii, pe un termen de supraveghere de 2 ani. În baza art. 85 alin. 1 C.p., pe durata termenului de supraveghere, inculpata a fost obligată să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dolj, la datele fixate de acesta, să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa, să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea, să comunice schimbarea locului de muncă, să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În baza art. 85 alin. 2 lit. b C.p. s-a impus inculpatei să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii la Primăria com .. jud. Dolj, pe o perioadă de 30 de zile.

A fost respinsă acţiunea civilă formulată de SC CEZ Distribuţie SA Craiova.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a constatat că în ziua de 01.09.2014 reprezentanţi ai operatorului de distribuţie din departamentului NTL din cadrul S.C. CEZ Distribuţie S.A. au efectuat un control pe raza localităţii Cerăt, jud. Dolj, ocazie cu care s-a constatat că locuinţa inculpatei C.M.  era branşată ilegal la reţeaua de distribuire a energiei electrice printr-o instalaţie artizanală racordată la reţea, prin ocolirea aparatului de măsurare a energiei electrice, care astfel nu era înregistrată şi facturată. Instalaţia artizanală a fost montată de către proprietara imobilului, inculpata C.M. , care nu este abonat al S.C. CEZ Distribuţie S.A. şi nu are încheiat contract de furnizare a energiei electrice, locuinţa sa nefiind branşată la reţea. În drept s-a apreciat că faptele inculpatei de a sustrage energie electrică prin racordarea directă la reţeaua de distribuţie folosind doi conductori din cupru întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 228 alin. 1 şi 3 C.p. şi art. 92 alin. 2 L 123/2012.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, prima instanţă a reţinut că prin art. 2 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, aprobat prin HG nr. 1007/2004 sunt stabilite subiectele de drept implicate în furnizarea energiei electrice şi anume: furnizorul, consumatorul/subconsumatorul şi operatorul de reţea. În continuare, prin art. 4 pct. 20 şi 30-31, se face distincţie între activitatea de furnizare de energie electrică prin care se înţelege activitatea de comercializare a energiei electrice la consumator, reprezentând un pachet de servicii care include şi facturarea energiei electrice – lit. d) şi operatorul de reţea, acesta fiind operatorul de transport şi de sistem sau operatorul de distribuţie, acesta din urmă fiind definit drept persoana juridică, titulară a unei licenţe de distribuţie, care deţine, exploatează, întreţine, modernizează şi dezvoltă o reţea electrică de distribuţie (similar, distribuitor) – pct. 30. Facturarea consumului de energie electrică, inclusiv pentru situaţia consumului fraudulos, se face exclusiv de către furnizorul de energie electrică.

În acest sens, art. 128 alin. 1 din Regulament prevede că furnizorul emite factură unui consumator pentru energia electrică furnizată, pe baza înregistrărilor grupurilor de măsurare. Prin excepţie, pentru situaţiile în care se constată că înregistrările grupurilor de măsurare nu corespund consumului real (grup de măsurare defect sau cu erori mai mari decât permit reglementările în vigoare, consum fraudulos etc.), facturarea se face corespunzător valorilor estimate prin aplicarea metodologiilor specifice propuse de furnizor şi aprobate de autoritatea competentă.

De asemenea, şi Legea nr. 13/2007 a energiei electrice face distincţia între furnizorul de energie electrică – pct. 23, 24 art. 3 şi operatorul de distribuţie/operatorul de transport şi de sistem – pct. 34, 35 art. 3, introducând şi noţiunea de furnizor implicit care deţine şi licenţă de distribuţie, precum şi contract de concesiune pentru prestarea exclusivă a serviciului de distribuţie într-o zonă determinată sau succesorul entităţii juridice care desfăşoară atât activitatea de distribuţie, cât şi cea de furnizare la data intrării în vigoare a prezentei legi – pct. 26 art. 3.

Prin acelaşi act normativ la art. 56, se stabileşte obligaţia consumatorului de a răspunde pentru daunele cauzate furnizorului din culpa sa, în condiţiile stabilite prin contractul de furnizare iar, în cazul consumului fraudulos, acesta urmând a fi deconectat de la reţeaua electrică, fiind obligat totodată la plata contravalorii energiei electrice consumate şi a costurilor aferente deconectării, evaluate conform normelor tehnice în vigoare. Art. 142 alin. 4 din Regulament stabileşte doar modul de recalculare în cazul consumului fraudulos. Această dispoziţie trebuie corelată cu art. 128 alin. 1 expus mai sus, în sensul că facturarea consumului fraudulos se face de către furnizorul de energie electrică.

Obligaţia consumatorului de a plăti despăgubiri furnizorului sau operatorului de reţea subzistă, în baza art. 191 alin. 1 din Regulament, pentru pagubele dovedite, produse operatorului de reţea sau altor consumatori. Pe de-o parte, consumul fraudulos de energie electrică nu reprezintă o pagubă în patrimoniul operatorului de reţea, iar, pe de altă parte, pentru situaţia particulară a consumului fraudulos sunt aplicabile dispoziţiile art. 128 alin. 1 din Regulament.

În cauză, S.C. CEZ Distribuţie S.A. are calitatea de operator de distribuţie. Împrejurarea că operatorul de distribuţie, prin licenţa acordată în acest sens, are dreptul de a întreprinde măsuri şi acţiuni pentru a preveni şi detecta consumul fraudulos de energie electrică, intervenţiile neautorizate la instalaţiile electrice sau grupurile de măsurare din reţeaua de distribuţie, deteriorarea sau sustragerea de componente ale instalaţiilor electrice sau grupurilor de măsurare a energiei electrice din reţeaua de distribuţie nu îi conferă şi calitatea de persoană prejudiciată prin consumul fraudulos de energie electrică, aceasta revenindu-i proprietarului energiei, respectiv furnizorului.

Prin urmare, rezultând că S.C. CEZ Distribuţie S.A. nu justifică, în baza dispoziţiilor legale enunţate, calitatea sa de proprietar al energiei electrice nefiind persoana în patrimoniul căreia s-a realizat prejudiciul ca urmare a consumului fraudulos de energie electrică, iar SC CEZ Vânzare nu a arătat că s-ar constitui parte civilă, deşi s-a emis citaţie în acest sens, acţiunea civilă a fost respinsă.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel partea civilă SC CEZ Distribuţie SA Craiova, solicitând admiterea acţiunii civile şi obligarea inculpatei la suportarea prejudiciului de 3062,44 lei.

Verificând hotărârea apelată, prin prisma motivelor de apel dar şi din oficiu conform art.417 alin.2 C.p.p., instanţa reţine următoarele:

Prima instanţă a respins acţiunea civilă formulată de către partea civilă S.C. CEZ Distribuţie S.A., apreciind, în raport de dispoziţiile Legii nr.13/2007 şi a Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, aprobat prin H.G. nr.1007/2004, că prejudiciul s-a produs în patrimoniul S.C. CEZ Vânzare S.A., această din urmă societate facturând şi comercializând energia electrică, pe baza măsurătorilor efectuate de către operatorul de distribuţie.

Se consideră că dispoziţiile legale indicate fac distincţia între activitatea de furnizare a energiei electrice, definită ca activitate de comercializare a energiei electrice la consumatori şi activitatea desfăşurată de operatorul de reţea, similară cu activitatea operatorului de transport şi de sistem sau operatorul de distribuţie, care deţine, exploatează, întreţine, modernizează şi dezvoltă o reţea electrică de distribuţie. Astfel, activitatea de comercializare este cea care suferă prejudiciul cu prilejul furtului de energie electrică şi aceasta nu este S.C. CEZ Distribuţie S.A.

Însă criticile aduse de către partea civilă sentinţei sunt întemeiate, în condiţiile în care aceasta este unica entitate prejudiciată în furtul de energie electrică. Este operatorul de reţea şi de sistem, deţinător al reţelei de energie electrică, ce are calitatea de a factura consumul fraudulos, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 65 din Legea nr. 123/2012.

În această calitate, S.C. CEZ Distribuţie S.A. are obligaţia de presta serviciul de măsurare a energiei electrice pentru utilizarea reţelelor respective, iar în situaţia în care acesta nu-şi poate îndeplini obligaţia legală de a presta serviciul de măsurare a energiei electrice datorită faptei penale a inculpatului, operatorul de distribuţie suportă energia electrică neînregistrată, cauzându-i-se astfel un prejudiciu, pe care are dreptul să-l recupereze de la persoana responsabilă.

Art. 4 alin. 1 lit. a din Ordinul nr. 15/2014 al A.N.R.E. arată că energia electrică consumată ca urmare a folosirii unor instalaţii clandestine şi neînregistrată de grupurile de măsurare reprezintă consum propriu tehnologic al operatorului de distribuţie, respectiv S.C. CEZ Distribuţie S.A., astfel încât, fiind un consum propriu, este o cheltuială a operatorului, urmând a fi suportată de către acesta.

De asemenea, protocolul încheiat între cele două entităţi ale furnizării de energie electrică confirmă calitatea de parte civilă a S.C. CEZ Distribuţie S.A. în cazul energiei nemăsurate de un grup de măsură, sintagme definite de lege.

Faţă de recunoaşterea inculpatei (urmând procedura simplificată şi beneficiind de reducerea pedepselor în baza art. 396 alin. 10 C.p.p.) şi de dispoziţiile imperative ale art. 23 alin. 3 C.p.p., nu se mai impune administrarea altor probe, urmând a obliga inculpata la acoperirea prejudiciului în cuantumul pretins (3.062,44 lei), fiind întrunite toate condiţiile răspunderii civile delictuale – art.1349, art.1357 şi următoarele, art.1381 şi următoarele din Codul civil.

Pentru aceste considerente, în baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a C.p.p., instanţa va admite apelul declarat de partea civilă S.C. CEZ Distribuţie S.A. împotriva sentinţei penale nr. 82/11 mai 2016 pronunţată de Judecătoria Segarcea în dosarul nr. 1728/304/2015.

Va desfiinţa, în parte, hotărârea atacată sub aspectul laturii civile a cauzei.

În baza art. 397 alin. 1 C.p.p. şi art. 25 alin. 1 C.p.p. se va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă S.C. CEZ Distribuţie S.A. şi va fi obligată inculpata C.M.  la plata sumei de 3.062,44 lei cu titlu de despăgubiri civile.

Domenii speta

Spete similare