Acţiune în constatare grupa a ii-a de muncă

Prin acţiunea civilă formulată la data de … reclamantul P.I., a solicitat instanţei , în contradictoriu cu pârâţii BIROUL JUDETEAN AL ARHIVELOR NATIONALE TELEORMAN şi BNP C. SPRL, constatarea că  perioadele 01.01.1976-31.12.1981 lucrată în funcţia de mecanic auto la fosta Î.T.A., devenită ulterior SC T SA; 01.01.1982-31.12.1985 lucrată în funcţia de mecanic auto la fosta Î.T.A.; 01.01.1986-31.12.1987 lucrată ca mecanic auto la fosta (ITSAIA) care a preluat toate autobazele din industria alimentară, inclusiv ICIL Teleorman, cu personalul aferent; 01.01.1988-01.07.1996 lucrată în cadrul (ICIL), devenită ulterior SC L. SA, apoi SC S. SA Teleorman, în funcţia de mecanic auto, reprezintă vechime lucrată în condiţiile grupei a II-a de muncă.

În motivarea acţiunii arată reclamantul că a lucrat în funcţia de mecanic auto, iar încadrarea în muncă de la o unitate la alta s-a realizat prin transfer în interesul serviciului – carnetul de muncă fiind întocmit de unitatea angajatoare ITA.

Arată reclamantul că a plecat de la ultima unitate la care a fost angajat în 1996 , când a început privatizarea SC S SA – numită anterior ICIL Teleorman şi L SA însă nu şi-a ridicat carnetul de muncă, astfel că urmare a faptului că aceasta a fost radiată din registrul comerţului, şi-a reconstituit carnetul de muncă pe cale judecătorească, respectiv prin sentinţa civilă nr… pronunţată în dosarul ….

Precizează reclamantul că SC T. SA Alexandria, fostă ITA Teleorman, a fost radiată de la Registrul comerţului , arhivele acesteia fiind predate către Biroul Judeţean al Arhivelor Naţionale Teleorman, motiv pentru care s-a adresat acestei instituţii  pentru eliberarea unei adeverinţe privind activitatea desfăşurată în grupa a II-a de muncă, însă cererea nu a fost soluţionată favorabil, întrucât i s-a comunicat că nu deţine arhiva privind încadrarea în grupe de muncă a personalului ITA.

Mai arată reclamantul că realizarea sarcinilor de serviciu aferente funcţiei de mecanic auto în perioadele pentru care solicită acordarea grupei a II-a de muncă s-a făcut în condiţii dificile , prin expunere la factori de risc şi toxicitate, în condiţii de microclimat defavorabil, fără căldură sau chiar în aer liber, astfel că apreciază că îi devin aplicabile dispoziţiile  art.2,3,6,7,8 şi 13 din Ord.50/1990 completat cu Ord.125/1990 – pct.184 anexa 2.

În drept îşi întemeiază acţiunea reclamantul pe dispoziţiile art.35 Cod procedură civilă, Ord.50/1990 completat cu Ord.125/1990 – pct.184 anexa 2.

În susţinerea acţiunii depune reclamantul în xerocopie acte (f5-11).

Pârâtul BIROUL JUDETEAN AL ARHIVELOR NATIONALE TELEORMAN a formulat la data de 12.11.2015, întâmpinare în cauză prin care în esenţă arată că reclamantul s-a adresat  cu o cerere pentru eliberarea unui certificat  privind încadrarea în grupa a II-a de muncă , ce a fost înregistrat  sub nr…. fiindu-i comunicat că nu figurează pe listele cu personalul încadrat în grupă de muncă prin adresa nr. …

Arată pârâtul că în inventarul documentelor cu valoare istorică  nu se regăsesc informaţii privind încadrarea  personalului T. SA în grupa a II-a de muncă, singurele documente unde se specifică încadrarea  în grupe de muncă fiind statele de plată a salariilor din perioada aprilie 1992 – decembrie 1995, perioadă în care reclamantul nu era angajatul SC T. SA, însă nu deţine documente create de fosta ITA, devenită ulterior SC T. SA, recomandându-i-se să se adreseze persoanei juridice care a cumpărat patrimoniul societăţii  T. SA.

Precizează pârâtul că din documentele verificabile aflate în evidenţele sale nu rezultă că activitatea şi locul de muncă în care a lucrat reclamantul în perioadele menţionate în preambulul cererii de chemare în judecată  sunt încadrate în grupa a II-a de muncă.

În susţinerea întâmpinării  depune pârâtul în xerocopie acte (f22-35).

În temeiul art.223 Cod procedură civilă solicită şi judecata în lipsă.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în esenţă următoarele:

Prin acţiunea civilă formulată la data de 18.09.2015 reclamantul P.I., în contradictoriu cu pârâţii  BIROUL JUDETEAN AL ARHIVELOR NATIONALE TELEORMAN BNP C SPRL, constatarea că perioadele 01.01.1976-31.12.1981 lucrată în funcţia de mecanic auto la fosta Î.T.A, devenită ulterior SC T. SA; 01.01.1982-31.12.1985 lucrată în funcţia de mecanic auto la fosta (ICIL); 01.01.1986-31.12.1987 lucrată ca mecanic auto la fosta (ITSAIA) care a preluat toate autobazele din industria alimentară, inclusiv ICIL Teleorman, cu personalul aferent; 01.01.1988-01.07.1996 lucrată în cadrul (ICIL), devenită ulterior SC L. SA, apoi SC S. SA, în funcţia de mecanic auto, reprezintă vechime lucrată în condiţiile grupei a II-a de muncă.

Acţiunea este nefondată.

Reclamantul a lucrat în funcţia de mecanic auto la fosta Î.T.A., devenită SC T. SA, iar ulterior  în aceeaşi funcţie la (ICIL), (ITSAIA).

Aceste perioade au fost recunoscute ca fiind lucrate în baza unui contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată prin sentinţa civilă nr.. … pronunţată în dosarul nr. … a … (f8-11).

Susţine că perioadele 01.01.1976-31.12.1981 lucrată în funcţia de mecanic auto la ÎTA, devenită SC T. SA; 01.01.1982-31.12.1985 lucrată în aceeaşi funcţie la  (ICIL); 01.01.1986-31.12.1987 lucrată la (ITSAIA) şi  01.01.1988-01.07.1996 lucrată (ICIL), devenită ulterior SC L. SA, apoi SC S. SA Teleorman, reprezintă vechime în grupa a II-a de muncă.

Cu cererea înregistrată sub nr. . .. s-a adresat pârâtei BIROUL JUDETEAN AL ARHIVELOR NATIONALE TELEORMAN pentru eliberarea unui certificat din care să reiasă că a beneficiat de grupa a II-a de muncă (f22).

Pârâta BIROUL JUDETEAN AL ARHIVELOR NATIONALE TELEORMAN a arătat că ÎTA s-a transformat în SC T. SA Alexandria , iar ÎTA s-a transformat în SC T. SA Alexandria, fondul fiind preluat , iar documentele create  de această ultimă unitate, au rămas în păstrarea şi administrarea SC A.I.R. SA.

Pârâta BIROUL JUDETEAN AL ARHIVELOR NATIONALE TELEORMAN arată că în urma cercetării fondului de documente preluat de la ITA, corespunzătoare perioadelor solicitate de reclamant s-a constatat că nu există informaţii pentru încadrarea personalului muncitor în grupa a II-a de muncă, singurele documente referitoare la acordarea unor salariaţi a acestei grupe  fiind perioada aprilie 1992-decembrie 1995 însă în acea perioadă reclamantul nu a fost salariatul SC T. SA.

Prin adresa nr.  … pârâtul a comunicat reclamantului că nu deţine documente privind încadrarea în grupe a personalului de la ITA pentru perioada ianuarie 1976- octombrie 1978 şi în perioada octombrie 1978-decembrie 1981 (f7).

Instanţa reţine că reclamantului nu i s-a emis de foştii angajatori nicio adeverinţă din care să rezulte că anumite perioade sunt recunoscute ca fiind încadrate în grupa a II-a de muncă .

Mai mult, s-a făcut dovada în cauză că nu există documente privind încadrarea personalului în grupa a II-a de muncă pentru perioadele solicitate.

Reclamantul nu a putut dovedi cu înscrisuri în ce condiţii de lucru şi-a desfăşurat activitatea  în perioadele menţionate în cuprinsul cererii de chemare în judecată , pentru ca instanţa să aprecieze dacă  activitatea desfăşurată de acesta ar putea fi încadrată în grupă de muncă.

Simpla enumerare din cuprinsul cererii fila 3- condiţii dificile, expunere de factori de risc şi toxicitate etc, reprezintă de fapt o reluare a condiţiilor menţionate în Ord.50/1990, fărăm însă a putea fii dovedite.

Proba cu martori solicitată de reclamant a fost respinsă la termenul din 12.01.2016, fiind apreciată ca nefiind utilă, concludentă şi pertinentă cauzei, atâta timp cât nu există nici un înscris sau măcar un început de dovadă scrisă care să conducă instanţa la formarea unei convingeri asupra condiţiilor de muncă în care reclamantul şi-a desfăşurat activitatea.

Pentru încadrarea personalului în grupa I şi II de muncă unitatea economică ar fi trebuit nu numai să fie nominalizate şi să obţină avizele pentru locurile de muncă, dar ar fi trebuit să achite către bugetul statului şi o cotă suplimentară de CAS.

Ca regulă, pentru perioadele 1976-1988, aşa cum au fost identificate de reclamant, încadrarea în grupă de muncă ar fi trebuit făcută de angajator pe baza condiţiilor de muncă ce au existat la acea dată  şi de cadrul legal aplicabil, respectiv Ord.nr.105/1976 şi nr.210/1977 al MM şi MS.

Aceste ordine şi-au încetat aplicabilitatea  şi au fost înlocuite ulterior de Ord.50/1990 al MM şi MS.

Încadrarea în grupele I şi II de muncă reprezintă un atribut al angajatorului care se exercită în condiţiile Ord.50/1990 şi Ord.MMPS 125/1990, rezultând astfel că încadrarea activităţilor sau a locurilor de muncă în grupe superioare de muncă  s-a efectuat sau trebuie să se efectueze în momentul apariţiei fiecărui act normativ, iar nominalizarea persoanelor să poată fi probată  cu documentele existente.

Simplele acte normative Ord.50/1990 şi Ord.125/1990 al MMPS, nu deschid vocaţia personalului salariat care a desfăşurat activitate în funcţiile care sunt enumerate de acesta de a beneficia de grupe de muncă.

Faptul că deşi fondul de documente create de ITA, ulterior T. SA Alexandria, este în deţinerea BIROULUI JUDETEAN AL ARHIVELOR NATIONALE TELEORMAN, însă nu s-a constatat existenţa de documente privind încadrarea personalului salariat, nu numai a reclamantului, în grupe de muncă – reprezintă un fapt în plus care conduce la concluzia că această unitate nu a avut nominalizări în grupă de muncă pentru personalul salariat.

Pârâtul BIROUL JUDETEAN AL ARHIVELOR NATIONALE TELEORMAN a recomandat reclamantului să se adreseze şi la A.I.R. SA, care este şi ea pentru anumite perioade deţinător de arhive însă acesta nu a întreprins demersuri în acest sens.

Pe de altă parte, din sentinţa civilă nr. …  pronunţată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr. … (f8-11) reiese că reclamantul care s-a judecat cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii pentru rectificarea vechimii în muncă pentru anumite perioade a depus  (f10) adeverinţe privind retribuirea  şi meseria avută la ITA Teleorman pe care însă nu le-a mai depus şi în cauza de faţă, adeverinţe în care însă nu au existat menţiuni privind beneficiul vreunei grupe de muncă.

În cauză nu a depus reclamantul carnetul de muncă făcând doar menţiunea  că nu îl mai are, pentru perioadele solicitate, vechimea de muncă fiind constatată prin hotărâre judecătorească (f8-11).

Ori în conformitate cu art.1(1) din decretul nr.92/1976, art.1(1), carnetul de muncă este actul oficial prin care se dovedeşte vechimea în muncă, vechimea neîntreruptă în muncă, vechimea neîntreruptă în aceeaşi unitate, vechimea în funcţie, meserie, specialitate, timpul lucrat în condiţii deosebite de muncă, retribuţia tarifară şi alte drepturi ce se includ în ea.

Pe de altă parte se mai reţine că pct.184 din anexa 2 a Ord.50/1990, completat de Ord.125/1990, vorbeşte de activitatea în sectoarele de demontări, decapări şi degresări din întreprinderea de reparaţii auto,tractoare şi utilaje în vederea reparării, activităţi care nu au putut fi probate  ca fiind executate de reclamant.

Dacă instanţa ar aprecia că reclamantul a desfăşurat activitate în perioadele solicitate, respectiv activitate în grupa a II-a de muncă, atâta timp cât nu sunt îndeplinite cerinţele  Ord.50/1990 şi 125/1990 al MMPS şi atâta timp cât nu s-a făcut dovada  că unităţile la care acesta şi-a desfăşurat activitatea  au fost nominalizate ca având personal  muncitor încadrat în grupe de muncă şi nici că s-a plătit cotă suplimentară de CAS, astfel încât la obţinerea drepturilor la pensie aceştia să beneficieze de facilităţile acestora pentru perioadele lucrate în grupe de muncă şi dacă ar fi existat înscrieri în carnetul de muncă sau măcar un început de dovadă scrisă, nu ar face decât să adauge la lege.

Faţă de aceste considerente urmează a se respinge ca nefondată acţiunea

Domenii speta

Spete similare