Contestaţie act administrativ fiscal

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢĂ CIVILĂ Nr. 2625/2013

Şedinţa publică de la 23 Aprilie 2013

Obiectul cauzei:contestaţie act administrativ fiscal

INSTANŢA

Constată că, prin cererea înregistrată la data de 16.08.2012, contestatorii D.L. şi B.C. au solicitat în contradictoriu cu  intimata CASA DE ASIGURARI DE SANATATE ARGES anularea deciziilor 1127/2012 şi respectiv 1122/2012.

In motivarea cererii, contestatorii au arătat că prin contestaţiile menţionate au fost obligaţi fiecare  la plata sumei de 2438 lei reprezentând debit neachitat pentru perioada 2007 – 2012 şi accesorii în cuantum de 1537 lei pentru aceeaşi perioadă .

Aceştia au susţinut că nu au încheiat cu CASA DE ASIGURARI DE SANATATE ARGES vreun contract pentru perioada menţionată şi aceasta nu i-a adus la cunoştinţă obligaţia de plată cu privire la serviciile de care beneficiază. Mai mult decât atât, conform art. 218 din Legea 95/2006, asiguratul are dreptul să-şi aleagă furnizorul de servicii medicale şi Casa de Asigurări în condiţiile acestei legi şi a contractului cadru, casă de asigurări care poate fi alta decât intimata.

In dovedire au fost depuse înscrisuri (f. 2-10).

La data de 28.08.2012  intimata CASA DE ASIGURARI DE SANATATE ARGES a depus o notă scrisă prin care a precizat că în conformitate cu art. V.10 din OUG 125/2011 de modificare a Codului Fiscal, pentru litigiile având ca obiect contestaţie la executare sau contestaţie împotriva actelor prin care se dispun şi se aduc la îndeplinire măsurile asigurătorii precum şi în cadrul litigiilor ce privesc procedurile de insolvenţă, ANAF se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale caselor de asigurări sociale şi dobândesc calitatea procesuală a acestora începând cu data de 1 iulie 2012. In consecinţă, s-a solicitat scoaterea din cauză a Casei de Sănătate Argeş întrucât aceasta nu are calitate procesuală.

Ca urmare, prin încheierea din 26.03.2013, s-a dispus conceptarea şi citarea ca şi intimată şi a A.F.P.Costeşti.

La 25.03.2013, intimata C.A.S.Argeş a depus  întâmpinare, solicitând respingerea contestaţiilor  ca neîntemeiate,  deoarece în cauză s-au respectat întru totul normele legale  iar petenţii au achitat  sumele datorate cu titlu de contribuţie, apreciind astfel intimata  că  petenţii şi-au recunoscut obligaţiile  de plată datorate.

La data de 19.04.2013  intimata D.G.F.P.Argeş pentru A.F.P.Costeşti a depus  întâmpinare, prin care a  invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive , casa de asigurări de sănătate fiind singurul organ emitent al deciziei contestate.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, din a căror examinare se reţine următoarea situaţie de fapt:

Prin deciziile ne.1127/2012 şi nr.1122/2012,  s-a  dispus obligarea petentilor  la plata  sumelor de 2438 lei reprezentând debit neachitat pentru perioada 2007 – 2012 şi accesorii în cuantum de 1537 lei pentru aceeaşi perioadă.

În  aceste decizii sunt arătate la natura obligaţiei de plată declaraţiile fiscale pentru anii 2007 – 2012.

Împotriva acestor decizii , petenţii au formulat plângere prealabilă ce au fost respinse, prin adresa nr.8752/2012.

Excepţia  lipsei calităţii procesuale pasive a  AFP Costeşti prin DGFP Argeş va fi respinsă, deoarece  , într-adevăr aceasta nu a emis actul a cărui anulare se solicită, dar începând cu 01.07.2012,  a preluat pentru colectare şi administrare,  toate obligaţiile de plată  a asigurărilor de sănătate, aceasta presupunând că toate actele de executare urmează a fi emise de aceasta, astfel că se impune  ca hotărârea ce se va pronunţa în cauză să-i fie opozabilă.

Conform art. 208 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 95/2006, asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii sănătăţii populaţiei, sunt obligatorii şi funcţionează ca un sistem unitar, iar obiectivele sistemului de asigurări sociale de sănătate se realizează inclusiv pe baza principiului participării obligatorii la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Art.211 alin. 1 şi 2 prevede că : „Sunt asiguraţi, potrivit prezentei legi, toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară sau au domiciliul în România şi fac dovada plăţii contribuţiei la fond, în condiţiile prezentei legi. În această calitate, persoana în cauză încheie un contract de asigurare cu casele de asigurări de sănătate, direct sau prin angajator, al cărui model se stabileşte prin ordin al preşedintelui CNAS cu avizul consiliului de administraţie, în condiţiile prezentei legi. Calitatea de asigurat şi drepturile de asigurare încetează odată cu pierderea dreptului de domiciliu sau de şedere în România”.

În acest fel,  se stabileşte că asigurarea  de sănătate este obligatorie pentru toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, cu obligaţia corelativă de a plăti o contribuţie , excepţiile fiind strict prev.de art.213.

Susţinerea petenţilor că nu au încheiat contract de asigurare cu intimata Casa de Asigurări de Sănătate nu poate fi primită deoarece  aceasta este o obligaţie ce derivă din însăşi obligativitatea asigurării, care nu permite  persoanelor  avute în vedere de lege  să opteze între a plăti sau nu contribuţia sub pretextul că nu au încheiat un contract cu casa de asigurări.

Prin art. 257 alin. 1, 2 şi 5 şi 7 şi art. 259 din Legea 95/2006 republicată,  se instituie obligaţia  persoanei asigurate, în speţă persoană fizică, ce realizează venituri din activităţi independenţei,  ca şi avocaţii, a plăţii unei contribuţii băneşti lunare pentru asigurările de sănătate. În cazul persoanelor ce desfăşoară activităţi independente care se supun impozitului pe venit  contribuţia se plăteşte trimestrial sub forma unei cote ce se aplică asupra veniturilor impozabile realizate de aceştia. Pentru aceştia, obligaţia virării contribuţiei de asigurări sociale de sănătate revine asiguraţilor.

Faptul că  la  art. 220 din Legea nr. 95/2006, se arată că beneficiază de servicii medicale numai persoanele asigurate, cu excepţiile acolo arătate, nu atrage concluzia că acestea nu au obligaţia de a  plăti  contribuţia legală către FNUASS.

Se apreciază deci,  că o  persoană obligată să se asigure în temeiul Legii nr. 95/2006, păstrează îndatorirea de a se asigura şi de a achita contribuţia legală, chiar dacă nu se încheie contract de asigurare.

Nimic nu îl împiedică pe petent să îşi aleagă furnizorul  de servicii medicale şi casa de asigurări la care se asigură, câtă vreme face dovada  că respectă legea 95/2006 republicată,  deci că are  încheiat un contract de asigurări şi plăteşte periodic contribuţia respectivă.

Art. 216 din Legea nr. 95/2006 prevede că “În cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuţiilor datorate fondului de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, denumită în continuare ANAF, CNAS, prin casele de asigurări sau persoane fizice ori juridice specializate, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului şi a majorărilor de întârziere în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

Art. 36 din Ordinul CNAS nr. 617/2007 prevede că „CNAS, prin CAS sau persoane fizice ori juridice specializate, procedează la aplicarea masurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului şi a majorărilor de întârziere datorate de persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea se realizează de către ANAF, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala si ale prezentelor norme metodologice”.

Potrivit art. 256 alin. 2 din Legea nr. 95/2006 „Colectarea contribuţiilor persoanelor juridice şi fizice care au calitatea de angajator se face de către Ministerul Finanţelor Publice, prin ANAF, în contul unic deschis pe seama CNAS în condiţiile legii, iar colectarea contribuţiilor persoanelor fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de către ANAF, se efectuează de către casele de asigurări”.

Faptul că accesoriile au fost stabilite prin aceeaşi decizie care impune şi plata obligaţiei principale, nu înseamnă că ele nu sunt stabilite legal. Pentru accesorii trebuie emise decizii separate atunci când existenţa lor este constată aparte de obligaţia principală cu privire la care s-a emis deja titlu de creanţă. În speţă, accesoriile sunt cuprinse în mod valabil în decizia prin care se individualizează şi obligaţia principală cu privire la care s-a constat depăşirea termenului de scadenţă.

Mai mult, textul art. 119 alin. 4 C.proc.fisc. nu face decât să consacre regula că şi pentru accesoriile fiscale trebuie emisă decizie, iar neachitarea la scadenţă a obligaţiilor fiscale determină curgerea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere.

Ca urmare, în baza art.1, 2, 8, 18 din  Legea 554/2004 tribunalul va respinge contestaţia formulată ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge contestaţia formulată  de contestatorii D.L. şi B.C. , ambii domiciliaţi în … în contradictoriu cu intimatele CASA DE ASIGURARI DE SANATATE ARGES, cu sediul în Piteşti b-dul I.C. Brătianu nr. 62 jud. Argeş, ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE COSTESTI cu sediul în Costeşti jud.Argeş. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.  Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 Aprilie 2013, la Tribunalul Argeş, Secţia civilă, complet specializat contencios administrativ şi fiscal.

Domenii speta

Spete similare