Prin cererea înregistrată la data de …, sub nr. …, reclamantul BF, a chemat în judecată pe pârâta S.C. "DC."S.R.L., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa , pârâta să fie obligată să-i plătească patru salarii medii nete pe societate în luna aprilie 2015, compensaţie ce se acordă potrivit art. 24 din Contractul Colectiv de Munca pe societate, pentru anul 2015-2016;
A solicitat reclamantul şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acţiunii, a arătat reclamantul că a fost salariatul unităţii pârâte pâna la data de 21 mai 2015, când prin decizia nr. … s-a dispus concedierea sa în temeiul dispoziţiilor art. 65 si 68 din Codul muncii.
Susţine că, potrivit art. 24 din C.C.M. încheiat între Sindicatul IT" şi conducerea unităţii, s-a stabilit că, în situaţia în care se dispune o concediere colectivă, salariaţii în cauza vor primi o compensaţie echivalentă cu patru salarii medii nete pe societate, calculate la luna anterioara concedierii.
Precizează că, fiind concediat din motive neimputabile , în asemenea cazuri unitatea are obligaţia potrivit C.C.M. să-i acorde plaţi compensatorii.
Apreciază că faţă de dispoziţiile CCM aplicabil , este îndreptăţit să primească echivalentul a patru salarii medii nete pe societate, calculate la luna anterioara concedierii, respectiv luna aprilie 2015.
În drept:şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile din Codul muncii şi C.C.M. la nivel de unitate, iar în dovedire reclamantul a depus înscrisurile pe care îşi întemeiază cererea.
Pârâta , deşi legal citată nu a formulat întâmpinare în cauză.
Faţă de acteleşi lucrările din dosar, instanţa apreciază acţiunea întemeiată şi urmează să o admită,pentru următoarele considerente:
Prin prezenta cerere, reclamantul solicită în contradictoriu cu SC DC SRL, ca pârâta să fie obligată să-i plătească patru salarii medii nete pe societate în luna aprilie 2015, compensaţie ce se acordă potrivit art. 24 din Contractul Colectiv de Munca pe societate, pentru anul 2015-2016.
Reclamantul , prin decizia de concediere nr. …, a fost disponibilizat în temeiul dispoziţiilor art. 65 si 68 din Codul muncii.
La punctul 2 din decizia de concediere, se dispune: „ Ca urmare a desfacerii contractului individual de muncă prin concediere colectivă , i se acordă salariatului o compensaţie netă, în patru rate lunare , echivalentă cu de 4 ( patru ) ori salariul mediu net pe unitate , calculat la luna anterioară concedierii”.
Acest bonus se acordă în temeiul art. 24 din CCM aplicabil ,pe perioada 2015-2016, fiind drepturi de natură salarială.
Conform prevederilor art. 229 alin. 4 din Codul muncii “contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale constituie legea părţilor" .
În temeiul art.40 alin.(2) lit.c) din Codul Muncii angajatorului îi revine obligaţia de a acorda salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca, iar potrivit prevederilor art.159 alin.(2) din Codul Muncii, pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani.
Potrivit art. 166 alin.(l) si alin.(2) din Codul Muncii - salariul se plăteşte in bani cel puţin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, după caz iar , conform dispoziţiilor art. 168 alin 1 din Codul muncii plata salariului se dovedeşte prin semnarea statelor de plata precum şi prin alte documente justificative care demonstrează efectuarea plaţii către salariatul îndreptăţit, state de plată ce se păstrează şi se arhivează.
În baza dispoziţiilor art. 272 din Codul Muncii care prevăd că „ sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depună dovezile in apărarea sa pana la prima zi de înfăţişare"
În cazul de faţă, pârâta nu a dovedit că a achitat drepturile salariale reclamantului în baza dispoziţiilor art. 24 din CCM aplicabil - ce au forţă obligatorie .
Prin urmare, pârâta nu a acordat şi nu a plătit reclamantului drepturile salariale solicitate, încălcând prevederile art.40 alin.2 lit. c) din Codul muncii potrivit cărora "angajatorul are obligaţia să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractului individual de muncă", precum şi prevederile art. 229 alin. 4 din Codul muncii potrivit cărora "contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale constituie legea părţilor" , respectiv - plata compensaţiei nete echivalente cu de patru ori salariul net pe unitate , calculat la luna anterioară disponibilizării , astfel că, instanţa reţine că se aplică prevederile CCM la nivel de unitate-art 24 alin 2 coroborat cu disp art 87, şi în consecinţă reclamantul, trebuia să beneficieze de acest drept.
Faţă de aceste considerente , se va admite acţiunea conform dispozitivului sentinţei .
În temeiul art. 451-453 Cp.c, pârâta va fi obligată să plătească reclamantului suma de 50 lei reprezentând cheltuieli de judecată - onorariu de avocat, aflându-se în culpă procesuală.
Tribunalul Argeș
infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000)
Curtea de Apel Brașov
Acord coproprietari pentru atribuirea în folosinţă exclusivă a unei părţi din terenul aflat în coproprietate - art. 641 alin. 4 din Noul Cod civil.
Judecătoria Sectorul 1 București
Nulitate absoluta partiala. Exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
Judecătoria Sectorul 1 București
contestaţie la executare – nelegalitatea încheierii de încuviinţare a executării silite în raport de decizia nr. 895/17.12.2015 a Curţii Constituţionale a României
Curtea de Apel Brașov
Fonduri europene. Notă de neconformitate și de aplicare a corecției financiare de 5% din contractul de lucrări. Nelegalitate.