Pretenții . Excepția lipsei calității procesuale pasive . Legea nr. 9/1998.

Analizând  actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt:

Prin Hotărârea nr.4326/17.04.2008 a Comisiei de aplicare a Legii 9/1998 Constanţa s-au stabilit despăgubirile datorate reclamantei, împreună cu alte persoane la suma de 288000 lei (filele 17-18).

Hotărârea anterior menţionată a fost validată prin Decizia nr.1258/12.12.2011 (filele 19-20).

Potrivit raportului de expertiză contabilă administrat în dosarul de executare nr.3194/2012 al BEJA D. , suma de 288924 lei actualizată cu indicii de inflaţie la data de 31.12.2012 este de 362982 lei.

Părţile nu au probat care este data la care s-a făcut plata acestei sume însă instanţa se va raporta la susţinerea pârâtei ANRP care indică un ordin de plată din data de 26.11.2013.

Potrivit extrasului de pe site-ul web al Institutului Naţional de Statistică indicele total al preţurilor de consum pentru perioada iunie 2008 – noiembrie 2013 este de 127,16% (fila 6). În drept:

În temeiul art. 248 alin. 1 C.proc.civ., instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, urmând ca instanţa să analizeze excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei ANRP, lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Ministerul Finanţelor Publice şi excepţia lipsei de obiect.

Domeniul de reglementare a Legii 164/2014 priveşte, conform art.1 din lege stabilirea şi plata despăgubirilor acordate persoanelor prevăzute de Legea 9/1998 şi 290/2003.

Conform art.3 alin.1 şi 2 din Legea 164/2014 Dispoziţiile prezentei legi referitoare la stabilirea despăgubirilor se aplică cererilor formulate şi depuse, în termen legal, la comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care nu s-au emis hotărâri de respingere a cererii sau de acordare a despăgubirilor, până la data intrării în vigoare a prezentei legi. 

(2) Dispoziţiile prezentei legi referitoare la plata despăgubirilor se aplică cererilor soluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru care nu s-a efectuat plata, cererilor nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, având ca obiect acordarea de despăgubiri în baza Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare. 

Din dispoziţiile precitate, instanţa reţine că, în cauză nu sunt incidente prevederile Legii 164/2014 întrucât în prezenta cauză se solicită actualizarea cu indicele de inflaţie a unei hotărâri de acordare a despăgubirilor care a fost emisă anterior intrării în vigoare a dispoziţiilor acestei legi nefiind întrunite ipotezele prevăzute la art.3 alin.1.

Dispoziţiile actului normativ menţionat nu se aplică nici în raport de prevederile art.3 alin.2 întrucât priveşte o cerere soluţionată pentru care s-a efectuat deja plata.

Pentru aceste considerente instanţa va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei ANRP ca neîntemeiată, întrucât aceasta continuă să fie parte la raportul juridic obligaţional stabilit prin Hotărârea nr.4326/17.04.2008 a Comisiei de aplicare a Legii 9/1998 Constanţa şi validată prin Decizia nr.1258/12.12.2011.

Conform art.32 alin.1 şi 2 din C.proc.civ. Orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia:a) are capacitate procesuală, în condiţiile legii;b) are calitate procesuală;  c) formulează o pretenţie; d) justifică un interes. Dispoziţiile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul apărărilor.

Conform art. 36 din C.proc.civ. Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.

În raport de considerentele reţinute de instanţa cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei ANRP, instanţa constată că pârâta MFP nu este parte în raportul juridic obligaţional constatat prin Hotărârea nr.4326/17.04.2008 a Comisiei de aplicare a Legii 9/1998 C. și  validată prin Decizia nr.1258/12.12.2011, astfel încât, în absenţa vreunui alt temei legal din care să decurgă obligaţii în sarcina acestei pârâte, instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei MFP şi va respinge cererea reclamantei ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de obiect, instanţa o va respinge ce neîntemeiată, întrucât plata unei sume de bani în cursul executării silite nu presupune o renunţare a creditorului urmăritor la îndeplinirea exactă a creanţei pe care o deţine împotriva debitorului urmărit, cu atât mai mult cu cât executarea silită a entităţilor Statului presupune o dificultate sporită, prin prisma adoptării de acte normative prin care Statul amână, pe durate nedeterminate executarea creanţelor împotriva sa, astfel că este incertă data la care un anumit act de executare, cum ar fi procesul-verbal/încheierea de actualizare a creanţei îşi va produce în mod efectiv efectele, finalitatea.

În acest sens soluţiile Legii 164/2014 au ca principal efect amânarea în continuare a efectuării plăţilor, amânarea ce survine altor suspendări dispuse prin OUG nr. 10/2014 şi Legea 112/2014.

Cu privire la fondul cauzei instanţa constată pretenţiile reclamantei ca întemeiate, pentru următoarele considerente:

Actualizarea cu rata inflaţiei urmăreşte păstrarea valorii reale a obligaţiilor băneşti, avându-şi raţiunea în respectarea principiului reparării integrale a pagubei, prin actualizarea debitului se urmăreşte acoperirea unui prejudiciu efectiv cauzat de fluctuaţiile monetare în intervalul de timp scurs de la data scadenţei şi cea a plăţii efective a sumei datorate.

Instanţa constată pe deplin aplicabile considerentele deciziei 21/19.03.2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care Curtea a stabilit că În aplicarea dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, precum şi ale art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 286/2004, stabilesc: 

Data stabilirii compensaţiilor este aceea a emiterii hotărârii comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 9/1998. 

Validarea de către Cancelaria Primului-Ministru a hotărârilor comisiilor teritoriale, cu depăşirea termenului de 60 de zile prevăzut în art. 7 alin. (3) din aceeaşi lege, atrage actualizarea întregii sume în raport cu indicele de creştere a preţurilor. 

Instanţa apreciază că reclamanta are dreptul la actualizarea creanţei cu indicele de inflaţie după expirarea termenului de 60 zile de la emiterii Hotărârii nr.4326/17.04.2008, respectiv începând cu luna iunie 2008 şi până la data achitării efective, respectiv 26.11.2013.

În raport de indicele preţurilor de consum din perioada iunie 2008 – noiembrie 2013, respectiv 127,16 % (fila 6), suma la care reclamanta avea dreptul la data plăţii era de 288924 * 127,16%, respectiv 367396 lei ori faţă de împrejurarea că la data de 26.11.2013 pârâta a achitat doar suma de  362982 lei rezultă o diferenţă la care reclamanta este îndreptăţită de 4414 lei.

Pentru aceste considerente instanţa va admite cererea reclamantei şi va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 4414 lei suma ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.

În baza art.453 C.proc.civ. instanţa constată că pârâta ANRP a pierdut procesul, fiind în culpă procesuală faţă de reclamantă astfel că instanţa va admite în parte cererea reclamantei de acordarea a cheltuielilor de judecată şi va obliga pârâta la plata sumei de 313,98 reprezentând taxă judiciară de timbru (fila 29) şi deşi reclamanta susţine (fila 54) că a achitat şi onorariu de avocat, o asemenea dovadă nu a fost depusă la dosarul cauzei, astfel că va respinge cererea de acordare a  onorariului de avocat ce neîntemeiată.

Domenii speta

Spete similare