Contestarea măsurilor luate de administratorul judiciar în îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de legea insolvenţei. Termenul de contestare. Momentul de la care curge termenul.

Măsurile luate de administratorul judiciar în îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege  pot fi contestate conform art. 21 alin. 2 de debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată. 

Termenul de contestare a măsurilor luate de administratorul judiciar în raportul privind activitatea desfăşurată este de 3 zile de la depunerea acestuia  ( art. 21 alin. 3).

Legiuitorul a reglementat termenul de înregistrare a contestaţiei de 3 zile ca fiind unul de decădere, care curge de la data depunerii raportului, ci nu de la data publicării în BPI.

Momentul de la care curge termenul este cel al depunerii raportului, întrucât atunci când a dorit ca termenele să curgă de la publicarea în  BPI, legiuitorul a prevăzut expres momentul publicării (art. 73 alin.2 privind contestaţia la tabelul preliminar).

Prin sentinţa nr. 541 din data de 9.11.2015, Tribunalul Mehedinţi – Secţia a II-a Civilă a respins excepţia netimbrării.

A admis excepţia tardivităţii.

A respins contestaţia formulată de către contestatorul CG împotriva raportului/suplimentului întocmit de lichidatorul judiciar al SCMISRL - CISPRL şi YC SPRL, în contradictoriu cu intimaţii SCMISRL prin lichidatori judiciar asociaţi CISPRL, CC prin PBSA, CC prin M, DGFPM şi CC prin MPLRIFN SA,  ca tardivă.

În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii judecătorul sindic a reţinut  următoarele:

Contestatorul şi-a întemeiat contestaţia pe dispoziţiile art.21 alin.2 şi 3 din Legea nr.85/2006.

Potrivit prevederilor  art.21 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.85/2006:

(1) Administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care şi-a îndeplinit atribuţiile, precum şi o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului. Raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publică în Buletinul procedurilor de insolvenţă. La fiecare 120 de zile judecătorul-sindic va stabili un termen de continuare a procedurii, în care administratorul judiciar va expune în sinteză măsurile efectuate în acest interval cuprinse în rapoartele de activitate.

(2) Debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată pot face contestaţie împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar. 

(3) Contestaţia trebuie să fie înregistrată în termen de 3 zile de la depunerea raportului prevăzut la alin. (1).

Prin urmare termenul de 3 zile pentru formularea contestaţiei curge de la depunerea raportului la dosarul cauzei.

Raportul contestat a fost depus de către lichidatori la dosarul cauzei la data de 22.05.2015, iar contestaţia a fost depusă la poştă de către contestator la 12.10.2015.

Întrucât termenul legal a fost depăşit,  s-a admis excepţia tardivităţii şi a fost respinsă contestaţia ca tardivă, s-a considerat de prisos analizarea motivelor de fond invocate.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs contestatorul CG, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare pe fondul contestaţiei.

În motivele de recurs recurentul a criticat hotărârea instanţei de fond arătând că este greşită concluzia potrivit căreia termenul de 3 zile curge de la data depunerii suplimentului la raport.

A susţinut recurentul că termenul de 3 zile curge de la data publicării suplimentului la raportul cauzal în BPI, dată faţă de care a contestat măsura lichidatorului în termenul legal de 3 zile.

Pe fond, recurentul a susţinut că aspectele cuprinse în suplimentul la raportul privind cauzele şi împrejurările care au condus la insolvenţa debitorului SCMISRL nu pot face obiectul unui raport lunar întocmit în temeiul prevederilor art. 21 din Legea nr. 85/2006, deoarece raportul cauzal se întocmeşte în conformitate cu prevederile art. 59 din Legea nr. 85/2006.

Tot cu privire la fondul cauzei recurentul a arătat că în suplimentul la raport, împotriva căruia a făcut contestaţie, s-a reţinut eronat că starea de insolvenţă a fost cauzată de asociaţii debitorului care au folosit bunurile ori creditele persoanei juridice în folos propriu sau în cel al unei alte persoane şi au dispus în interes personal continuarea activităţii ce ducea în mod vădit la încetarea de plăţi ( dispoziţiile de plată privind ridicarea din casieria societăţii a sumei de 425.000 lei nu poartă semnătura recurentului, aceasta fiind falsificată, motiv pentru care au fost sesizate organele de cercetare penală).

Recurentul a precizat că în conţinutul suplimentului la raportul cauzal contestat s-au reţinut greşit şi aspectele privind relaţiile comerciale între debitor şi SCMCIESRL.

A subliniat recurentul că în cauză nu există elemente privind folosirea bunurilor sau creditelor persoanei juridice în interes propriu sau al altei persoane şi nici date care să conducă la concluzia dispunerii continuării activităţii ce ducea vădit la încetarea de plăţi.

La data de 06.01.2016 lichidatorul judiciar al debitoarei - CISPRL şi YCSPRL, asociaţi prin contract,  a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.

În cuprinsul întâmpinării a invocat excepţia netimbrării recursului.

Lichidatorul judiciar a arătat că hotărârea instanţei de fond prin care contestaţia la raportul privind cauzele şi împrejurările care au dus la insolvenţa debitoarei SCMCTISRL a fost respinsă ca tardivă este temeinică şi legală, având în vedere data depunerii raportului – 22.05.2015 şi data depunerii contestaţiei – 13.10.2015.

Pe fondul cauzei intimatul lichidator judiciar a arătat că aspectele menţionate în suplimentul la raportul cauzal corespund realităţii.

Cu privire la excepţia netimbrării recursului, invocată în întâmpinare, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată întrucât, potrivit art. 77 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, toate acţiunile introduse de administratorul judiciar/lichidator în aplicarea dispoziţiilor Legii insolvenţei, inclusiv pentru recuperarea creanţelor, sunt scutite de taxe de timbru.

Analizând recursul prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale aplicabile în cauză, Curtea a  constatat următoarele:

Potrivit art. 21 alin.1 din Legea nr. 85/2006 (forma în vigoare la data promovării cererii de deschidere a procedurii debitorului) administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care şi-a îndeplinit atribuţiile, precum şi o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului. Raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publică în Buletinul procedurilor de insolvenţă. La fiecare 120 de zile judecătorul-sindic va stabili un termen de continuare a procedurii, în care administratorul judiciar va expune în sinteză măsurile efectuate în acest interval cuprinse în rapoartele de activitate.

Textul stabileşte în sarcina administratorului judiciar obligaţia imperativă de a depune un raport lunar în care să descrie activitatea desfăşurată în mod concret în cadrul atribuţiilor conferite de lege, cheltuielile efectuate pentru administrarea procedurii, cu justificarea lor şi cheltuielile ce se impun a fi efectuate pentru continuarea procedurii.

Scopul instituirii obligaţiei de a depune un raport lunar privind activitatea efectuată a fost acela ca judecătorul sindic să aibă o imagine permanentă asupra activităţii administratorului judiciar şi să cunoască stadiul procedurii în ansamblu, motiv pentru care legiuitorul a prevăzut şi expunerea în sinteză a măsurilor administratorului judiciar la termenul stabilit de judecătorul sindic la fiecare 120 de zile.

Măsurile luate de administratorul judiciar în îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege  pot fi contestate conform art. 21 alin.2 de debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată. 

Termenul de contestare a măsurilor luate de administratorul judiciar în raportul privind activitatea desfăşurată este de 3 zile de la depunerea acestuia ( art. 21 alin.3).

Legiuitorul a reglementat termenul de înregistrare a contestaţiei de 3 zile ca fiind unul de decădere, care curge de la data depunerii raportului.

Momentul de la care curge termenul este cel al depunerii raportului, întrucât atunci când a dorit ca termenele să curgă de la publicarea în  BPI, legiuitorul a prevăzut expres momentul publicării (art. 73 alin.2 privind contestaţia la tabelul preliminar).

Recurentul, în calitatea sa de asociat, în contextul în care nu s-a desemnat un administrator special ca reprezentant al asociaţilor, trebuia să urmărească desfăşurarea procedurii, implicit rapoartele depuse lunar de administratorul judiciar, în vederea exercitării prerogativelor administratorului special privind formularea de contestaţii în cadrul procedurii insolvenţei, deci a atacării măsurilor luate de participanţii la procedură ( art. 18).

Asociatul, administrator social, nu este terţ faţă de procedura insolvenţei, astfel încât nu poate invoca necesitatea publicării în BPI pentru a putea lua cunoştinţă de măsurile administratorului judiciar luate în cursul procedurii.

Or, asociatul contestator a depus contestaţia la data de 13.10.2015, cu depăşirea termenului de 3 zile de la depunerea raportului – 22.05.2015, astfel încât a intervenit sancţiunea decăderii din dreptul de a exercita calea contestaţiei.

În consecinţă, motivele de recurs vizând tardivitatea contestaţiei au fost apreciate ca neîntemeiate, soluţia instanţei de fond de respingere a contestaţiei ca tardiv formulată fiind temeinică şi legală.

Motivele de recurs referitoare la fond nu au mai fost analizate, dată fiind  soluţionarea cauzei pe excepţia tardivităţii contestaţiei.

Pentru considerentele expuse, având în vedere dispoziţiile art. 304, 312 C.pr.civ., Curtea a respins recursul ca nefondat

Domenii speta

Spete similare