Pretenţii

Sentinţă civilă 1660 din 18.02.2016


Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 03.07.2012 sub număr unic de dosar 26715/281/2012, reclamanta S.C. A S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul T. C., a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 5898,29 lei, reprezentând contravaloare reparaţii. Cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta arată că, între părţi, s-a încheiat contractul de service nr. xxx/31.08.2011, pentru autoturismul marca Opel Astra G, aparţinând debitorului, ca urmare a daunei constatată de societatea de asigurări Astra.

Mai arată că, potrivit devizului întocmit, valoarea reparaţiei autoturismului menţionat a fost de 5898,29 lei, astfel cum rezultă şi din factura fiscală seria PH AUT nr. xyz/11.10.2011.

Menţionează că, la corectarea devizului de către societatea de asigurări, aceasta a constatat că păgubitul a declarat date necorespunzătoare, relative la producerea accidentului, motiv pentru care a fost refuzată cererea de acordare a despăgubirilor.

Precizează că, având în vedere această situaţie, suma de 5898,29 lei reprezentând contravaloarea reparaţiei efectuate la autoturismul avariat urmează a fi recuperată de la pârâtul T.C., proprietarul autoturismului.

În dovedirea cererii de chemare în judecată, reclamanta a depus, în copie, un set de înscrisuri. Solicită administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei şi expertiză de specialitate.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art.  1516 Cod civil.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 464,90 lei.

Pârâtul a depus, pentru termenul de judecată din data de 14.11.2013, cerere de chemare în garanţie a numitului P.A.C. şi S.C. A.A S.A., Sucursala Ploieşti, prin care a arătat că accidentul din data de 27.08.2011 s-a produs din culpa chematului în garanţie P.A.C.

De asemenea, pârâtul a menţionat că, potrivit legislaţiei în vigoare, P.A.C. a fost sancţionat de organele de poliţie şi s-a întocmit dosar de daună pentru acoperirea prejudiciului produs.

Totodată, pârâtul a susţinut că, în cursul anului 2012, a fost chemat în judecată de către reclamantă, considerându-se că ar trebui să plătească contravaloarea manoperei, acest fapt rezultând dintr-o refuzare a dosarului de daună.

Pârâtul a arătat că nu are nicio culpă în producerea accidentului şi că nu datorează nicio sumă de bani reclamantei.

În dovedirea cererii, a solicitat proba cu înscrisuri, martori şi orice alte probe admise de lege.

În drept, a invocat prevederile art. 60 şi următoarele C.proc.civ şi art. 998, art. 1349 şi următoarele C.civ.

Pentru acelaşi termen de judecată, pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a arătat că cele susţinute de către reclamantă sunt eronate şi că, într-adevăr, s-au efectuat o serie de reparaţii la autoturismul proprietatea sa, dar în baza unei daune produsă de numitul P.A.C. şi constatată de S.C. A. A. S.A.

La data de 08.01.2014, chematul în garanţie P.A.C. a formulat întâmpinare, prin care a arătat că, la data de 27.08.201, a fost implicat într-un accident de circulaţie, în calitate de conducător auto al autoturismului marca Skoda Octavia cu nr. de înmatriculare yyy, soldat cu avarierea uşoară a maşinii sale, a reclamantului şi a unui autocamion.

Menţionează că, la data accidentului, autoturismul său era asigurat cu poliţa de asigurare de răspundere civilă RCA emisă de S.C. A. A. S.A., poliţă pe care a prezentat-o pârâtului, în vederea recuperării valorii prejudiciului creat în urma accidentului.

Totodată, a susţinut că, dacă asiguratorul S.C. A. A. S.A., în urma deschiderii dosarului de daună şi a cercetărilor efectuate, a considerat că nu se pot acorda despăgubiri, deoarece nu se pot trage concluzii cu privire la persoana răspunzătoare de producerea accidentului, plata despăgubirilor să se efectueze în baza Legii nr. 136/1995.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 74 nou C.proc.civ.

În apărare, a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei şi a pârâtului.

La data de 08.05.2014, chemata în garanţie S.C. A. R. A. S.A. a formulat întâmpinare la cererea de chemare în garanţie, prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.

A menţionat că, la data de 28.08.2011, a fost avizată cu privire la producerea unui accident rutier, iar, din constatările efectuate, coroborate cu fotografii, au rezultat suspiciuni cu privire la dinamica producerii accidentului.  În urma acestor suspiciuni, dosarul de daună a fost înaintat departamentului specializat din cadrul Administraţiei Centrale.

S-a precizat că, în urma analizării documentelor existente în dosarul de daună, s-a concluzionat că procesul verbal de contravenţie emis descrie dinamica unui eveniment rutier, însă avariile existente la nivelul vehiculelor atestă, în mod obiectiv, că ele nu puteau fi rezultatul dinamici reţinute de către agentul constatator, astfel încât nu este probată culpa asiguratului S.C. A. A. S.A. în producerea accidentului.

S-a invocat faptul că, potrivit prevederilor Ordinului CSA nr. 5/2010, condiţia esenţială pentru plata despăgubirilor în baza poliţei RCA este vinovăţia asiguratului din RCA, ori, având în vedere că, din întreg materialul probator, nu rezultă vinovăţia acestui asigurat, nu se pot acorda despăgubiri.

În apărare, a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu şi expertiză tehnică auto.

Prin răspunsul la întâmpinarea formulată de S.C. A. R. A. S.A.,  depus la dosar la data de 12.06.2014, chematul în garanţie P.A.C. a arătat că, după producerea accidentului, în aceeaşi zi, s-au prezentat la unitatea de poliţie competentă şi că, în urma vizualizării maşinilor şi în baza declaraţilor conducătorilor auto implicaţi în accident, s-a reţinut culpa sa în producerea evenimentului rutier.

La termenul de judecată din data de 12.02.2015, în baza dispoziţiilor art. 167 alin. 1 Cod de procedură civilă, instanţa a admis proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu şi proba cu expertiză tehnică auto.

La data de 21.01.2016, chemata în garanţie S.C. A. R. A. S.A. a formulat cerere, prin care a solicitat, în baza art. 262 alin. 4 şi art. 75 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, suspendarea judecării cauzei, întrucât, prin Sentinţa nr. v/03.12.2015 pronunţată în dosarul nr. y/3/2015, Tribunalul Bucureşti a dispus deschiderea procedurii falimentului împotriva sa.

La termenul de judecată din data de 11.02.2016, instanţa a dispus disjungerea capătului de cerere privind pe chemata în garanţie A. R. A. S.A. şi formarea unui  nou dosar nr. w/281/2016.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Ca o chestiune preliminară, ce trebuie clarificată, având în vedere intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (nota inst. - Noul Cod de procedură civilă) la data de 15.02.2013, cu privire la normele legale aplicabile, se apreciază că cererii de faţă îi sunt aplicabile prevederile vechiului Cod de procedură civilă, având în vedere că cererea a fost introdusă la data de 03.07.2012 şi, în consecinţă, procesul a început sub imperiul legii vechi, iar, în baza art. 25 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, „procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi”.

Totodată, instanţa reţine că, deşi au intrat în vigoare dispoziţiile noului Cod civil, acestea nu sunt aplicabile în cauză, întrucât, în baza prevederilor art. 9 pct. 4 din Legea nr. 71/2011, actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.

Apoi, în baza înscrisurilor aflate la dosar, constată că, la data de 27.08.2011, a avut loc un accident de circulaţie, soldat cu avarierea autoturismului marca Opel Astra G cu nr. de înmatriculare xxx, aparţinând pârâtului T.C.

Din înscrisul intitulat „constatare amiabilă de accident” aflat la fila 52 dosar, rezultă că vinovat de producerea accidentului se face chematul în garanţie P.A.C., aspect necontestat, de altfel, nici de către acesta.

Prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria CC nr. x din data de 27.08.2011 emis de către Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Prahova (fila 51 din dosar), s-a reţinut că, la data de 27.08.2011, ora 10:00, contravenientul P.A.C. a condus auto marca Skoda cu nr. de înmatriculare xxx, pe str. Gh. Gr. Cantacuzino, din direcţia Podul Înalt către Centru, pe banda 2 şi, la schimbarea direcţiei de mers către banda 1, nu s-a asigurat, moment în care a intrat în coliziune cu autoturismul cu nr. de înmatriculare zzz, care circula regulamentar.

Astfel cum rezultă din poliţa de asigurare de răspundere civilă auto RCA seria ppp nr. iii/24.03.2011, chematul în garanţie P.A.C. avea asigurare valabilă la data producerii evenimentului rutier în ceea ce priveşte autoturismul marca Skoda cu nr. de înmatriculare ggg, fiind asiguratul S.C. A. R. A. S.A.

Unitatea service S.C. A S.R.L., reclamanta din prezenta cauză, în urma comenzii de lucrări service SN/NR: DEV C-72632 din 31.08.2011 (fila 5) şi a calculului de reparaţii nr. PH1…/07.10.2011 (filele 9-13), a procedat la repararea autoturismului aparţinând pârâtului T. C.

La finalizarea lucrărilor de reparaţii a autoturismului marca Opel Astra G cu nr. de înmatriculare xxx, aparţinând pârâtului T. C., reclamanta a emis factura fiscală seria m nr. jjj (fila 6), în valoare de 5.898,29 lei.

Factura fiscală mai sus menţionată a fost emisă pe numele pârâtului, ca urmare a refuzului societăţii de asigurări la care chematul în garanţie era asigurat, respectiv S.C. A. R. A. S.A. a refuzat plata, motivând că există suspiciuni cu privire la dinamica producerii accidentului.

Analizând însă susţinerile S.C. A. R. A. S.A. referitoare la împrejurarea că avariile existente la nivelul celor două autoturisme atestă, în mod obiectiv, că nu puteau fi rezultatul dinamicii invocate de ambii conducători auto, prin prisma întregului material probatoriu aflat la dosar, instanţa constată că sunt neîntemeiate, pentru argumentele ce vor fi mai jos expuse.

Astfel, pe de-o parte, se reţine că refuzul S.C. A. R. A. S.A. este nejustificat, în condiţiile în care autoturismul chematului în garanţie a fost asigurat în baza unui contract de asigurare  facultativă; ratele de prima de asigurare au fost achitate; a avut loc un eveniment asigurat, respectiv  evenimentul avizat; inspectorul de daune a efectuat constatarea avariilor.

Pe de altă parte, din raportul de expertiză efectuat în cauza pendinte, realizat de către expertul tehnic judiciar S. N., coroborat cu celelalte înscrisuri aflate la dosar, reiese, cu certitudine, că evenimentul rutier a avut loc la data respectivă, în condiţiile expuse în procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria CC nr. ccc din data de … emis de către Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Prahova, dinamica descrisă în acesta justificând avariile constatate.

Se mai reţine, din aceleaşi raport de expertiză efectuat în cauză, şi faptul că valoarea despăgubirii este de 5.262,74 lei.

În raport de probatoriul administrat în cauză, mai sus analizat, instanţa apreciază că dinamica descrisă în procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria CC nr. ccc din data de … emis de către Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Prahova corespunde realităţii, iar susţinerile S.C. A. R. A. S.A. sunt neîntemeiate.

Având în vedere situaţia de fapt prezentată, textele de lege invocate, concluziile şi considerentele reţinute mai sus, instanţa va admite cererea formulată şi precizată de reclamantă şi va obliga pe pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 5.262,74 lei, reprezentând contravaloare reparaţie autoturism.

 În temeiul art. 274 C.proc.civ. (în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată), va obliga pârâtul să plătească reclamantei şi suma de 1.164,9 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, din care 464,90 lei reprezentând contravaloare taxă judiciară de timbru, 700,00 lei, onorariu avocat. 

În ceea ce priveşte cererea de chemare în garanţie formulată de către pârât în contradictoriu cu chematul în garanţie P.A.C., instanţa o apreciază ca fiind întemeiată, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Instanţa reţine că, potrivit dispoziţiilor conţinute de art. 60 alin. 1 C.proc.civ „partea poate să cheme în garanţie o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretenţii cu o cerere în garanţie sau în despăgubire.”

Astfel, pentru a se admite o cerere de chemare în garanţie, se impune ca acela ce este chemat în judecată, ca şi garant, să aibă obligaţia legală sau convenţională de a despăgubi partea care cade în pretenţii, pentru dreptul pe care l-a pierdut sau pentru obligaţia ce a fost stabilită sarcina sa.

În cauză, astfel cum rezultă din întreg probatoriul administrat în cauză, la data de …, a avut loc un accident de circulaţie, soldat cu avarierea autoturismului marca Opel Astra G cu nr. de înmatriculare …, aparţinând pârâtului T. C., întrucât chematul în garanţie P.A.C. a condus auto marca Skoda cu nr. de înmatriculare …, pe str. Gh. Gr. Cantacuzino, din direcţia Podul Înalt către Centru, pe banda 2 şi, la schimbarea direcţiei de mers către banda 1, nu s-a asigurat, moment în care a intrat în coliziune cu autoturismul cu nr. de înmatriculare …, care circula regulamentar.

În continuare, instanţa urmează a verifica dacă sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale pentru faptă proprie.  Art. 998 - 999 C.civ. constituie sediul materiei, astfel că, pentru angajarea răspunderii, este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, a unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, precum şi a vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul.

În ceea ce priveşte fapta ilicită, instanţa reţine că aceasta reprezintă orice faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparţinând unei persoane. Analizând situaţia în cauza de faţă, instanţa reţine că fapta chematului în garanţie constând în avarierea autoturismului marca Opel Astra G cu nr. de înmatriculare …, aparţinând pârâtului T. C., ca urmare a nerespectării regulilor de circulaţie reprezintă o încălcare a normelor legale (OUG nr. 195/2002), dobândind, astfel, caracter ilicit.

Prejudiciul este în valoare de 5.262,74 lei, existenţa şi cuantumul acestuia au fost dovedite atât prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei, cât şi prin raportul de expertiză efectuat în cauză de către domnul expert S. N., având caracter cert. Totodată, instanţa constată că suma reprezintă contravaloarea reparării autoturismului marca Opel Astra G cu nr. de înmatriculare ...

Între fapta ilicită şi prejudiciu există o legătură de cauzalitate directă, astfel cum rezultă din probatoriul administrat.

În ceea ce priveşte vinovăţia, instanţa reţine culpa chematului în garanţie, acesta săvârşind fapta din imprudenţă.

Având în vedere considerentele mai sus arătate, instanţa va admite cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtul T. C., în contradictoriu cu chematul în garanţie P.A.C. şi, în consecinţă, va obliga chematul în garanţie la plată către pârât a sumei de 5.262,74 lei, reprezentând contravaloare reparaţie autoturism.

Întrucât cererea pârâtului va fi admisă, instanţa constată că, în cauză, chematul în garanţie se află în culpă procesuală, căzând în pretenţii şi, în baza dispoziţiilor art. 274 alin.1 Cod procedură civilă, va dispune obligarea acestuia la plata către pârât a cheltuielilor de judecată în cuantum total de 2.430,9 lei, din care 930,90 lei reprezentând contravaloare taxă judiciară de timbru (aferentă atât cererii de chemare în judecată, cât şi cererii de chemare în garanţie), 1.500,00 lei, onorariu avocat (700,00 lei, onorariu avocat reclamantă şi 800,00 lei, onorariu avocat pârât).

Văzând şi disp. art. 282 ind. 1 C.proc.civ.,

Domenii speta