Individualizarea sancţiunii de drept penal. Inoportunitatea aplicării amenzii penale în cazul unei infracţiuni de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe

Fapta de săvârşirea căreia este acuzat inculpatul prezintă o gravitate deosebit de ridicată având în vedere că valoarea alcoolemiei cu care acesta a fost depistat în trafic, de 1,75 g ‰, este cu mult superioară faţă de limita legală de 0,80 g ‰, dar şi faptul că inculpatul a condus în aceste condiţii un autoturism pe un drum public judeţean, pierzând controlul volanului şi lovind un autoturism parcat regulamentar, acesta fiind proiectat la rândul său într-un stâlp de electricitate care a fost distrus. Aşa fiind, deşi inculpatul se află la primul impact cu legea penală şi a recunoscut şi regretat fapta comisă, se poate aprecia că gravitatea concretă ridicată a faptei comise face ca aplicarea unei pedepse cu amenda să nu fie suficientă pentru atingerea scopului preventiv educativ, fiind necesară aplicarea unei pedepse cu închisoarea.

 Decizia penală nr. 103/29.01.2016 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa penală nr. 89/09.10.2015 a Judecătoriei Lieşti s-a dispus, în baza art. 336 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 2 şi 10 Cod procedură penală raportat la art. 61 alin. 1, alin. 2, alin. 3, alin. 4 litera c) și alin. 6 din  Codul penal a fost condamnat inculpatul M.M. la pedeapsa amenzii  penale în cuantum de  200 (două sute) zile-amendă, suma corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 10 (zece) lei, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe (faptă săvârşită la data de 01.10.2014).

 S-a dispus atragerea atenţiei inculpatului M.M. asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 63 din Codul Penal privind înlocuirea pedepsei amenzii în cuantum de 2000 de lei cu pedeapsa de 200 de zile închisoare.

În baza art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală raportat la art. 272 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul M.M. la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care:

- 95  lei cheltuieli judiciare ocazionate de urmărirea penală;

- 105 lei cheltuieli judiciare ocazionate de judecata în primă instanţa.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi nr. 122/P/2015 din data de 17.03.2015, înregistrat sub nr. 462/838/24.03.2015 pe rolul Judecătoriei Lieşti, inculpatul  M.M. a fost trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe, prev. de art. 336 alin. 1 Cod penal.

În fapt, prin actul de sesizare a instanţei, procurorul a reţinut în esenţă că la data de 01.10.2014, în jurul orei 0130, inculpatul M.M. a condus autoturismul marca Opel cu numărul de înmatriculare …, pe D.J. 204 N în comuna N., judeţul G., având o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.

Pentru a reţine aceste situaţii de fapt, în cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă:

- declaraţiile date în calitate de suspect şi de inculpat, de către M.M.;

- Procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante întocmit de organele de poliţie;

- Buletinul de analiză toxicologică nr. …/01.10.2014 eliberat de către S.C.M.L. G.;

- Adresa nr. …/02.10.2014 a SC E. SA;

- Procesul verbal de constatare a contravenţiei seria …nr. … din data de 01.10.2014;

- Autorizaţia de reparaţii seria … nr. … şi Autorizaţia de reparaţii seria … nr. …;

- declaraţia martorului B.M.F.

În conformitate cu prevederile art. 35 alin. 1 din NCPP, instanţa a constatat că este competentă funcţional, material şi teritorial să judece prezenta cauză.

De asemenea, instanţa a constatat că din întreg materialul existent la dosar nu rezultă ca inculpatul să deţină vreo calitate personală care să determine competenţa personală a unei alte instanţe.

Prin încheierea din 10.06.2015, dată în şedinţa din camera de consiliu, în procedura de cameră preliminară, judecătorul a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în prezenta cauză şi a dispus începerea judecării cauzei.

În faţa instanţei de judecată inculpatul M.M., până la începerea cercetării judecătoreşti, s-a prevalat de dispoziţiile art. 375 raportat la art. 396 alin. 10 din noul Codul de Procedură Penală, solicitând ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, recunoscând în totalitate fapta reţinută în sarcina sa. Cu ocazia audierii sale, inculpatul a mai precizat că nu doreşte readministrarea de probe sau administrarea de probe noi şi că este de acord să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Având în vedere poziţia procesuală consemnată a inculpatului, instanţa, conform prevederilor art. 375 alin. 1 din NCPP, după luarea concluziilor, a admis cererea acestuia de a soluţiona cauza conform procedurii simplificate în cazul recunoaşterii vinovăţiei, în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le-a recunoscut şi le-a însuşit.

Din examinarea întregului material probator de la dosar  s-a reţinut aceeaşi situaţie de fapt ca cea reţinută în rechizitoriu şi recunoscută de inculpat, respectiv:

La data de 01.10.2014, ora 0147, organele de poliţie din cadrul Postului de Poliţie din comuna N. jud. G., au fost sesizate prin serviciul S.N.U.A.U. 112, cu privire la faptul că pe raza satului cu acelaşi nume din comună a avut loc un eveniment rutier soldat cu pagube materiale.

Deplasându-se la faţa locului, în zona parcării din faţa Primăriei, organele de cercetare penală au identificat autoutilitara marca Volkswagen de culoare verde, cu nr. …, ce prezenta avarii semnificative. Această autoutilitară era orientată cu faţa către sensul de mers N. – N., aflându-se în faţa stâlpului de beton care susţine reţeaua electrică în locul de început al marcajului pentru locuri de parcare. În ceea ce priveşte acest stâlp, s-a constatat că era rupt, aplecat către clădirea Primăriei, fiind susţinut de cablurile electrice.

Lângă autoutilitară, se afla proprietarul acesteia, martorul B.M.F., care a declarat că a fost trezit de zgomotul produs în urma impactului. Constatând avarierea autovehiculului, a apelat la serviciul 112.

La o distanţă de aproximativ 100 de metri de locul menţionat anterior, a fost identificat autoturismul Opel cu nr. … proprietatea inculpatului M.M., avariat de asemenea.

Prezent la faţa locului, inculpatul a declarat că în seara de 01.10.2014 a consumat băuturi alcoolice până în jurul orei 2200, după care s-a culcat puţin. Pe la miezul nopţii  a vrut să meargă la discoteca din comună şi s-a urcat la volanul autoturismului proprietate personală, pe care l-a condus pe DJ 204 N, iar în curba din dreptul SC V. SRL a pierdut controlul şi a lovit autoutilitara Volkswagen ce se afla parcată regulamentar în parcarea din faţa Primăriei. Urmare impactului, autovehiculul cu nr. … a fost proiectat într-un stâlp de electricitate, pe care l-a distrus.

Conducătorului auto M.M. i-au fost solicitate actele, constatându-se că posedă permis de conducere categoria B, cu drept de conducere valabil.

Întrucât acesta emana halenă alcoolică, i s-a adus la cunoştinţă că urmează a fi testat cu aparatul etilotest, însă a refuzat acest lucru.

Ulterior, inculpatul a fost condus la S.M.T. pentru prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

Conform Buletinului de analiză toxicologică nr. …/01.10.2014 eliberat de S.C.M.L. G, inculpatul M.M. a înregistrat la ora 0400 o alcoolemie de 1,75 g ‰ în sânge, iar la ora 0500 o alcoolemie de 1,60 g‰.

Fiind audiat cu privire la modul în care s-a produs accidentul de circulaţie, inculpatul a declarat că a fost pus în situaţia de a evita un câine, care i-a ieşit în faţa maşinii.

Imediat după impact, acesta şi-a continuat drumul aproximativ 50 m, întorcându-se ulterior.

Analizând situaţia de fapt reţinută în sarcina inculpatului, în contextul legislativ creat prin publicarea Deciziei nr. 3/12.05.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Monitorul Oficial nr. 392/28.05.2014) şi a Deciziei nr. 732/16.12.2015 a Curţii Constituţionale (Monitorul Oficial nr. 69/27.01.2015), instanţa a apreciat că se impun următoarele precizări:

Prin Decizia nr. 3/12.05.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie publicată în Monitorul Oficial al României nr. 392/28.05.2014, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a stabilit că în situaţia unei duble prelevări de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanţă penală este dat de prima prelevare.

În situaţia de faţă, inculpatului M.M. i-au fost prelevate două probe biologice, una la ora 0400, rezultând o alcoolemie de 1,75 g ‰  în sânge, şi una la ora 0500, rezultând o alcoolemie de 1,60 g ‰.

Modalitatea de recoltare a probelor biologice s-a realizat conform normelor prevăzute în Ordinul nr. 1512/12.12.2013. Potrivit acestui text de lege, nu mai există obligativitatea recoltării mostrelor într-un interval de 30 de minute de la momentul producerii evenimentului rutier, aşa cum se preciza în Ordinul nr. 376/10.04.2006, în prezent abrogat conform art. 9 al. (1) din Ordinul nr. 1512/12.12.2013, recoltarea mostrelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei se realizează „în cel mai scurt timp posibil de la producerea evenimentului rutier sau a împrejurării care impune recoltarea acestora”, iar sintagma creată de legiuitor a avut în vedere faptul că acest interval de timp poate varia în funcţie de locul şi contextul evenimentului respectiv.

Din conţinutul aceleiaşi decizii pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reiese că este suficientă recoltarea unei singure probe biologice, situată ca moment în imediata apropiere a acţiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul, care prezintă relevanţă pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice şi care permite stabilirea îmbibaţiei de alcool în sânge, cu un grad ridicat de precizie.

Metabolizarea alcoolului începe la 60 până la 120 de minute de la ingerare şi se desfăşoară într-un ritm constant de 0,15-0,20 grame la mie pe oră, aspect care se precizează în conţinutul aceluiaşi act normativ.

Astfel, aşa cum reiese din probatoriul administrat în prezenta cauză, inculpatul M.M. a consumat băuturi alcoolice până în jurul orei 2200 (fapt pe care l-a  declarat personal) şi a condus pe drumurile publice un autoturism în jurul orei 0130, moment în care alcoolemia se afla în curbă ascendentă, potrivit punctului de vedere exprimat de specialişti şi menţionat de Înalta Curte de casaţie şi Justiţie în Decizia nr. 3/12.05.2014.

În drept, fapta inculpatului M.M. care, la data de 01.10.2014, în jurul orei 0130 a condus autoturismul marca Opel cu numărul de înmatriculare …, pe D.J. 204 N în comuna N., judeţul G., având o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din noul Cod penal.

Cu privire la infracţiunea reţinută  în sarcina inculpatului M.M.:

Din punct de vedere al laturii obiective a infracțiunii, elementul material al acesteia constă în conducerea autovehiculului sub influența băuturilor alcoolice și rezultă din probele administrate pe parcursul urmăririi penale.

Infracțiunea incriminată fiind una de pericol, urmarea imediată a faptei săvârșite de către inculpat constă în punerea în pericol a siguranței traficului rutier.

Legătura de cauzalitate dintre fapta săvârșită de inculpat și urmarea produsă rezultă din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit fapta cu intenție indirectă, prevăzută de art. 16 alin. (3) lit. b) Cod penal întrucât aceasta a prevăzut rezultatul faptei sale, respectiv punerea în pericol a siguranței circulației rutiere și a participanților la trafic și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.

Vinovăţia inculpatului este dovedită prin:

- declaraţiile date, în calitate de suspect şi de inculpat, de către M.M.;

- Procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante întocmit de organele de poliţie;

- Buletinul de analiză toxicologică nr. …/01.10.2014 eliberat de către S.C.M.L. G.;

-  Adresa nr. …/02.10.2014 a SC E. SA;

- Procesul verbal de constatare a contravenţiei seria … nr. … din data de 01.10.2014;

- Autorizaţia de reparaţii seria … nr. … şi Autorizaţia de reparaţii seria … nr. …;

- declaraţia martorului B.M.F.,

toate coroborate cu declaraţia de recunoaştere a faptei descrise în rechizitoriu de către inculpat în faţa instanţei de judecată.

Față de cele expuse, instanța a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

Stabilirea pedepsei:

La individualizarea pedepsei ce urma să-i fie aplicată inculpatului, instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

De asemenea, întrucât inculpatul, la primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, a solicitat ca judecata să aibă loc conform procedurii simplificate, prev. de art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală, instanța a dat efect și prevederilor art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, în sensul că limitele de pedeapsă prevăzute de lege se reduc cu o treime în cazul pedepsei închisorii și cu o pătrime în cazul pedepsei amenzii.

În concret, instanţa a reţinut că inculpatul s-a urcat la volan, deşi consumase cu două ore înainte alcool. Acesta a condus autoturismul sub influența băuturilor alcoolice în jurul orei 0130, când traficul rutier era redus.

Cu privire la circumstanţele personale ale inculpatului, instanța a reținut că acesta are studii 10 clase, nu are  ocupaţie şi nici  antecedente penale.

Având în vedere cele expuse, instanţa, în baza art. 336  alin. 1 din Codul Penal  cu aplicare art. 396 alin. 2 și  10 din Codul de Procedură Penală raportat la art. 61 alin. 1, alin. 2, alin. 3, alin. 4 litera c) și alin. 6 din  Codul Penal a fost condamnat inculpatul  M.M. la pedeapsa amenzii  penale în cuantum de  200 (două sute) zile-amendă, suma corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 10 (zece) lei, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe (faptă săvârşită la data de 01.10.2014).

În continuare, s-a atras atenţia inculpatului M.M. asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 63 din Codul Penal privind înlocuirea pedepsei amenzii în cuantum de 2000 de lei cu pedeapsa de 200 de zile închisoare.

În baza art. 274 alin. 1 din Codul de Procedură Penală  raportat la art. 272  din  Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul M.M. la plata sumei de  200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care:

- 95  lei cheltuieli judiciare ocazionate de urmărirea penală;

- 105 lei cheltuieli judiciare ocazionate de judecata în primă instanţa.

În termen legal împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Lieşti, sub aspectul individualizării pedepsei, invocând faptul că în cauză se impunea condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, apreciindu-se că gravitatea faptei nu justifica aplicarea în cauză a unei pedepse cu amenda.

Apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Lieşti este fondat şi urmează a fi admis.

Examinând sentinţa supusă controlului judiciar prin prisma motivelor invocate, dar şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată că situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului M.M. au fost în mod corect reţinute de instanţa de fond, pe baza probatoriilor administrate în cauză în faza de urmărire penală, având în vedere că acesta s-a prevalat de dispoziţiile privind procedura în cazul recunoaşterii vinovăţiei.

Referitor la motivul de apel formulat, Curtea constată că acesta este întemeiat.

Astfel, Curtea reţine că fapta de săvârşirea căreia este acuzat inculpatul prezintă o gravitate deosebit de ridicată având în vedere că valoarea alcoolemiei cu care acesta a fost depistat în trafic, de 1,75 g ‰, este cu mult superioară faţă de limita legală de 0,80 g ‰, dar şi faptul că inculpatul a condus în aceste condiţii un autoturism pe un drum public judeţean, pierzând controlul volanului şi lovind un autoturism parcat regulamentar, acesta fiind proiectat la rândul său într-un stâlp de electricitate care a fost distrus.

Nu lipsită de relevanţă este împrejurarea că inculpatul a consumat acasă băuturi alcoolice (2 litri de vin şi 50 ml de ţuică), iar apoi, după ce a dormit două ore, a plecat la miezul nopții cu  autoturismul personal la discoteca din comuna N., ceea ce denotă o lipsă totală de respect pentru normele ce reglementează circulaţia autovehiculelor pe drumurile publice.

În fine, din buletinul de examinare clinică a inculpatului reiese că acesta avea manifestări tipice unei persoane aflate sub influenţa alcoolului, prezentând un comportament dezordonat, agitat şi ostil, fiind incoerent şi dezorientat, situaţie în care este evident că prezenţa inculpatului la volanul unui autoturism pe drumurile publice a pus în pericol real atât siguranţa sa, cât şi altor participanți la traficul rutier.

Aşa fiind, deşi inculpatul se află la primul impact cu legea penală şi a recunoscut şi regretat fapta comisă, Curtea apreciază că gravitatea concretă ridicată a faptei comise face ca aplicarea unei pedepse cu amenda să nu fie suficientă pentru atingerea scopului preventiv educativ, fiind necesară aplicarea unei pedepse cu închisoarea.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare, văzând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 Cod penal, inclusiv cea referitoare la acordul inculpatului privind prestarea unei munci în folosul comunităţii, apreciindu-se că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, Curtea va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru un termen de supraveghere stabilit conform art. 92 Cod penal.

Totodată, conform art. 93 alin. 1-3 Cod penal va institui faţă de inculpat măsuri de supraveghere şi îl va obliga pe acesta la unul sau mai multe programe de reintegrare social, precum şi la muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Faţă de cele mai arătate, urmează ca apelul declarat în cauză să fie admis, cu consecinţa desființării în parte a sentinţei atacate, iar rejudecare aceasta se va modifica în conformitate cu dispozitivul prezentei decizii.

Celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate vor fi menținute.

Domenii speta

Spete similare